1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)
Pin It
  1. Aspecte instituționale generale

Sistemul de achiziții publice (SAP) reprezintă totalitatea regulilor și acțiunilor re­feritoare la cheltuirea banilor publici în scopul satisfacerii unui interes public. Ele­mentele componente ale sistemului sunt[1]:

  • • autoritatea de reglementare;
  • • autoritățile contractante;
  • • operatorii economici;
  • • supraveghetorii sistemului.

Componenta instituțională presupune totalitatea instituțiilor menite să asigure aplicarea cadrului legal, monitorizarea și sporirea eficienței procedurilor de achiziții publice[2]. Dintre acestea fac parte:

  1. Ministerul Finanțelor prin: Agenția Achiziții Publice și Direcția achiziții publice
  2. Agenția Națională de Soluționare a contestațiilor
  3. Inspecția Financiară
  4. Curtea de Conturi
  5. Trezoreria de Stat.
  6. Consiliul concurenței
  7. Agenția Proprietății Publice
  8. Autoritatea Națională de Integritate

Nu putem exclude organele de drept din această listă, lor revenindu-le un loc aparte în realizarea obiectivului de aplicare corectă a cadrului legal din domeniul achizițiilor publice,

  1. Atribuții și responsabilități ale instituțiilor sistemului de achiziții publice

La nivelul Ministerului Finanțelor responsabil de elaborarea și promovarea cadru­lui legislativ și normativ care reglementează domeniul achizițiilor publice este Direc­ția achiziții publice.

Agenția Achiziții Publice este organul de specialitate în subordinea Ministeru­lui Finanțelor, care asigură implementarea politicii statului în domeniul achizițiilor publice. Agenția este constituită în scopul de a consolida capacitățile practice ale autorităților contractante, ba chiar de a le asigura o dexteritate absolut necesară în vederea derulării impecabile din punct de vedere legal a procedurilor de achiziții pu­blice. În același timp, Agenția urmărește dezvoltarea abilităților mediului de afaceri în domeniul achizițiilor publice, abilități de care, la fel, depinde maniera în care se re­alizează sau eșuează, din perspectiva legalității și a eficienței o procedură de achiziții publice. În același timp, Agenția de Achiziții Publice are drept prioritate monitoriza­rea conformității desfășurării procedurilor de achiziții publice, precum și al efectuării analizei sistemului de achiziții publice. În perioada actuală, Agenția contribuie la pro­fesionalizarea participanților implicați în procedurile de achiziții publice prin instruiri permanente sub formă de seminare.

Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor a fost instituită în con­formitate cu legea nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice fiind o autoritate publică autonomă și independentă față de alte autorități publice, față de persoane fizice și juridice, care examinează contestațiile formulate în cadrul procedurilor de achiziție publică. În conformitate cu standardele UE, obiectivul principal al unui sis­tem de revizuire și căi de atac în achizițiile publice este de a pune în aplicare practică legislația privind achizițiile publice prin garantarea faptului că încălcarea acestei le­gislații și greșelile autorităților /entitățile contractante au posibilitatea de a fi corec­tate. Conform legii, Agenția dispune de independență organizațională, funcțională, operațională și financiară și nu se subordonează niciunei alte autorități sau instituții publice, având obligația de a apăra drepturile și interesele legitime ale tuturor părți­lor implicate în contestațiile trimise spre soluționare fără nicio privilegiere sau discri­minare. Procedura de examinare și soluționare a contestațiilor se desfășoară potrivit legii, cu respectarea principiilor legalității, celerității, contradictorialității și al dreptu­lui la apărare.

Inspecția financiară este o instituție subordonată Ministerului Finanțelor care are ca misiune protecția intereselor financiare publice ale statului prin exercitarea, conform principiilor transparenței și legalității, a controlului financiar centralizat al Ministerului Finanțelor privind conformitatea cu legislația a operațiunilor și tranzacți­ilor ce țin de gestionarea resurselor bugetului public național și patrimoniului public și respectarea de către agenții economici, care livrează produse alimentare în adresa instituțiilor publice și către populație, a disciplinei formării prețurilor la mărfuri soci­al importante. Or, achizițiile publice reprezintă una dintre instituțiile juridice care se transpun în realitate drept rezultat al utilizării resurselor financiare publice.

Funcțiile de bază ale Inspecției financiare sunt, după cum urmează:

  • • inspectarea financiară a operațiunilor și a tranzacțiilor privind respectarea cadru­lui normativ în domeniul bugetar și economico-financiar;
  • • detectarea prejudiciilor/iregularităților la entitățile supuse inspectării (controlu­lui) financiare.

Curtea de Conturi este instituția supremă de audit a Republicii Moldova, care exercită controlul asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurse­lor financiare publice și a patrimoniului public prin realizarea auditului public extern în conformitate cu standardele internaționale ale instituțiilor supreme de audit. Cur­tea de Conturi dispune de independență organizațională, funcțională, operațională și financiară conform legii cu privire la organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Misiunea Curții de Conturi constă în:

  1. evaluarea legalității, regularității, conformității, economicității, eficienței, efica­cității gestionării resurselor financiare publice și a patrimoniului public;
  2. promovarea standardelor, recunoscute internațional, privind transparența și responsabilitatea în domeniul managementului finanțelor publice;
  3. asigurarea transparenței prin informarea autorităților publice responsabile și publicului larg despre planurile sale strategice și anuale, despre constatările și reco­mandările sale[3].

Aceste direcții de activitate ale Curții de Conturi vizează direct autoritățile con­tractante participante la procesul de achiziții publice și maniera în care acestea res­pectă principiile fundamentale de eficacitate și economicitate a utilizării resurselor financiare publice.

Trezoreria de stat. Sistemul trezorerial prin care se efectuează execuții de casă a bugetelor unităților administrativ-teritoriale și reglarea decontărilor dintre bugete­le de toate nivelurile este reprezentat prin Trezoreria de Stat, formată din Trezoreria Centrală și trezoreriile teritoriale. Trezoreria de Stat în structura Ministerului Finan­țelor a fost creată în temeiul Decretului Președintelui Republicii Moldova nr.39 din 10 martie 1993, în scopul promovării politicii bugetare de stat, administrării efective a sistemului bugetar și a fondurilor extrabugetare, utilizării raționale a mijloacelor statului. Prin trezoreria statului se înțelege un sistem unitar și integrat prin care statul asigură efectuarea operațiunilor de încasări și plăți privind fonduri publice, inclusiv cele privind datoria publică și a altor operațiuni ale statului, în condiții de siguranță și în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare[4].

Agenția Proprietății Publice monitorizează administrarea proprietății publice, inclusiv parteneriatele publice-private (PPP) și concesiunile prin intermediul Con­siliului Național pentru parteneriatul public-privat. Acesta din urmă (CNPPP), este responsabil de coordonarea, stabilirea priorităților, precum și formularea strategiilor și recomandărilor. Aceste competențe sunt relevante în virtutea aplicabilității Legii Achizițiilor Publice Nr. 131 din 03-07-2015 și parteneriatelor public-private și conce­siunilor, după cum stipulează art. 2, al. 5 al acesteia: Prezenta lege se aplică în modul corespunzător formelor de parteneriat public-privat neinterzise de lege, precum și în ca­zul atribuirii contractelor de concesiune de lucrări publice.

Consiliul Concurenței reprezintă autoritatea publică autonomă ce asigură apli­carea și respectarea legislației din domeniul concurenței, ajutorului de stat și publi­cității. Scopul activității Consiliului este asigurarea respectării legislației în domeniul concurenței, prin acțiuni de preîntâmpinare a practicilor anticoncurențiale, înlătura­rea încălcărilor concurențiale, promovarea și creșterea culturii concurențiale. Consi­liul Concurenței investighează practicile și acordurile anticoncurențiale, inclusiv par­ticiparea cu oferte trucate la licitații a întreprinderilor [5]

Autoritatea Națională de Integritate - este o autoritate publică independen­tă care asigură integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției de demnitate publică și prevenirea corupției prin realizarea controlului averii și al intereselor perso­nale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompati- bilităților și al restricțiilor legale relevante exercițiului funcției publice.

  1. Participanții la procedurile de achiziții publice

Procedurile de achiziții publice, funcție de complexitatea lor, se desfășoară în mai multe etape. Desigur că acestea, de la cele mai simple la cele mai complexe implică un cerc de participanți. Statutul de participant la achizițiile publice derivă din cali­tatea de persoană juridică de drept public și/sau de persoană ce practică activitatea de întreprinzător. Astfel, conform Legii achizițiilor publice, autoritatea contractantă este o persoană juridică de drept public, căreia îi este inerentă și calitatea de subiect cu activitate finanțată din resurse financiare publice. În același timp calitatea de au­toritate contractantă poate fi atribuită și altor subiecte, în conformitate cu legea, cu condiția respectării tuturor regulilor de derulare a achizițiilor publice la fiece etapă.

Tot în cadrul autorității contractante, deja în vederea realizării unei proceduri propriu-zise de achiziție, se constituie grupul de lucru, care are competență legală din momentul constituirii lui, până la etapa de atribuire și monitorizare a executării contractului încheiat cu operatorul economic concret. Respectiv, și grupul de lucru reprezintă un important participant la procedurile de achiziție. Deși calitatea gru­pului de lucru nu se compară cu cea a autorității contractante, interesele autorității contractante în procedurile de achiziție sunt promovate anume prin intermediul gru­pului de lucru. La fel și legalitatea acestor proceduri este în responsabilitatea grupu­lui de lucru.

De cealaltă parte, participă la procedurile de achiziție publică în condiții de ega­litate toți ofertanții ce întrunesc condițiile înaintate de autoritatea contractantă și care, în sensul legii nr. 131 a achizițiilor publice, au calitatea de operator economic. La finalul derulării tuturor procedurilor, după atribuire, contractul se va încheia între autoritatea contractantă și operatorul economic.

  1. Autoritatea contractantă

Conform art. 13 Legii 131 a achizițiilor publice, autorități contractante sunt auto­ritățile publice, definite în legislația Republicii Moldova, persoanele juridice de drept public, asociații ale acestor autorități sau persoane. În acest sens, persoană juridică de drept public este orice entitate care întrunește cumulativ următoarele condiții:

  1. este constituită pentru a răspunde exclusiv unor necesități de interes general, fără caracter industrial sau comercial;
  2. dispune de personalitate juridică;
  3. activitatea acesteia este asigurată cu bani publici sau gestiunea acesteia con­stituie obiectul controlului din partea autorităților publice ori a altor persoane juri­dice de drept public, sau consiliul ei de administrație, de conducere ori de suprave­ghere este format, în proporție de peste 50%, din membri numiți de către entitățile menționate. În același timp, aceeași lege atribuie calitatea de autoritate contractantă și asociațiilor de autorități contractante, membrii căreia desemnează din rândul lor, prin act juridic civil, o persoană juridică care îi reprezintă, în calitate de achizitor unic, în raporturile cu orice operator economic.

Este oportună aici mențiunea referitoare la autoritatea centrală de achiziții, care este creată în temeiul unei hotărâri de Guvern sau a unei decizii a administrației pu­blice locale de nivelul al doilea, cu aprobarea actelor de constituire privind modul de funcționare, a structurii, a statelor de personal și stabilirea surselor de finanțare. orga­nizează, inițiază și desfășoară în mod centralizat proceduri de achiziție publică pen­tru necesitățile comune ale autorităților administrației publice centrale și/sau locale. Conform Regulamentului aprobat de Guvern ce reglementează activitatea autorității centrale de achiziție, aceasta este o autoritate publică la autogestiune și dispune de dreptul de a percepe taxe pentru activități de achiziție centralizate și auxiliare. Mări­mea taxelor se va stabili expres în actul de constituire.

Ca un element caracteristic funcționării autorității centrale de achiziție este uti­lizarea de tehnici și instrumente specifice de atribuire a contractelor de achiziții pu­blice, și anume:

  • acordul-cadru;
  • sistemul dinamic de achiziții.

Cu aprobarea fondatorului, formalizată printr-un act administrativ individual, se permite autorității centrale de achiziție achiziționarea de bunuri, lucrări și servicii fără utilizarea acordurilor-cadru sau a sistemelor dinamice de achiziții, cu excepția achizi­țiilor repetitive, în special în cazurile de achiziționare a mijloacelor fixe, reparațiilor și investițiilor capitale[6].

Totodată, prin hotărâre de Guvern, drept autorități contractante pot fi calificate și alte persoane juridice care au obligația de a efectua achiziții publice, în cazul în care activitatea acestora se desfășoară pe piețe în care concurența este exclusă prin act normativ sau administrativ ori în virtutea existenței unei poziții dominante pe piață. De menționat este și faptul că orice altă entitate care nu întrunește cumulativ cerințele specificate anterior, poate fi calificată autoritate contractantă, la dorința sau la decizia organelor de conducere competente, cu condiția efectuării achizițiilor în strictă conformitate cu legea AP. În toate aceste cazuri, autoritatea contractantă va fi obligată să desfășoare totalitatea procedurilor de achiziții publice în strictă conformi­tate cu rigorile legale prevăzute pentru ele.

Autoritatea contractantă, prin intermediul grupului de lucru sau, după caz, al specialistului certificat în domeniul achizițiilor publice, este obligată:

- a) să asigure eficiența achizițiilor publice;

  • b) să asigure obiectivitatea și imparțialitatea în cadrul procedurilor de achiziție publică;
  • c) să asigure publicitatea și transparența procedurilor de achiziție publică;
  • d) să transmită, la solicitarea Agenției Achiziții Publice, orice informație privind încheierea și executarea contractelor de achiziții publice.
  1. Grupul de lucru pentru achiziții

Autoritatea contractantă își exercită atribuțiile prin intermediul unui grup de lu­cru, creat în acest scop din funcționari și specialiști cu experiență profesională în do­meniul achizițiilor publice, din cadrul autorității contractante, în limitele personalului scriptic. În funcție de obiectul achiziției, autoritatea contractantă poate crea unul sau mai multe grupuri de lucru.

Conform noului regulament cu privire la activitatea grupului de lucru, temeiul juridic de creare a grupului de lucru este decizia (ordinul) sau dispoziția, care prevede expres că acesta se va constitui în limitele personalului scriptic, din cel puțin 5 mem­bri permanenți, iar în cazuri temeinic justificate - din cel puțin 3 membri, inclusiv președintele și secretarul[7].

Președintele grupului de lucru este conducătorul autorității contractante sau persoana desemnată prin ordin de conducătorul entității.

Autoritatea contractantă include obligatoriu în componența grupului de lucru reprezentanți ai societății civile în cazul în care a fost depusă o cerere scrisă în acest sens cu două zile până la data-limită de depunere a ofertelor, dar aceștia nu pot con­stitui mai mult de o treime din componența totală a grupului. Reprezentanții socie­tății civile incluși în grupul de lucru au drept de vot consultativ sau dreptul la opinie separată, care se expune în actul deliberativ al grupului respectiv.

Reprezentanții societății civile pot depăși limita de 1/3 din componența grupului de lucru, la decizia autorității contractante. La necesitate, funcție de obiectul achizi­ției planificate, în componența grupului de lucru, pot fi incluși în calitate de consul­tanți, specialiști și experți din domeniul în care se efectuează achiziția. Iar în cazuri expres prevăzute de legislație, aceștia cor dispune și de drept de vot.

În vederea oferirii unui cadru juridic cât mai explicit vis-a-vis de atribuțiile mem­brilor grupului de lucru, un nou regulament privind activitatea grupului de lucru a fost adoptat recent, deși menționăm că modificări esențiale nu constatăm să fi fost aduse cadrului legal preexistent. Totuși baza reglementărilor în materie de atribuții ale grupului de lucru o regăsim chiar în textul legii achizițiilor publice, care atribuie grupului de lucru sau, după caz, specialistului certificat în achiziții publice următoa­rele atribuții:

  • a) elaborarea planurilor anuale și trimestriale de efectuare a achizițiilor publice;
  • b) întocmirea anunțurilor și/sau invitațiilor în cadrul procedurilor de achiziție publică;
  • c) elaborarea documentației de atribuire și a altor documente aplicabile în cadrul procedurilor de achiziție publică;
  • d) inițierea și desfășurarea procedurilor de achiziție publică;
  • e) asigurarea participării largi a operatorilor economici la procedurile de achiziție publică;
  • f) examinarea, evaluarea și compararea ofertelor operatorilor economici prezentate în cadrul procedurilor de achiziție publică;
  • g) atribuirea contractelor de achiziții publice care sunt încheiate de autoritatea contractantă cu operatorii economici;
  • h) întocmirea dării de seamă privind rezultatul procedurilor de achiziție publică și prezentarea lor Agenției Achiziții Publice;
  • i) monitorizarea contractelor de achiziții publice;
  • j) păstrarea și ținerea evidenței tuturor documentelor întocmite și aplicate în cadrul procedurilor de achiziție publică[8].

De menționat că în exercitarea atribuțiilor, membrul grupului de lucru, precum și specialistul certificat în domeniul achizițiilor publice este autonom, imparțial și se supune doar legii. Se interzice exercitarea oricărei influențe cu scopul de a determina membrul grupului de lucru, precum și specialistul certificat în domeniul achizițiilor publice, să își îndeplinească atribuțiile altfel decât conform legii și în strictă conformi­tate cu interesele autorității contractante și cu principiile achizițiilor publice.

  1. Operatorul economic

Conform art. 16 al Legii nr. 131 a achizițiilor publice, orice operator economic, rezident sau nerezident, persoană fizică sau juridică de drept public sau privat ori asociație de astfel de persoane, are dreptul de a participa la procedura de atribuire a contractului de achiziții publice. Cât privește operatorii economici străini, aceștia beneficiază în Republica Moldova de aceleași drepturi privind participarea la proce­durile de atribuire a contractelor de achiziții publice de care beneficiază operatorii economici din Republica Moldova în țara în care operatorul economic străin este re­zident. Este o manifestare a principiului reciprocității în achizițiile publice cu element de extraneitate.

Operatorii economici care se asociază în scopul prezentării ofertelor și/sau cu scopul de a se prezenta în calitate de ofertanți asociați vor formaliza această asociere, dacă intenționează să asigure buna executarea contractului în cazul atribuirii acestu­ia. Această formalizare constă în conferirea unei forme juridice de organizare respec­tivei asociații după atribuire. În atare circumstanțe, orice condiție pentru executarea contractului de către asociație care diferă de cele impuse participanților individuali, este argumentată și va respecta principiul proporționalității.

Nu pot participa în calitate de operatori economici la procedurile de achiziție publică persoanele fizice și juridice care sunt înregistrate, au reședința sau desfășoa­ră activitatea economică principală în jurisdicții ori regiuni autonome ce nu imple­mentează standarde internaționale de transparență, precum și persoanele juridice în componența cărora figurează, direct sau indirect, una sau mai multe persoane (fon­datori, asociați, acționari, administratori, beneficiari efectivi) care sunt înregistrate, au reședința sau desfășoară activitatea economică principală în astfel de jurisdicții ori regiuni autonome. Metodologia de stabilire a jurisdicțiilor care nu implementează standarde internaționale de transparență, precum și lista jurisdicțiilor respective, în sensul prezentei legi, se aprobă de către Guvern, la propunerea Serviciului Preveni­rea și Combaterea Spălării Banilor, după consultarea Băncii Naționale a Moldovei și a Comisiei Naționale a Pieței Financiare[9].

Ceea ce este important pentru accederea operatorului economic la o procedură de achiziție publică ține de întrunirea criteriilor de calificare și selecție stabilite de autoritatea contractantă.

În acest sens, autoritatea contractantă va aplica criterii proporționale de calificare și selecție raportate la obiectul contractului referitoare numai la:

  1. eligibilitatea ofertantului sau candidatului;
  2. capacitatea de exercitare a activității profesionale;
  3. capacitatea economică și financiară;
  4. capacitatea tehnică și/sau profesională;
  5. standarde de asigurare a calității;
  6. standarde de protecție a mediului[10].
  7. Atribuțiile Agenției Achiziții Publice

Conform art. 10 al Legii nr 131 a achizițiilor publice, Agenția Achiziții Publice are următoarele atribuții de bază în domeniul achizițiilor publice:

  • a) elaborează și înaintează Ministerului Finanțelor propuneri de modificare și completare a legislației în domeniul achizițiilor publice;
  • b) întocmește, actualizează și menține Lista de interdicție a operatorilor economici;
  • c) monitorizează conformitatea desfășurării procedurilor de achiziție publică și efectuează analiza sistemului de achiziții publice;
  • c.1) exercită controlul privind respectarea regimului de incompatibilități al operatorilor economici;
  • d) acordă ajutor metodologic și consultații, precum și organizează seminare de instruire în domeniul achizițiilor publice;
  • e) elaborează, dezvoltă și pune în aplicare mecanismele de certificare a persoanelor din cadrul autorităților contractante și furnizorilor de servicii de achiziție, responsabile de organizarea, desfășurarea procedurilor de achiziție publică și atribuirea contractelor de achiziții publice;
  • f) editează Buletinul achizițiilor publice;
  • g) menține pagina web oficială privind achizițiile publice ale Republicii Moldova;
  • h) elaborează trimestrial și anual analize statistice privind achizițiile publice;
  • i) solicită și obține de la organele competente orice informație necesară exercitării atribuțiilor;
  • j) organizează campanii de sensibilizare privind achizițiile publice;
  • k) emite rapoarte anuale în baza analizei economicității, a eficienței și a eficacității sistemului de achiziții publice;
  1. colaborează cu instituții internaționale și agenții similare din alte țări în domeniul achizițiilor publice.
  2. Atribuțiile Agenției Nationale pentru Soluționarea Contestațiilor in do­meniul achizițiilor publice.

În conformitate cu Acordul de asociere[11] în termen de nouă luni de la intrarea în vigoare Moldova s-a angajat să desemneze un organ imparțial și independent (adică separat de toate entitățile contractante și agenții economici), abilitat cu revizuirea deciziilor luate de către autoritățile sau entitățile contractante în decursul atribuirii contractelor, ale căror decizii sunt, de asemenea, supuse unei revizuiri judiciare.

În conformitate cu mecanismele juridice menționate anterior, un sistem de achi­ziții publice trebuie să ofere ofertanților lezați posibilități de remediere, care trebuie să fie:

  • rapide
  • efective
  • transparente
  • ne-discriminatorii

Conform jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene și bunelor practici internaționale, principalele cerințe pentru un organ responsabil pentru asigurarea măsurilor corective sunt, în rezumat, următoarele: organul este stabilit prin lege; este permanent; competența organului este obligatorie (Orice decizie /determinare făcu­tă de către organul de revizuire trebuie să fie executorie.); procedura în fața organului de revizuire este între părți (inter partes); organul aplică normele de drept și este inde­pendent. Agenția Națională de Soluționare a Contestațiilor reprezintă anume atare autoritate în domeniul achizițiilor publice. Astfel, Orice persoană care are sau a avut un interes în obținerea unui contract de achiziție publică și care consideră că în ca­drul procedurilor de achiziție publică un act al autorității contractante a vătămat un drept al său recunoscut de lege, în urma cărui fapt a suportat sau poate suporta pre­judicii, este în drept să conteste actul respectiv în modul stabilit de lege. Aceasta este competentă să soluționeze contestațiile cu privire la procedurile de achiziție publică potrivit regulamentului de organizare și funcționare a acesteia.

În exercitarea atribuțiilor sale, Agenția Națională pentru Soluționarea Contesta­țiilor adoptă decizii. Procedura de examinare a contestațiilor se desfășoară cu res­pectarea principiilor legalității, celerității, contradictorialității și a dreptului la apărare. Menționăm că Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor este indepen­dentă și nu poate fi subordonată niciunei alte autorități sau instituții publice, având obligația de a apăra drepturile și interesele legitime ale tuturor părților implicate în contestațiile trimise spre soluționare fără nicio privilegiere sau discriminare. Deciziile Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor pot fi contestate în instanța de judecată.

  1. Societatea civilă.

Monitorizarea utilizării resurselor financiare publice intră în competența autori­tăților statului abilitate prin lege în acest sens. Și totuși, în condițiile actuale această monitorizare poate fi mai eficientă grație implicării societății civile. Perioada actuală atestă un interes sporit al membrilor societății față de maniera în care sunt utilizate resursele financiare publice. Iar în acest sens și anume cu acest scop, atât pe plan național, cât și pe plan internațional se constituie și activează diverse ONG-uri spe­cializate. Rolul lor este cu atât mai mare cu cât rezultatele activității lor, deseori, sunt anume transparentizarea procedurilor de utilizare a resurselor financiare publice și eficientizarea cheltuielilor. Desigur că și cadrul legal al statului trebuie să creeze con­diții adecvate de activitate și implicare a societății civile în activitatea de monitori­zare a utilizării resurselor financiare publice. La momentul actual, Legea cu privire la accesul la informații permite accesul celor interesați inclusiv la această categorie de informații. În plus, fiecare instituție publică are obligații de transparență, reflectate în regulamentul și statutul său. Cu toate acestea, menționăm că în virtutea multitudinii de proceduri de achiziții publice derulate, chiar și cu cadrul legal ce obligă la trans­parență, există un deficit de transparență în domeniul de achiziții publice. Astfel, pe de o parte, atestăm o transparența limitată și acces limitat la informații cu privire la achiziții, ceea ce reprezintă bariere deja cunoscute în acest domeniu. Pe de altă parte, informația care este accesibilă și publică, conform legii, nu este suficientă pentru o monitorizare eficientă și pentru identificarea riscurilor de corupție și a altor riscuri.

În concluzie, impactul pe care îl pot avea rezultatele monitorizării, constatările fă­cute, neregulile și fraudele identificate de către reprezentanții societății civile poate fi considerabil. Tocmai din aceste considerente, implicarea societății civile este reco­mandabilă și trebuie să fie încurajată, inclusiv din perspective de legalitate.

 

[1] p. 16 https://calm.md/public/files/ghiduri/achizitii_publice_ROM.pdf

[2] ibidem

[3] art. 5, al. 1, Legea nr. 260 din 07.12.2017 cu privire la organizarea și funcționarea Curții de Conturi

[4] Televca Oleg // https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/76087

[5]   p. 14 http://viitorul.org/files/library/Ghid%20Achizitii%20Societate%20Civila%202017%20-%20 PRINT.pdf

[6] P. 11 al Regulamentului cu privire la modul de organizare a autorităților centrale de achiziții, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 56 din 29.04.2021

[7] P. 5 al Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru în domeniul achizițiilor publice, aprobat prin HG Nr. 10 din 20.01.2021. https://www.legis.md/cautare/getResults7doc_ id=125242&lang=ro#

[8] Art. 15, al. 1 Legea Nr. 131 din 03-07-2015 privind achizițiile publice

[9] Al. 6, art. 16 al Legii achizițiilor publice, nr. 131 din 03-07-2015;

[10]         Art. 18, ibidem;

[11] Articolul 270 (2) b) Acordul de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană;

Loading...