Drept

Orice lege penală este alcătuită dintr-o totalitate de norme juridice care configurează conţinutul normativ al acelei legi.

Norma juridică penală reprezintă o specie de norme de drept care se ca­racterizează prin conţinut şi structură specifică, prescriind reguli de drept penal, precum şi sancţiuni aplicabile în cazul încălcării acestora.

Particularităţile normei juridice penale sunt determinate de funcţia spe­cifică atribuită acestora - reglementarea relaţiilor sociale de un tip deosebit, relaţii de apărare socială. Normele juridice penale îşi realizează funcţia lor regulatoare prin prevederea tuturor faptelor ce sunt periculoase pentru va­lorile sociale care formează obiectul dreptului penal şi prin interzicerea lor sub sancţiune penală⁸. Prin această interzicere se determină conduita pe care trebuie să o aibă participanţii la relaţiile de apărare, iar prin sancţionarea ei cu pedeapsa se exprimă caracterul obligatoriu al conduitei prescrise. Totodată, legea penală conţine şi norme juridice penale cu caracter general, care formu­lează principiile dreptului penal, temeiul şi condiţiile răspunderii penale, in­dividualizarea pedepselor penale, liberarea de răspundere şi pedeapsă penală. Astfel, conceptul de normă juridică penală nu se poate limita la menţionarea normelor incriminatorii⁹.

Normele juridice penale au un caracter complex, fiind deopotrivă prohi­bitive şi imperative¹⁰. În primul rând, normele sunt prohibitive prin aceea că, de regulă, instituie obligaţia generală de abţinere în a săvârşi fapta incriminată ca infracţiune. Ea nu se adresează însă tuturor, ci numai acelora care o pot în­călca, deoarece numai pentru aceştia dobândeşte sens. Apoi, normele sunt im­perative deoarece prevăd aplicarea şi suportarea consecinţelor penale în caz de nerespectare a interdicţiei de săvârşire a infracţiunilor incriminate. Cele două laturi sunt indisolubil legate, realizarea imperativităţii având drept finalitate înfăptuirea prohibiţiei.

Complexitatea normelor penale se răsfrânge asupra modalităţilor acestora de acţiune şi de realizare. Ele acţionează pe două tărâmuri - unul penal şi altul extrapenal - şi prezintă, în mod corespunzător, două moduri de realizare¹¹.

Prin respectarea normelor penale, pe plan extrapenal, aplicabil oricărui raport juridic, se realizează acţiunea lor inhibitoare-educativă.

Prin aplicarea normelor penale, pe plan penal, în cadrul raportului penal, se realizează acţiunea lor represiv-preventivă.

Normele juridice penale sunt reflectate în articolele din Codul penal al RM. Astfel, articolul din Codul penal reprezintă forma de exprimare scrisă a normelor juridice penale. Totodată, norma juridico-penală şi articolul din le­gea penală nu sunt lucruri identice şi nu se contopesc. Putem evidenţia urmă­toarele variante de coraportare a normelor juridice penale la articolele legii¹²:

• norma juridico-penală se conţine într-un singur articol al legii penale. De exemplu, art. 149 din CP al RM conţine o singură normă privind lipsirea de viaţă din imprudenţă;
• norma juridică penală este formulată în câteva articole ale Codului pe­nal. De exemplu, norma privind omorul intenţionat este formulată de legiuitor în patru articole: art. 145, 146, 147, 148 din CP al RM;
• un singur articol din Codul penal conţine două şi mai multe norme juridico-penale. De exemplu, alin. (2) al art. 160 din CP al RM, "Provo­carea ilegală a avortului", conţine simultan norma privind întreruperea ilegală a cursului sarcinii şi provocarea din imprudenţă a decesului victimei.