Tipărire
Categorie: Drept
Accesări: 154
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

În art. 16 din Codul penal al Republicii Moldova, intrat în vigoare la 12.06.2003, infracţiunile s-au clasificat pentru prima dată la nivel legislativ, în funcţie de caracterul şi gradul prejudiciabil pe care-l prezintă, în următoarele categorii: uşoare, mai puţin grave, grave, deosebit de grave şi excepţional de grave.

Prin clasificarea infracţiunilor se înţelege împărţirea tuturor infrac­ţiunilor în diferite categorii (grupe) în funcţie de caracterul şi gradul prejudiciabil. De fapt, la baza clasificării stă expresia juridică a caracterului şi gradului prejudiciabil al faptei, care se manifestă prin categoria pedepsei, pre­văzută în sancţiunea articolului respectiv din Partea specială a Codului penal, şi prin forma vinovăţiei.

Clasificarea infracţiunilor pe categorii în Codul penal este înfăptuită si­milar cu sistemul pedepselor din Partea generală şi al sancţiunilor din Partea specială, adică de la infracţiunile uşoare spre cele grave.

În prima categorie - infracţiuni uşoare - sunt incluse faptele comise cu inten­ţie sau din imprudenţă, pentru care legea penală prevede, în calitate de pedeapsă maximă, pedeapsa închisorii pe un termen de până la 2 ani inclusiv (alin. (2) al art. 16 din CP al RM). Din această categorie fac parte: infracţiunea de lăsare în primejdie (alin. (1) al art. 163 din CP al RM); privaţiunea ilegală de libertate (alin. (1) al art. 166 din CP al RM); încălcarea regulilor de exploatare, reparaţii şi modificare a locuinţelor dintr-un bloc de locuit (art. 258 din CP al RM) etc.

Însă în Partea specială a Codului penal sunt incluse şi infracţiuni care se sancţionează cu alte categorii de pedepse, mai blânde în raport cu pedeapsa în­chisorii. De exemplu, încălcarea inviolabilităţii vieţii personale se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 300 de unităţi convenţionale sau cu muncă nere­munerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore (alin. (1) al art. 177 din CP al RM); distrugerea sau deteriorarea din imprudenţă a bunurilor, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari, se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 300 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore sau cu arest de până la 6 luni (alin. (1) al art. 198 din CP al RM). În asemenea situaţii, aplicând instituţia interpretării legii penale, ajun­gem la concluzia că în categoria infracţiunilor uşoare se includ nu numai faptele sancţionate cu pedeapsa închisorii de până la 2 ani inclusiv, ci şi acelea care se pedepsesc potrivit legii penale cu o altă categorie de pedeapsă, mai blândă.

Din categoria infracţiunilor mai puţin grave fac parte faptele săvârşite intenţionat sau din imprudenţă, pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de până la 5 ani inclusiv (alin. (3) al art. 16 din CP al RM).

În acestea sunt incluse: determinarea la sinucidere (alin. (1) al art. 150 din CP al RM); delapidarea averii străine (alin. (1) al art. 191 din CP al RM); în­călcarea cerinţelor securităţii ecologice (art. 223 din CP al RM).

Cea de a treia categorie - infracţiuni grave - include faptele comise cu in­tenţie şi din imprudenţă, pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de până la 15 ani inclusiv (alin. (4) al art. 16 din CP al RM). De ex.: tratamente inumane (alin. (1) al art. 137 din CP al RM); clonarea (art. 144 din CP al RM); traficul de fiinţe umane (alin. (1) al art. 165 din CP al RM).

Infracţiunile deosebit de grave se consideră infracţiunile săvârşite cu in­tenţie, pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen ce depăşeşte 15 ani (alin. (5) al art. 16 din CP al RM).

Ultima categorie de infracţiuni cuprinde infracţiunile excepţional de gra­ve, care sunt cele săvârşite cu intenţie, pentru care legea penală prevede deten­ţiunea pe viaţă (alin. (6) al art. 16 din CP al RM).

După cum s-a menţionat, pentru infracţiunile deosebit de grave şi ex­cepţional de grave este specific faptul că pot fi săvârşite numai intenţionat. Acestea atentează la valorile primordiale apărate de legea penală, cum ar fi: viaţa şi sănătatea persoanei, drepturile şi libertăţile cetăţeanului, orânduirea constituţională, suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Repu­blicii Moldova.

Clasificarea infracţiunilor pe categorii în funcţie de caracterul şi gradul prejudiciabil al faptei prezintă nu numai importanţă teoretică, ci şi practică. Încadrarea faptei în una dintre categoriile menţionate anterior poate avea drept consecinţe juridice stabilirea categoriei penitenciarului în care se va executa pedeapsa închisorii (art. 72 din CP al RM), influenţarea aplicării con­damnării cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei (art. 90 din CP al RM), a liberării de răspundere penală (art. 53-60 din CP al RM), a liberării condiţionate de pedeapsă înainte de termen (art. 91 din CP al RM), a înlo­cuirii părţii neexecutate din pedeapsă cu o pedeapsă mai blândă (art. 92 din CP al RM). De asemenea săvârşirea infracţiunilor grave, deosebit de grave şi excepţional de grave atrage după sine apariţia stării de recidivă periculoasă şi deosebit de periculoasă (alin. (2), (3) ale art. 34 din CP al RM).

Clasificarea infracţiunilor pe categorii reprezintă un prim criteriu de bază de individualizare a răspunderii penale, orientând instanţele de judecată spre o calificare corectă a faptei, precum şi spre alegerea unei categorii şi măsuri de pedeapsă adecvate cazului respectiv.