1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)
Pin It
  1.             Introducere

            Bani „murdari” – o noţiune pe cât de inovatoare, pe atât de neclară. În principal, aceştia sunt utilizaţi de către organizaţiile criminale, fie de către alţi subiecţi, ca o modalitate de obţinere a unor venituri şi de neplată a impozitelor. Este dificil a depista banii „murdari”, din considerentul că aceştia îmbracă diferite forme, iar forţa distrugătoare a circuitului banilor „murdari” o constituie fapta numită spălarea banilor.

             Însăşi noţiunea „spălarea banilor” este relativ recentă în vocabularul juridic, dar necesitatea de a ascunde natura sau existenţa unor venituri criminale sau, cel puţin, dubioase apare deja în secolul al XX-lea.

            Spălarea banilor include metode şi procedee ce permit obţinerea în urma activităţii ilegale a unor mijloace băneşti sau a altor bunuri şi tăinuirea, deghizarea originii lor, fie acordarea unui aspect aparent legal sursei acestora. Fapta în cauză devine una dintre cele mai răspândite tipuri de infracţiuni economice, atât în plan naţional, cât şi internaţional. Banii „murdari” distrug businessul onest, corup instituţiile statului, constituie un mediu favorabil dezvoltării corupţiei şi criminalităţii organizate, punând astfel în pericol întregul sistem economic al statului.

            Schemele clasice privind spălarea capitalurilor includ în sine utilizarea operaţiilor cu mijloace băneşti, în primul rând, abuzul de serviciile băncii şi ale altor instituţii financiare, operaţiuni cu bunurile mobile şi imobile, jocurile de noroc etc. Actualmente, cele mai răspândite tehnici în baza cărora are loc spălarea banilor se practică prin utilizarea instituţiilor din zonele off-shore, a reţelei Internet, prin transferul de bani de pe un cont pe altul.

            Fiind concepută drept o infracţiune economică, prevenirea şi combaterea faptelor spălarea banilor este astăzi o preocupare a tuturor naţiunilor civilizate. Gândirea politică şi cea juridică au condamnat întotdeauna asemenea activităţi ilegale, dar anume dificultatea de a demonstra efectele nocive ale spălării banilor a constituit unul dintre motivele incriminării întârziate a acestei activităţi ilicite, îndeosebi pe plan intern, unde s-au făcut şi mai înainte încercări de a stabili unele măsuri coercitive împotriva acestei activităţi. Însă, aceste măsuri purtau, de regulă, un caracter pur declarativ. [1]

               De aceea, introducerea în legea penală a unei norme penale privind spălarea banilor constituie un pas binevenit, fiind menită să întâmpine şi să stopeze acest gen de infracţiuni. La rîndul său, cercetarea și analizarea tematicii ce ține de metodica cercetării acestei infracțiuni constituie  un imperativ în ceea ce privește prevenirea și combaterea infracțiunii de spălare a banilor.

  1.      Caracteristica criminalistică a infracțiunii

Instituirea normei penale în CP a fost dictată de necesitatea de armonizare a legislaţiei naţionale cu legislaţia internaţională, în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor.

Obiectul infracţiunii îl formează relaţiile sociale care asigură desfăşurarea normală a activităţii economice, precum şi a funcţionării sistemului financiar-bancar.[2]

Noţiunea de spălare a banilor este definită în articolul 3 al  Hotărîrii de Guvern Nr. 1458 din 30 decembrie 2016 privind aprobarea proiectului de Lege privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care reprezintă ,,acțiuni stabilite în Codul Penal la art.243 și în Tratatele Internaționale la care este parte.”[3]

            Obiectul juridic special al infracţiunii în cauză îl reprezintă relaţiile sociale privitoare la sursa și provenienţa licită, precum și circulaţia corectă în operaţiunile financiare a mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor.

   Obiectul material al spălării banilor este format din:

1) documentele sau actele juridice care atestă sursa și provenienţa mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor obţinute ilicit în urma săvârșirii infracţiunilor;

2) documentele sau actele juridice care conţin informaţia privind natura, originea, mișcarea, plasarea sau apartenenţa mijloacelor bănești, a bunu rilor sau a veniturilor, despre care făptuitorul știe că provin din activitate infracţională;

3) bunurile despre care se știe că provin din săvârșirea unei infracţiuni.

   Prin “document sau act juridic” se înţelege orice convenţie, contract, certificat, scrisoare de afacere ori scrisoare personală, alt material expus în scris cu litere, cifre, semne grafice, precum și primit prin fax, poștă electronică ori prin alt mijloc de comunicare sau în alt mod ce permite citirea informaţiei.

În conformitate cu Convenţia privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea și confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracţională, prin “bun” se are în vedere un bun de orice natură, fie corporal sau incorporal, mobil sau imobil, precum și actele juridice sau documentele care atestă un titlu sau un drept asupra bunului.

În cazul unui bun incorporal (de exemplu, al unui titlu de valoare nematerializat), este oportun să se vorbească nu despre un obiect material, ci despre un obiect imaterial.

Latura obiectivă a infracţiunii de la art. 243 din CP al RM include fapta prejudiciabilă care se exprimă în acţiune. Această acţiune se poate înfăţișa sub oricare din următoarele modalităţi alternative:

  1. a) atribuirea unui aspect legal sursei și provenienţei mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor obţinute ilicit în urma săvârșirii infracţiunilor.

În cazul dat, făptuitorul introduce informaţii false în documentele sau actele juridice care atestă sursa și provenienţa foloaselor obţinute ilicit în urma săvârșirii infracţiunilor. Astfel, făptuitorul capătă posibilitatea de a oferi, în forma necesară, dovada legalizării acestor foloase.            Ca exemplu relevant pentru această modalitate, poate fi prezentată situa- ţia când făptuitorul schimbă numărul de înmatriculare al autovehiculelor noi furate cu numărul de înmatriculare al unor autovehicule accidentate sau uzate cumpărate legal;

  1. b) tăinuirea, deghizarea sau denaturarea informaţiei privind natura, originea, mișcarea, plasarea sau apartenenţa mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor despre care făptuitorul știe că provin din activitate infracţională.

De exemplu, dreptul asupra unui imobil, obţinut prin șantaj, este prezentat, prin deghizare, ca restituire de împrumut sau ca plată pentru consultaţii, consiliere etc.

În fond, modalitatea de faţă a acţiunii de spălare a banilor se deosebește de modali tatea precedentă numai prin faptul că se influenţează direct asupra documen telor sau actelor juridice care vizează entităţi incorporale (mijloace bănești fără nume rar, bunuri incorporale sau venituri neavând o existenţă corporală, obţinute ilicit în urma săvârșirii infracţiunilor), și nu entităţi corporale, ca în cazul modalităţii precedente;

  1. c) dobândirea, posesia sau utilizarea de bunuri, despre care se știe că provin din săvârșirea unei infracţiuni.

În ipoteza dată, făptuitorul obţine (procură) sau primește și păstrează, sau întrebuinţează temporar bunul provenind de la făptuitorul infracţiunii anterioare (a coruperii pasive, a traficului de fiinţe umane, a terorismului etc.) sau de la interme diar, știind că bunul respectiv provine din activitate infracţională;

  1. d) participarea la orice asociere, înţelegere, complicitatea prin ajutor sau sfaturi în vederea realizării modalităţilor nominalizate anterior ale ac- ţiunii de spălare a banilor.

Asocierea presupune constituirea, prin consensul mai multor persoane, a unei pluralităţi constituite de făptuitori, organizate în scopul de a fiinţa în timp și de a pregăti, a organiza și a aduce la îndeplinire săvârșirea unei sau mai multor infracţiuni de spălare a banilor.

 În cazul participării la orice asociere, legiuitorul nu face distincţie între formele de participaţie ale membrilor asociaţiei, respectiv între autori, organizatori, instiga tori, complici, lăsând ca pedepsele pentru aceștia să fie stabilite de instanţa de judecată, în cadrul procesului de individualizare a pedepsei.

Înţelegerea presupune nu numai ideea de constituire a asociaţiei, dar și anumite activităţi de obiectivizare a ideii (recrutare; lămurire; procurarea celor necesare organizării; consfătuiri etc.). De asemenea, înţelegerea presupune și aderarea la asociaţia deja constituită.

Complicitatea prin ajutor sau sfaturi presupune activitatea celui care sprijină, sub orice formă, o astfel de asociaţie, fără a face parte din ea (furnizarea de informaţii, schiţe, planuri, indicaţii; acordarea de ajutor bănesc etc.).

În cazul participării la orice asociere, înţelegere sau la complicitatea prin ajutor sau sfaturi, în vederea comiterii celorlalte modalităţi ale spălării banilor, nu este necesară trimiterea la art. 42, 44, 45 din CP al RM.

Infracţiunea prevăzută la art. 243 din CP al RM este o infracţiune formală. În cazul primelor două modalităţi ale acţiunii de spălare a banilor, infracţiunea se consideră consumată din momentul începerii executării laturii obiective. În cazul ultimelor două modalităţi ale acţiunii de spălare a banilor, infracţiunea se consideră consumată din momentul executării integrale a acestor modalităţi, indiferent de prejudiciul survenit.

Latura subiectivă a spălării banilor se caracterizează prin intenţie directă. Intenţia directă presupune inclusiv cunoașterea de către făptuitor că foloasele ilicite provin din săvârșirea unei infracţiuni. Motivele infracţiunii se exprimă, de cele mai dese ori, în interesul material.

De asemenea, infracţiunea în cauză are un scop special. În cele ce urmează, în aceeași consecutivitate în care, la analiza laturii obiective, au fost prezentate modalităţile acţiunii de spălare a banilor, vor fi înfăţișate formele sub care apare scopul special la fiecare din aceste modalităţi.

  1. a) scopul atribuirii unui aspect legal sursei și provenienţei mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor obţinute ilicit în urma săvârșirii infracţiunilor;
  2. b) scopul tăinuirii, deghizării sau denaturării informaţiei privind natura, originea, mișcarea, plasarea sau apartenenţa acestor mijloace bănești, bunuri sau venituri;
  3. c) scopul introducerii în circuitul legal a bunurilor care provin din săvâr- șirea unei infracţiuni;
  4. d) scopul realizării modalităţilor de la lit. a)-c), sub care se prezintă fapta prejudiciabilă.

 Subiectul infracţiunii este: 1) persoana fizică responsabilă, care la momentul comiterii infracţiunii a atins vârsta de 16 ani; 2) persoana juridică care desfășoară activitate de întreprinzător. Varianta agravată a spălării banilor, prevăzută la alin. (2) al art. 243 din CP al RM, presupune săvârșirea acestei infracţiuni: a) repetat; b) de două sau mai multe persoane; c) cu folosirea situaţiei de serviciu.

Varianta agravată a spălării banilor, prevăzută la alin. (3) al art. 243 din CP al RM, presupune săvârșirea acestei fapte penale în următoarele circumstanţe:

  1. de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală; b) în proporţii mari. [4]
  1. Circumstanțele ce necesită a fi stabilite și dovedite

            Iată cateva elemente-cheie pe care spalatorii de bani le cauta in constructia schemelor de spalare a banilor: 

ANONIMATUL – tranzactiile spalatorilor de bani par a fi obisnuite, astfel incat nu atrag atentia asupra lor; 

VITEZA – circulatia rapida a valorilor, pentru a nu putea fi detectate;

COMPLEXITATEA – pista este greu de urmarit;

SECRETUL – transferul valorilor spre locuri unde implementarea legii nu este usor de controlat.

ANONIMATUL – este una dintre regulile de baza ale spalarii banilor prin care tranzactia cu valori obtinute din infractiuni care ar putea fi efectuata, trebuie sa se asemene altor tranzactii legale din mediul sau locul unde acestea au loc. De fapt, numerarul nu lasa nici o pista care sa duca la originea sa, si, de altfel, majoritatea veniturilor ilegale (obtinute din infractiuni, cum ar fi traficul de droguri, inselaciunea, darea de mita etc.) sunt de obicei bani in numerar. In economiile in care se foloseste des numerarul pentru achizitii de mai mica sau mai mare valoare, dispunerea de acesta nu reprezinta nici o problema pentru infractor. Totusi, in majoritatea tarilor, aproape toate tranzactiile cu sume mari sunt realizate prin utilizarea altor instrumente de plata (cecuri, polite bancare, carti de credit), de aceea cheltuirea sau depozitarea unor sume mari de bani in numerar creeaza suspiciune.

 Din aceasta cauza, infractorii au creat variate metode de inserare a numerarului in sistemul financiar.

  1. Structurarea – Divizarea sumelor mari de numerar in sume mai mici si depunerile acestora de catre mai multe persoane in diverse conturi bancare, sau utilizarea sumelor in vederea achizitionarii altor instrumente de plata, cum ar fi titluri la purtator si ordine de plata. Smurfing-ul este utilizat, in primul rand, pentru a se ocoli prevederile legale de raportare a tranzactiilor in numerar ce se evidentiaza imediat atunci cand tranzactia a depasit o anumita suma.
  2. Contrabanda cu numerar – Simpla scoatere din tara a unei cantitati de bani in numerar si introducerea acesteia intr-o alta tara (in general, cu reguli mai putin stricte), de obicei, prin curieri sau prin ascunderea cantitatii pe vase ce transporta bunuri.
  3. Alta metoda reusita pentru scoaterea banilor peste granita este reprezentata de utilizarea sistemelor de transmitere a banilor.
  4. Amestecul fondurilor ilegale cu cele dintr-o afacere cu numerar. Infractorul utilizeaza o afacere “legala” cu numerar pentru a se putea explica originea numerarului obtinut din infractiuni, care impreuna cu incasarile de la un magazin super-market, statiile petroliere, restaurante sau alte companii – sunt depozitati ca un total provenit din afacerea respectiva.

Iată de ce una din circunstanțele care urmează a fi identificate este stabilirea identității infractorilor sau cel puțin investigarea semnalmentelor acestora.

      VITEZA- o data ce numerarul a intrat in sistemul financiar, fie ca se afla sau nu in tara de origine, spalatorul poate utiliza avantajele create de metodele moderne de transmitere a banilor pentru a-i pune rapid in circulatie.

Transferurile bancare electronice pot misca sume mari de bani aproape oriunde in lume in doar cateva minute.

Circulatia capitalurilor dintr-un cont in altul sau peste granite poate fi realizata adesea de catre detinatorul contului fara a mai fi nevoit sa treaca pe la banca sau sa implice angajatii bancii.

În acest sens, pentru a putea fi evitate vitezele excesive a transferurilor dubioase este nevoie de a  consolita legislația Republicii Moldova în acest sens. Deși Centrul Național Anticorupție deja prevede o asemenea procedură,potrivit căreia orice tranzacție cu sume mari este automat semnalata și înregistrată la ei. Problema care urmează a fi perfecționată este faptul că această raportare vine și ea în anumiți termeni, iar pînă ajunge la persoanele competente de investigarea cazului , banii sunt deja transfertați.

COMPLEXITATEA - prin impartirea fondurilor sale intr-un numar de tranzactii, spalatorul face dificila sau imposibila munca investigatorilor de a reconstitui drumul banilor. In acest sens, transferurile electronice multiple pot fi deosebit de eficiente. Acestea constau in transferuri de fonduri dintr-un cont sau cateva conturi bancare in conturile numeroaselor institutii financiare aflate, de obicei, in alte tari.

In continuare, acestea pot fi redirectionate dinspre acele tari, creandu-se un circuit complex multinational electronic de transferuri care face dificila si indelungata urmarirea lor de catre investigatori.

SECRETUL - în ciuda faptului ca secretul bancar si paradisurile financiare au in egala masura un scop legitim si o justificare comerciala, ele pot oferi protectie nelimitata infractorilor care abuzeaza de scopul lor din dorinta de a face afaceri cu orice cost.

 Paradisurile financiare ofera o gama extinsa de facilitati investitorilor straini care nu doresc sa dezvaluie originea veniturilor lor. Acestea includ inregistrarea Corporatiilor Internationale de Afaceri (IBC) sau a companiilor scoica precum si serviciile unui numar de banci offshore care nu sunt sub controlul autoritatilor de reglementare. In multe cazuri, paradisurile fiscale impun foarte strict secretul financiar, aparand in mod eficient investitorii straini de investigatii si anchete judiciare in tarile lor de origine.[5]       

 Se estimeaza ca exista la nivel mondial mai mult de un milion de corporatii anonime. Atunci cand banii murdari s-au miscat suficient de mult intr-un “ciclu de spalare”, sunt considerati curati si sunt pusi la dispozitia infractorilor iar originile lor geografice sunt ascunse.

În acest spirit de idei, încă o circumstanță care necesită a fi descoperită este cine stă în spatele transferurilor bămești și în ce sumă, cînd și unde și-au direcționat baniI. Tocmai acesta și este motivul din care infracțiunile de spălare a banilor sunt foarte greu descoperite,. Circumstanțele ce ne necesită de a fi dovedite sunt protejate de eventuale progrese tehnologice și secrete bancare, care de altfel sunt constituite legal. Urmează a fi un scop-țintă pe viitor pentru organele de forță  a statului de a consolida relațiile și legislația în colaborare cu instituțiile financiar-bancare în ceea ce privește dezvăluirea unor date ce privește secretul bancar.

Chiar și dacă legislația Republicii Moldova prevede că ,,monitorizarea sau controlul tranzacţiilor financiare şi accesul la informaţia financiară reprezintă operaţiunile prin care se asigură cunoaşterea conţinutului tranzacţiilor financiare efectuate prin intermediul instituţiilor financiare sau al altor instituţii competente ori obţinerea de la instituţiile financiare a înscrisurilor sau informaţiilor aflate în posesia acestora referitoare la depunerile, conturile sau tranzacţiile unei persoane.
    (2) Monitorizarea sau controlul tranzacţiilor financiare şi accesul la informaţia financiară se dispun în cazul urmăririi penale pornite pe infracţiunile prevăzute la art. 189–192, 196, 199, 206, 208, 209, 217–2175 , 220, 236, 237, 239–248, 251–253, 255, 256, 278, 279, 2791, 283, 284, 290, 292, 3011, 302, 324–327, 3301, 333, 334, 343, 352, 361 şi 362 din Codul penal”[6]

pe parcursul desfășurării urmăririi penale ,,secretul-bancar” nu poate fi invocat , acesta fie nu este respectat în totalmente, fie țara în care a fost efectuat transferul nu prevede o astfel de normă.

Pe de altă, sunt foare clare motivele existenței  și menținerii într-atît de puternice a acestor secrete. Beneficiile materiale ce urmează acoperă orice inițiativă de colaborare și dezvăluire a adevărului.

  1. Situațiile tipice de urmărire penală și particularitățile organizării cercetării la etapa inițială

Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor funcționează ca organ de specialitate, cu statut de subdiviziune independentă în cadrul Centrului Național Anticorupție, specializat în prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Serviciul este independent în elaborarea programului de activitate și adoptă decizii de sine stătător în realizarea sarcinilor ce țin de competența sa.

În conformitate cu Legea nr. 190-XVI din 26.07.07, Serviciului îi sunt atribuite următoarele funcții de bază:

-prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului prin primirea, analiza și transmiterea informațiilor cu privire la tranzacțiile suspecte;

-elaborarea și implementarea politicilor și strategiilor privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în Republica Moldova;

-coordonarea și asigurarea tendințelor de implementare a standardelor internaționale în domeniu.[7]

Colaboratorii Serviciului sunt implicați în efectuarea investigațiilor financiare, care constă în verificarea indicilor de suspiciune și a faptelor expuse în raportul analitic prin culegerea de informații, contrapunerea acestora și efectuarea verificărilor ce se impun. Investigațiile se efectuează de către investigatorul financiar în cadrul unui caz de investigație, inițiat în baza raportului analitic, întocmit de colaboratorul responsabil de analiză și vizat de conducerea Serviciului.

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. 1) din Legea nr. 190-XVI din 26.07.07, entitățile raportoare sunt obligate să informeze imediat Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor despre orice activitate sau tranzacție suspectă, în curs de pregătire, de realizare sau deja realizată.

Datele privind tranzacția suspectă sunt reflectate într-un formular special, care se remite și este recepționat nemijlocit de către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în cel mult 24 de ore.

Pentru aplicarea corectă a cerințelor de identificare a clientului, cât și a raportării, este necesară o cunoaștere mai aprofundată a activității economice desfășurate de client, dar și a motivației cu care acesta se prezintă în fata entităților raportoare. Într-o economie cu principii de guvernare stabile, orice persoană fizică sau juridică deține libertatea de a apela la oricare dintre serviciile oferite de instituțiile financiare sau non-financiare din țară sau străinătate. Este clar că la începerea relației de afaceri dintre instituție și client, instituția trebuie să identifice clientul și beneficiarul efectiv, iar pe parcurs, urmează să monitorizeze tranzacțiile desfășurate sub o abordare bazată pe risc.

Personalul instituției financiare sau non-financiare, care păstrează relația de afaceri cu clientul și vine în contact cu acesta (funcționarul bancar, casierul, administratorul de cont etc.) este obligat sa analizeze atât genul activității și comportamentul clientului, profilul acestuia, cât și tipologia tranzacției.

 În momentul în care entitatea raportoare cunoaște sau suspectează că o relație de afaceri propusă sau o tranzacție este implicată în activități de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, atunci aceasta este obligată să verifice identitatea clientului, fără excepții.

 Datele de identificare ale persoanei fizice implică o serie de aspecte legate de data și locul nașterii, documentele de identitate prezentate (buletin, pașaport etc.). Alte aspecte sunt de natură faptică, care se acumulează în timp, de exemplu, viața familială, domiciliul, reședința, locul de muncă, contactele cu diferiți oameni de afaceri, inclusiv și aspectul fizic. Este important faptul că identitatea unei persoane juridice cuprinde o serie de aspecte combinate, de exemplu: data înființării, cea a înmatriculării, asociați/ acționari/ administratori, reprezentanți, obiectul de activitate principal și cel secundar. Acești factori pot fi, de asemenea, într-o continuă schimbare.    Un moment extrem de important este prezentarea documentelor de identitate atunci când are loc deschiderea unei relații de afaceri cu un “potențial client”, deoarece acestea pot fi falsificate cu o înaltă precizie, astfel încât eroarea conținută se poate distinge cu greutate.

Dacă există suspiciuni în legătură cu orice document oferit, entitățile raportoare (eventual banca) trebuie să ia măsuri adecvate practice disponibile astfel încât să se verifice dacă documentul a fost raportat ca fiind furat sau pierdut. În cazurile în care o persoană fizică sau juridică este împuternicitul care acționează pentru sau în numele beneficiarului efectiv, entitatea trebuie să ia măsuri adecvate pentru verificarea identității și naturii persoanelor sau organizațiilor în favoarea cărora este deschis contul sau pentru care tranzacția este efectuată.

Termenul “tranzacție” reprezintă operațiunea încheiată sau ce urmează a fi încheiată între un client și o instituție, în conformitate cu tipul de servicii oferite de acea instituție.

ntitățile raportoare stabilesc limitele de risc admise pentru monitorizarea continuă a serviciilor furnizate către clienți și entitate.

 Astfel, entitatea raportoare permanent fac conexiunea între tranzacții și activitatea economică a clientului, categoria de risc în care se încadrează acesta, sursa fondurilor și datele, informațiile, documentele actualizate despre tranzacțiile desfășurate.

Datorită multitudinii de tipuri de tranzacții, complexității acestora, nivelului de cunoaștere a clientului, pe de o parte, și datorită nivelului de performanță a sistemelor informatice din cadrul unei entități raportoare, accesului la diferite baze de date și pregătirii personalului entității respective, pe de altă parte, detectarea acestor suspiciuni este dificilă și depinde de personalul entității respective. Această definiție indică toate activitățile desfășurate de un client cu o entitate raportoare.

Totodată, tranzacțiile suspecte de finanțarea terorismului sunt stabilite și în baza listelor persoanelor și entităților implicate în activități teroriste, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova de către Serviciul de Informații și Securitate (pot fi ușor accesate pe situl www.sis.md).

Suplimentar, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (3) din Legea nr.190- XVI din 26.07.07, tranzacțiile realizate sau în proces de realizare printr-o operațiune cu o valoare ce depășește 500 de mii de lei (tranzacții limitate), în decursul a 30 de zile calendaristice, în valoarea menționată, sunt reflectate în formularul special, care se remite Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor cel târziu la data de 15 a lunii imediat următoare lunii de gestiune și conform prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr.190-XVI din 26.07.07, activitățile sau tranzacțiile realizate în numerar, printr-o operațiune cu o valoare de cel puțin 100 de mii de lei (sau echivalentul acesteia), ori prin mai multe operațiuni în numerar care par a avea o legătură între ele, sunt indicate într-un formular special, ce se remite Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în decurs de 10 zile lucrătoare.

Date statistice:

În baza materialelor diseminate de către Serviciu organelor de urmărire penală, pe parcursul anului 2016 au fost inițiate un șir de cauze penale privind săvârșirea mai multor infracțiuni, inclusiv infracțiuni de spălare a banilor, respective 21 la număr.

În cadrul măsurilor asiguratorii, Serviciul a emis 144 decizii de sistare a operațiunilor suspecte în conturi, fiind sistate mijloace bănești în sumă de 3 191 608 USD, 2 095 443 EUR, 19 559 211 MDL și un portofoliu de 43 % din acțiunile unei bănci comerciale în valoare de 25 mln USD. De menționat că, IFPS în baza materialelor diseminate preventiv a încasat la buget suma de 1 670 000 lei. În continuare, organele de urmărire penală în calitate de măsuri asiguratorii au aplicat sechestru pe mijloace bănești aflate în mai multe conturi bancare, pe valori mobiliare, terenuri, construcții și pe mijloace de transport în valoare totală de 667 666 747 MDL, 580 000 USD și 1 563 803 EUR. În scopul fortificării acțiunilor comune de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, Serviciul la începutul anului 2016 a remis 11 rapoarte cu privire la rezultatul examinării tranzacțiilor suspecte recepționate pe parcursul anului 2015.[8]

Tipologii de investigare:

Tipologii SPCSB participă la investigarea mai multor scheme de spălare a banilor la nivel internațional, rezultatele înregistrate au fost obținute datorită colaborării eficiente și contribuției serviciilor și instituțiilor specializate similare din străinătate, fiind identificate mai multe tipologii cu implicarea sistemului financiar-bancar al Republicii Moldova, după cum urmează:

  1. Serviciul documentează schema internațională de sustragere șilegalizarea mijloacelor bănești prin intermediul paginilor web.

 Astfel, reprezentanții societății „X” contactau și convingeau persoanele fizice din Federația Rusă pentru a accesa pagina web a unei platforme fictive de tranzacționare a valutei străine după tipul „FOREX”, acțiuni ale diferitor companii străine, precum și metale prețioase și metale neferoase.

Ca urmare, prin intermediul paginii web, clienții înșelați transferau mijloace bănești de pe cardurile bancare personale, care ajungeau pe conturile bancare din Bulgaria și Armenia ale companiei „Y”, pentru ca ulterior, să îi deposedeze de mijloacele bănești transferate.

 În acest context, ca urmare a diseminării de către Serviciu, organul de urmărire penală a Centrului Național Anticorupție a pornit urmărirea penală privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190, alin. (5) din Codul penal, pe faptul excrocheriei, cu cauzarea de daune în proporții mari

  1. Serviciul a deconspirat activitatea unui grup criminal internațional, specializat în legalizarea mijloacelor bănești obținute în mod ilicit din….

Astfel, începând cu martie 2013 și pînă la finele anului 2015 prin intermediul a 24 de societăți au fost procurate valori mobiliare ale instituției financiare ,,X” în valoare totală de peste 25 mln dolari SUA, iar originea ilicită a surselor financiare prin intermediul cărora au fost procurate o parte din acțiunile băncii se întemeiază pe circuitul suspect al mijloacelor financiare cu implicarea executorilor judecătorești și a companiilor înregistrate în zone off-shore

. Ca urmare, activitatea acționarilor menționați comportă un caracter formal, iar la procurarea acestor acțiuni nu s-a urmărit altceva decît deghizarea originii surselor financiare obținute ilicit și respectiv tăinuirea beneficiarului efectiv al acestor pachete de acțiuni.

În acest sens ca urmare a diseminării de către Serviciu, Procuratura Anticorupție a inițiat urmărirea penală în privința săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 243, alin. (3), lit.b) din Codul penal, pe faptul spălării banilor în proporții mari, prin intermediul companiilor nerezidente în vederea deghizării provenienței surselor financiare, a căror origine poartă un caracter ilicit.

  1. Serviciul documentează schema de sustragere a mijloacelor bănești prin intermediul polițelor de asigurare a anumitor credite neperformante emise de Compania de Asigurare „X”. A Astfel, Compania de Asigurare „X” emitea polițe de asigurare a creditelor bancare oferite de către o instituție financiară unei companii „Z” care nu deținea activitate și nici nu avea înregistrate venituri.

Este de menționat că imediat cum compania „Z” recepționa creditul, doar in baza a poliței de asigurare emise de compania de asigurare „X”, transfera aceste mijloace bănești în adresa unor companii înregistrate în zonele off-shore cu destinații suspecte.

Ca urmare, a nerambursării creditelor menționate de către compania „Z”, compania de asigurare despăgubea instituția financiară în mărimea creditului contractat și nerambursat.

 În astfel de circumstanțe, ilegal sunt estrași din conturile Companiei de Asigurări mijloace bănești, în scopul falimentării companiei. În acest sens ca urmare a diseminării de către Serviciu, organul de urmărire penală a Centrului Național Anticorupție a inițiat urmărirea penală conform elementelor componenței de infracțiune prevăzute la art. 335, alin 1/1 Cod Penal al Republicii Moldova. [9]

  1. Particularitățile tactice ale efectuării acțiunilor de urmărire penală

Ascultarea invinuitilor sau a inculpatilor se efectueaza, de regula, dupa ce organul de urmarire penala dispune de date suficiente cu privire la activitatea infractionala a lor, recomandandu-se ca primii sa fie ascultati cei care se dovedesc mai sinceri, sau aceia carora le revine o raspundere penala si civila mai mica.

Pentru ca interogarea invinuitului sau inculpatului sa-si atinga scopul propus se impune, in primul rand, o organizare riguroasa a acestei activitati[10].

Din punct de vedere tactic, aceasta etapa presupune:

-stabilirea precisa a chestiunilor ce urmeaza a fi clarificate cu ocazia ascultarii, precum si a datelor de verificat cu aceasta ocazie;

-pregatirea materialului probator ce urmeaza sa fie utilizat in timpul ascultarii;

-determinarea ordinii in care urmeaza sa se faca ascultarea;

-stabilirea modalitatii de citare.

Ascultarea este indicat sa se organizeze astfel incat participantii aflati in stare de libertate sa nu aiba posibilitatea sa se inteleaga asupra declaratiilor, sa-si comunice intrebarile care le-au fost puse, ori sa incerce inlaturarea unor mijloace materiale de proba.

In anumite imprejurari nu trebuie exclusa posibilitatea deplasarii ofițerului de urmărire penală la locul in care se afla invinuitul sau inculpatul (domiciliu, spital etc.).

Finalizarea pregatirii ascultarii invinuitului sau inculpatului se va materializa intr-un plan de ascultare, care va contine problemele de clarificat si ordinea de abordare a lor, intrebarile de fond sau de amanunt la care va trebui sa raspunda cel audiat, materialele care ii vor fi prezentate. In elaborarea planului se va tine seama de orice situatie care poate sa apara in timpul ascultarii, chiar neprevazuta, de unde rezulta si necesitatea ca planul sa aiba un caracter flexibil.

Daca intocmirea unui plan este absolut necesara in cazurile dificile, cu invinuiti sau inculpati care refuza sa recunoasca, fac declaratii nesincere, mincinoase sau se contrazic, elaborarea unei schite de plan se impune si in cazurile simple, aspect de natura sa contribuie la urgentarea solutionarii cauzei. Planul trebuie sa prevada intrebari prealabile referitoare la preocuparile, inclinatiile si activitatea celui ascultat, menite sa realizeze legatura atat de necesara intre anchetator si persoana ascultata[11].

Pe parcursul ascultarii organul judiciar poate apela la folosirea, de exemplu, a documentelor de care s-a servit faptuitorul in comiterea infractiunii, in legatura cu care se cer explicatiile necesare stabilirii procedeelor de provocare a pagubelor. Aceasta se impune cu atat mai mult cu cat documentele in cauza au fost falsificate, caz in care va trebui pe cat posibil sa se stabileasca procedeele si modalitatile de care autorul s-a servit pentru falsificare.

O atentie deosebita va fi acordata determinarii legaturilor infractionale, a relatiilor pentru stabilirea cu exactitate a cercului de persoane implicate in savarsirea escrocheriei, mai ales daca ne aflam in fata unei criminalitati organizate, prezenta acum din ce in ce mai mult si in Romania, dupa modele vest-europene.

 Ascultarea martorilor

Modalitatile tactice de luare a declarator martorilor trebuie sa se circumscrie direct prevederilor procesuale, astfel incat consideram necesar un studiu asupra cadrului legal in care trebuie sa se desfasoare aceasta importanta activitate judiciara.

Sub raport tactic criminalistic, obtinerea unor declaratii veridice si complete, menite sa duca la aflarea adevarului, este influentata intr-o mare masura si de modul in care se face pregatirea ascultarii.

Principalele activitati pregatitoare in vederea ascultarii martorilor sunt: studierea datelor existente la dosar, stabilirea persoanelor, care trebuie ascultate, cunoasterea personalitatii acestora, a naturii relatiilor pe care le pot avea subiectii infractiunii, stabilirea locului, a momentului si a modului de chemare, precum si pregatirea acelor materiale ce pot fi folosite de organul judiciar cu acest prilej[12].

Momentului audierii unui martor este ales in functie de mai multi factori de care organul judiciar este obligat sa tina seama:

  1. Evitarea posibilei intelegeri dintre martori, ca si influentarea martorilor de catre persoane interesate in cauza. Acest rezultat se poate obtine prin reducerea intervalului de timp dintre citarea martorului si momentul prezentarii in fata organului judiciar si prin citarea martorilor in zile diferite, ori in aceeasi zi dar la ore diferite, incat sa se excluda posibilitatea intalnirii martorilor ascultati cu cei care urmeaza a fi ascultati. Martorii trebuie sa fie ascultati separat, sa nu astepte sa le vina randul. Asteptarea, pe langa faptul ca oboseste, da posibilitatea martorului sa comunice cu alte persoane influentandu-se in mod nefavorabil.
  2. La stabilirea momentului audierii trebuie sa se tina seama si de programul de activitati al persoanei ce urmeaza a fi audiata; acest lucru se face numai daca este posibil, fara a se submina obiectivitatea anchetei sau autoritatea magistratului.
  3. Locul ascultarii, este de regula sediul organului de urmarire penala. Cand persoanele care urmeaza a fi audiate ca martori sunt in imposibilitatea de a se prezenta (infirmitate, boala, stare de arest etc.) organul de urmarire penala procedeaza la ascultarea la locul unde se afla acestea. Cand organul de urmarire penala nu are posibilitatea sa asculte martorii, deoarece acestia se afla in alta localitate si nu se pot deplasa sau se afla in strainatate, ascultarea se efectueaza prin comisie rogatorie.

 Dispunerea expertizelor si a constatarilor tehnico-stiintifice

Dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor judiciare trebuie facuta cat mai urgent, pentru a nu se da timp faptuitorului sa ia masuri pentru pierderea urmelor.

Dintre expertizele criminalistice, in cazul escrocheriilor,spălării banilor cel mai des intalnite sunt expertiza scrisului si expertiza tehnica a actelor (expertiza documentelor). Expertizele destinate examinarii falsurilor in inscrisuri de natura materiala sau intelectuala, ocupa un loc central, problemele ce se cer a fi clarificate fiind foarte diverse. Spre exemplu, expertului i se pot pune intrebari referitoare la autenticitatea scrierii sau subscrierii, la stabilirea vechimii inscrisului ori a mentiunilor dintr-un anumit formular. Pot fi stabilite procedeele de falsificare a documentelor, astazi mai variate, unele de provenienta incerta, dubioasa reprezentand contrafaceri. Frecvent, se solicita refacerea textului inlaturat sau acoperit, refacerea in intregime a unui inscris, pe care invinuitul a incercat sa-l distruga, examinarea falsului de stampile sau de sigilii etc.

 Expertiza tehnica a actelor (expertiza documentelor)

In acest domeniu de expertize, denumita si "expertiza documentelor" solicitarile adresate expertului sunt extrem de numeroase si diversificate. Expertiza criminalistica a documentelor are ca obiect stabilirea conditiilor in care a fost intocmit inscrisul, modificarea continutului acestuia, precum si identificarea mijloacelor de imprimare a textului prin dactilografiere, tipografiere, poansonare, cu ajutorul calculatorului etc.[13]

Dintre problemele care se pot rezolva prin aceasta expertiza amintim:[14]

□          daca actul prezinta modificari (de semne grafice simple, de cuvinte, de propozitii) si in caz afirmativ, in ce constau acestea si cine este autorul;

□          daca actul prezinta adaugiri[15]; in caz afirmativ prezentarea acestora si identificarea autorului;

□          daca actul prezinta stersaturi; in caz afirmativ determinarea modalitatii de operare si stabilirea textului initial;

□          daca actul este "confectionat prin colajul unor portiuni ale altor acte; daca semnatura existenta pe un act este data pentru continutul acestuia sau apare pe act fara stirea si vointa titularului;

□          daca semnatura de pe un act este sau nu falsificata si daca raspunsul este afirmativ se cere stabilirea procedeului de falsificare folosit si identificarea autorului;

□          daca actul este intocmit la data pe care o poartă;

□          daca timbrele aplicate pe un act sunt relipite;

□          daca impresiunea de stampila aflata pe un act este originala sau contrafacuta. In cazul in care aceasta este originala urmeaza sa se stabileasca daca ea a fost creata cu o anumita stampila;

□          daca un text dactilografiat a fost realizat cu o anumita masina de scris; identificarea dactilografului;

□          reconstituirea unui document deteriorat;

  1. Infrastructura IT, aplicații și programe – noi metode de descoperire a spălării banilor

Infrastructura tehnică și soft-urile de care dispune Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor contribuie esențial la sporirea eficacității, calității și operativității activității efectuate.

Anul 2016 s-a caracterizat prin consolidarea capacităților analitice a Serviciului, dezvoltarea instrumentelor software existente și perfectarea instrumentelor noi.

În perioada dată cu suportul experților IT a fost modernizat aplicația analitică - MS „Bank Info”, care actualmente oferă posibilitatea de pregătire a datelor pentru perfectarea răspunsurilor la interpelările recepționate.

 În vederea optimizării procesului analitic a fost modernizat serverul central al bazelor de date ale Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor în care se stochează informația privind sumele calculate, achitate și restanțe la plățile la buget de către casele de schimb valutar din țară.

Informația financiară deținută de către Serviciu este protejată în conformitate cu cerințele standardelor internaționale (Recomandarea 26 FATF) și prevederile Legii nr. 190-XVI din 26.0.70.07, iar accesul estre strict limitat. ctualmente, Serviciul dispune de acces direct la toate sistemele informaționale ale țării, dintre care majoritatea sunt conectate on-line.

Au fost procurate și instalate aplicațiile GoCASE pentru îmbunătățirea sistemului de evidență și arhivă și Synapsis – în scopul asigurării circuitului electronic al documentelor în cadrul SPCSB.

GoCASE - program elaborat de UNODC destinat pentru utilizare în carul agențiilor de aplicare a normelor de drept, serviciilor specializate și alte autorități cu capacități de investigație. Ca scop principal, în cadrul Serviciului, acest instrument are urmărirea petițiilor, rapoartelor informative, cazurilor juridice, pachetelor de informații și altor procese pe care Serviciul intenționează să le automatizeze într-un sistem informatic.

GoCASE este, în esență, gestionarea informației, resurselor și roluri de-a lungul ciclului de viață al cazurilor de investigație de la primirea informației pînă la sentință.

Pe parcursul celor mai multe investigații, colaboratorii se confruntă cu o multitudine de informații care diferă de la un format la altul. Acest lucru poate varia de la notele la rapoarte, înregistrări ale audierilor, fotografii, documente suspecte și probatorii, e-mailuri, jurnale de interceptare a comunicării etc. Abilitatea de a primi, valida, analiza și a gestiona informațiile într-o manieră ordonată și sistematică pot influența semnificativ rezultatul unei investigații și capacitatea unui analist, investigator sau procuror să compileze un caz care include toate probele disponibile într-un format care este logic și ușor de înțeles.

 Acest lucru este valabil în special în cazul investigațiilor financiare complexe care conțin informații vaste. Mai exact, ele implică diverse tipuri de înregistrări, care indică mișcarea mijloacelor financiare, cum ar fi informații despre conturi bancare, fișiere imobiliare, proprietatea autovehiculelor, surse de fonduri și cheltuieli etc. Orice înregistrare care se modifică sau lasă o urmă de evenimente care implică bunuri este importantă - obiectivul major în investigația financiară este identificarea și documentarea mișcării de bunuri. Legătura dintre sursa fondurilor și destinația acestora poate furniza probatoriul activității criminale.

Gestionarea cu succes a componentelor variate a unei investigații complexe poate fi realizată cel mai bine prin utilizarea unui sistem de management electronic a cazurilor axat pe o bază de date comună.

Obiectivele principale ale soluției GoCASE sunt eficientizarea proceselor în cadrul unei investigații financiare și creșterea eficienței acestora. Avantajul său constă în motorul integrat a tuturor datelor ce parvin către Serviciu într-un loc concentrat de lucru, care nu doar controlează ciclul de viață al investigației, ci și poate fi adaptat eventual la diferite recalificări a investigației dea lungul ciclului de viață a acesteia. GoCASE este un modul de gestionare a datelor care facilitează captarea, stocarea și recuperarea tuturor tipurilor de informații, persoane, documente, evenimente și activități legate de un caz. Această soluție oferă o facilitate de stocare electronică pentru diverse tipuri de documente, care permite distribuirea eficientă și controlată a fișierelor din investigație în funcție de rolurile și permisiunile deduse în cadrul programului GoCASE.          Aplicația GoCASE asigură securitatea și integritatea informațiilor de investigare prin crearea mai multor caracteristici avansate de securitate și menținerea unei piste de audit detaliate. Lista de verificări a acțiunilor Investigator încorporată acceptă luarea deciziilor și respectarea liniilor directoare. Un modul de raportare robust, dar flexibil, îmbunătățește în continuare utilizarea acestuia. Reprezentarea grafică a datelor ajută analiștii / utilizatorii să analizeze și să evalueze în continuare tendințele și modelele proceselor de investigație.

 Aplicația Synapsis

Synapsis este o aplicație web care a fost elaborată datorită suportului bugetar oferit de către Uniunea Europeană în cadrul programului „VLAP” (Visa Liberalistaion Action Plan).

 Este o aplicație de management al conținutului de bază, care utilizează tehnologii standarde și tehnologii cu sursă deschisă. Synapsis oferă capacități complete de management al documentelor, inclusiv controlul versiunilor și istoricul fișierelor, metadate, scanare, flux de lucru, căutare și multe altele. De asemenea, ea permite utilizarea activităților sociale din jurul conținutului pentru a conecta oamenii la alți oameni, informația la informație, și oamenii la informație; ajutând la gestionarea mai eficientă a inteligenței colective a resurselor umane ale companiei.

Synapsis integrează toată gestionarea esențială a documentelor, colaborarea și funcționalitatea de căutare avansată într-o singură soluție ușor de utilizat. [16]

  1. Concluzii

Prezenta lucrare vine să reliefeze particularităţile semnelor şi ale elementelor componenţei infracţiunii spălarea banilor (art.243 CP).

Drept bază legală a preîntâmpinării activităţii ilegale a diferitelor formaţiuni criminale în ce priveşte activitatea lor economică serveşte legislaţia în domeniul prevenirii şi combaterii legalizării veniturilor obţinute pe cale ilegală. Circulaţia veniturilor ilegale este asemănătoare circulaţiei veniturilor obţinute pe cale legală şi are loc sub o formă spiralică: unele se cheltuie pentru consum imediat, altele se reîntorc în activitatea criminală, celelalte se reţin pentru investiţii de lungă durată. Deseori are loc „suprapunerea” operaţiunilor, în cadrul cărora se folosesc multiple conturi bancare

Diferenţele între diversele legislaţii pot constitui o piedică în calea succesului în lupta împotriva criminalităţii, care tinde să se organizeze din ce în ce mai bine, să se internaţionalizeze şi să devină din ce în ce mai periculoasă pentru societate.De aceea legislaţiile statelor trebuie să se armonizeze pentru a facilita găsirea celor mai eficiente mijloace de cooperare. În ultimul timp se conştientizează faptul că este important să se lupte împotriva crimei organizate, că infractorii trebuie opriţi pentru a nu legitima rezultatele activităţii lor criminale din fonduri „murdare” în fonduri „curate”.Utilizarea sistemelor financiar-bancare duce la destabilizarea şi subminarea instituţiilor financiare şi în final a sistemului economic al statului, distrugînd astfel şi credibilitatea în organismele financiare. În lipsa unor rigori juridico-penale, procesul de spălarea banilor subminează eforturile depuse în vederea forificării unei pieţe libere şi a unei economii stabile.

Însăşi lucrarea include, pe de o parte, componenţa de infracţiune spălarea banilor, după cum este ea prevăzută în Republica Moldova și pe de altă parte instrumentele actuale , dar și inovative de care se folosesc organele abilitate în procesul de combatere a infracțiunii date, precum: Legea cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și inovațiile și programele IT. Lucrarea vine să explice însăşi formularea legislativă, precum şi să rezolve unele coliziuni apărute în practică la calificarea faptelor de spălarea banilor.Metodica cercetării din punct de vedere criminalistic a infracțiunii date de asemenea a fost conturată în lucrarea dată. Dat fiind faptul că anume aspectul din punct de vedere a metodicii criminalistice este slab dezvoltat în Republica Moldova, aceasta ar fi drept o recomandare pentru specialiștii în domeniu și doctinari. Nu în ultimul rind, trebuie de ținut cont de faptul că anume perfecționarea metodicilor de cercetare a acestor infracțiuni constituie drept elemntul indispensabil cercetării cu succes a acestor dificile și foarte populare în ultimii ani infracțiuni.

 

[1] Maria Mutu-Strulea, ,,Analiza juridico-penală a spălării banilor”, Monografie, Chişinău: CEP USM, 2006, pag. 9

[2] Comentariu al Codului Penal al Republicii Moldova, Partea Specială, pag. 135.

[3] Hortărire de Guvern Nr. 1458 din 30 decembrie 2016 pentru aprobarea proiectului de Lege privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, art. 3

[4] Sergiu Brînză, Xenofon Ulianovschi, Vitalie Stati, ,,Drept Penal. Partea Specială”, Vol. II , Ed. Cartier, Chișinău , 2005. pag. 457-460.

[5] Giuseppe Lombardo, Massimo Nardo, ,,Manual de instruire privind combaterea spălării banilor și a finanțări -erorismului, Ed. Imperia Națională, pag.17-18.

[6] Cod de Procedură Penală a Republicii Moldova Nr. 122 din  14.03.2003, Publicat : 07.06.2003 în Monitorul Oficial Nr. 104-110 art Nr : 447, Data intrarii in vigoare : 12.06.200, art. 17-8

[7] Legea cu privire la combaterea spălării banilor și finanțării terorismului Nr. 190 din 26.07.2007, Publicat : 07.09.2007 în Monitorul Oficial Nr. 141-145, art Nr : 597

[8] https://spcsb.cna.md/sites/default/files/documents/files/2016_Raport_RO.pdf

[9] Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor al Centrului Național Anticorupție, Raport Anual 2016, pag. 35-36.

[10] Emilian Stancu, "Tratat de criminalistica", pag. 85

[11] C. Aioanitoaie, I. E. Sandu, op. cit., p. 116

[12] Aurel Ciopraga, "Evaluarea probei testimoniale in procesul penal", Editura Junimea, Iasi 1979, pag. 142

[13] Radu Constantin, Pompil Draghici, Mircea Ionita, "Expertizele-mijloc de proba in procesul penal", Editura Tehnica, Bucuresti, 2000, p. 149

[14] Adrian Fratila, Andreea-Diana Vasilescu, "Concluzia raportului de expertiza criminalistica", Editura Continent XXI, Bucuresti, 2001, p. 60.

[15] Dumitru Sandu, "Falsul in acte - descoperire si combatere prin mijloace criminalistice", Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1994, p. 111 

[16] Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor al Centrului Național Anticorupție,op.cit., pag. 21-23

Loading...