Dreptul procesual penal, fiind o ramură de drept, este o parte componentă a sistemului dreptului şi are multiple conexiuni cu alte ramuri de drept. Procesul penal este procedura prin care poate fi realizat dreptul penal. Asemenea dreptului penal care ocroteşte diverse valori ale societăţii, dreptul procesual penal intervine de fiecare dată pentru realizarea justiţiei în orice situaţie când se atentează la viaţa persoanei, la proprietatea ei sau a statului, la drepturile politice ş.a. În continuare propun analiza unor aspecte mai importante ce vizează legătura dintre procesul penal şi ramurile de drept ce interacţionează mai frecvent in procesul înfăpturii justiţiei penale.
Dreptul procesual penal şi dreptul constituţional: constituţia RM, ca lege fundamentală a statului, conţine temeiul legislativ al procedurii penale. Constituţia consacră expres în normele sale accesul liber la justiţie (art. 20), prezumţia nevinovăţiei (art. 21). Capitolul IV din Constituţie „ Autoritatea Judecătorească” reglementează o serie de raporturi care sunt desfăşurate în Dreptul Procesual Penal; în art. 25 şi 26 al Constituţiei RM este recunoscut libertatea individuală, siguranţa persoanei si dreptul la apărare; în art. 29 – inviolabilitatea domiciliului; art. 30 – secretul la corespondenţă. Dreptul procesual penal este o ramură de drept care prescrie forma şi condiţiile în care se înfăptuieşte justiţia, atât în scopul apărării membrilor societăţii de atentate împotriva drepturilor constituţionale ale indivizilor, cât şi în scopul limitării pe cât e posibil a încălcării aceloraşi drepturi când titularul lor este o persoană bănuită, învinuită sau inculpată.
Dreptul procesual penal şi dreptul penal: legătura dintre dreptul procesual penal şi dreptul penal este evidentă datorită structurii şi metodelor de realizare a acestor ramuri de drept. Dreptul este ramură ce stabileşte valorile sociale care necesita a fi protejate de normele juridice penale. Prin natura sa dreptul penal este dreptul material care poate să-şi atingă scopurile doar prin existenţa şi aplicabilitatea dreptului procesual penal. Dreptul penal şi-ar pierde utilitatea existenţei dacă aplicarea şi realizarea lui ar fi lăsate în seama unei implementări diferite de către diferiţi subiecţi de drept. Astfel, procesul penal este ramura de drept ce propune formele şi metodele unice, imperative de înfăptuire a justiţiei penale.
În literatura de specialitate legătura inseparabilă a dreptului procesual penal cu dreptul penal este apreciată astfel: „ Dreptul penal fără procedura penală este un cuţit fără mâner, ir procedura fără drept penal este un mâner fără tăiş”.
Dreptul procesual penal şi dreptul procesual administrativ: procesul unic de realizare a justiţiei condiţionează existenţa organelor unice de înfăptuire atât a justiţiei penale, conform procesului penal, cât şi a justiţiei civile în cazul procesului civil. În instanţele judecătoreşti de prim nivel (judecătoriile de sector) judecătorii examinează cauzele penale şi civile ca reprezentanţi plenipotenţiali ai statului în domeniul înfăptuirii justiţiei. Atât procedura penală, cât şi procedura civilă sunt ghidate de principii generale comune (principiul legalităţii, al accesului liber la justiţie, al egalităţii părţilor, al imparţialităţii judecătorului şi garantarea apărării intereselor proprii).
Distincţia este dictată de ramurile de drept material (drept penal, drept civil), care constituie temeiul juridic al intervenirii ramurilor de drept procesual.
În procedura penală este admisă, prin lege, instituţia acţiunii civile care poate aduce în procedura penală elemente şi principii ale procedurii civile, astfel realizându-se o interacţiune care avantajează părţile implicate într-un proces penal, cărora le este soluţionat şi litigiul civil conex cu fapta infracţională care l-a provocat, cu toate aceste tangenţe, dreptul procesual penal şi dreptul procesual civil rămân a fi doua ramuri distincte de drept, care se manifestă prin multiple deosebiri în plan instituţional, conceptual, organizatoric şi structural.
Dreptul procesual penal dreptul administrativ: aceste ramuri de drept cunosc o legătură strânsă mai ales prin procedura asemănătoare de judecare a cauzelor. Dreptul administrativ cuprinde, în cercul de subiecţi al ramurii sale, organe cu atribuţii şi în procedură penală ( de ex. Poliţia, departamentul vamal etc. ). Pe parcursul procesului penal ofiţerii de urmărire penală desfăşoară activitate de urmărire penală reglementată de Codul de procedură penală. În cazul investigării unor cauze penale nu se exclud situaţiile de recalificare a faptei pretinse a fi penală în una administrativă, prin aplicarea sancţiunii conform Codului cu privire la contravenţiile administrative, fiind utile şi admisibile acţiunile realizate şi probele administrate conform procedurii penale.
Dreptul procesual penal cunoaşte o interacţiune cu toate ramurile de drept. O infracţiune savârşită împotriva unui obiect ocrotit de lege penală şi care este, de asemenea, obiect de reglementare a altei ramuri de drept, indesolubil se combină si dreptul procesual penal care ţine cont de specificul reglementării şi oferă mijloace necesare descoperirii infracţiunii cu respectarea normelor juridice din alte ramuri de drept.