1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)
Pin It

  In perioada postbelica apare un puternic curent contrar existentei si utilitatii ideologiei.Aparitia la „sfarsitul erei ideologiei” al incercarii de scoatere a ideologiei in afara stiintei are ca punct de referinta exsitenta odeologiei marxiste si celei radicale de stanga.

   Încă din 1929, Karl Mannheim, în lucrarea sa "Ideologie şi utopie", luând în analiză teoria marxistă, ajunge la concluzia că aceasta este o “falsa cunoaştere, o utopie a secolului al XIX-lea”.Astfel in ruma corelarii ideilor  cu aparteneta de clasa K. Mannheim imparte elaboratele din sfera ideologicului in ideologii si utopii:

-ideologie:ideile ,stilul de gandire legate de interesele grupuilui aflat la putere, idei care justifica si prezinta ca pe ceva rational un stauts-quo;

-utopie:  un stimulent intelectual propovăduit de grupările oprimate care se ridica împotriva orânduirii stabilite.

  Raymond Aron in lucrarea sa “Opiul intelectualităţii" 1955, lanseaza teza”sfârşitulului erei ideologice”.In care caracteriza ideologia marxista drept opiu pentru intelectualitate,acesta mai cere in numele progresului renuntatrea la ideologie.

  Ernst Fischer- Marxismul şi ideologia aceasta considera ca ideologia nu reprezinta cunoasterea stiintifica a lumii ,ci numai cum aparea ea in dorintele detinatorilor puterii social-politica.

  Daniel Bell-politolog American-porneste de la demersul lu Mannheim,si da o noua definitie ideologiei politice: “În primul sens – precizează  D. Bell – concepţii particulare despre ideologii putem vedea ca indivizii care profesează  anumite valori au interese asemanatoare… , dar acestea nu pot să fie întotodeauna economice; ele pot fi interese de statut (precum de grup etnic care doreşte o poziţie socială mai buna) şi interese politice.

O ideologie totală – precizează  în continuare politologul nord american – este, înainte de toate, un sistem închis realităţii comprehensive, este un set de credinţe, infuzie cu pasiune care vizează  să transforme în întregime un mod de viaţă”

    Filosofului K.R. Popper sau al economistului J.A. Schumpeter şi al politologilor J. Goltung, L. Althusser, P. Cambell şi P. Howard  ,mult mai realisti admit că subiectivitatea ideologiei este un impediment în cercetarea ştiinţifică, aceasta, nu este în măsură s-o înlăture din teoria şi practica social-politică contemporană. 

   Luis Altthusser in studiul Marxism si umanism accepta subiectivitatea din ideologie,dar pledeaza pt existent ideologiei in orice societate su epoca, atribuindu-i un rol reglator al raporturilor umane.

  1. Campbell şi P. Howard “America are nevoie de idei” 1957, argumenteaza necesitatea ideologiei astfel “Omul care dispune de o anumită ideologie poate atrage de partea sa pe cei care n-au ideologie… în schimb, omul care nu dispune de idei nu-i poate castiga pe cei care au deja idei formulate”.

Chiar şi iniţiatorul “sfârşitului erei ideologice”, Raymond Aron, revine asupra propriei sale teze anunţând ca “discuţia asupra sfârşitului ideologiei se încheie, începe discuţia şi dezbaterea asupra noului ev ideologic”.

J.F Kennedy afirma ca “naţiunea americana are mai mare nevoie de forţa ideilor decât de forţa atomică, de forţa aeriana, de cea financiară şi industrială”.

 Din toate opiniile de mai sus reiese in mod evident ca ideologia nu poate fi indepartata din planul stiintific si cel politic.Argumentatia privind dezideologizarea  nu este intemeiata.Ideologia fiind identificata cu marxismul este o greseala,nu se poate casa o clasa intreaga de ideologii datorita unui caz singular. Însăşi problema aprecierii şi definirii ideologiei marxiste drept o “falsa conştiinţă”, “o falsă reflectare a realităţii sociale” este controversată.Si chiar daca se admite ca ideologia marxista este “o falsă conştiinţă”, a generaliza la nivelul intregii ideologii este o greseala flagranta.

Nimeni nu contesta ca în perimetrul ideologiei nu există şi produse în care obiectivitatea şi raţionalitatea sunt mai puţin prezente sau chiar de loc.Insa practica politica tinde sa le dezabiliteze,atat timp cat vor exista grupuri sociale diferite,vor exista si ideologii gresite.

 Oricât de multiple şi de mari ar fi elementele de iluzie sau mistificare pe care le conţin şi promovează , ideologiile rămân în continuare o componentă indispensabilă oricărui grup social-politic care, ca entitate urmăreşte realizarea unor scopuri şi interese proprii. Ideologia dă substanţă, scop şi finalitate oricărei acţiuni şi conduite politice.

Loading...