Diferendul reprezintă o neînţelegere sau un dezacord declarat între două sau mai multe state cu privire la un drept, o pretenţie sau un interes; un dezacord asupra unei probleme de drept sau de fapt, o opoziţie de teze juridice sau de interese între state.
În Carta ONU şi în alte documente internaţionale, alături de noţiunea de ,,diferend” figurează şi noţiunea de ,,situaţie”.
Situaţia reprezintă o stare de fapt care ar putea duce la divergențe, tensiuni internaţionale sau ar putea da naştere unui diferend (art. 34 din Carta ONU).
După natura lor, diferendele internaţionale pot fi împărţite în:
- a) diferende politice,
- b) diferende juridice.
Potrivit art. 36 al Statutului Curţii Internaţionale de Justiţie, următoarele diferende au caracter juridic:
- interpretarea unui tratat;
- orice problemă de drept internaţional;
- existenţa oricărui fapt, care dacă ar fi stabilit, ar constitui încălcarea unei obligaţii internaţionale;
- natura şi întinderea despăgubirilor datorate pentru încălcarea unei obligaţii internaţionale.
Relevanţa distincţiei rezultă din Carta ONU (art. 36) şi este în legătură cu alegerea de către părţi a mijloacelor de reglementare. Diferendele de ordin juridic urmează ca regulă generală să fie supuse spre rezolvare Curții Internaționale de Justiție, iar cele politice să fie rezolvate prin mijloace politico-diplomatice.
Carta ONU enumeră mijlocele de soluţionare paşnică a diferendelor:
- Mijloace politico-diplomatice:
- negocierea,
- bunele oficii,
- medierea,
- ancheta,
- Mijloace jurisdicţionale:
- arbitrajul internaţional,
- jurisdicţia internaţională.
- Mijloace de soluţionare a diferendelor în cadrul OII cu caracter universal sau regional.