Drept

1. Cadrul legal a planificării achizițiilor publice

Hotărârea Guvernului nr. 1419 din 28 decembrie 2016 este actul normativ prin care a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de planificare a contractelor de achi­ziții publice, care vine să completeze și să dezvolte dispozițiile Legii nr. 131 cu privire la Achizițiile Publice în partea ce ține de prima etapă a procesului de achiziții publice - planificarea acestora.

Astfel, în contextul reglementărilor în vigoare de domeniu, pentru satisfacerea necesităților de bunuri, lucrări și servicii, autoritatea contractantă este obligată să planifice contracte de achiziții publice, care urmează a fi încheiate ca rezultat al des­fășurării procedurilor de achiziție publică, cu respectarea principiilor asigurării con­curenței, eficienței, transparenței, tratamentului egal, nediscriminării și nedivizării acestora.

Planificarea contractelor de achiziții publice, conform Regulamentului cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziții publice, reprezintă identificarea con­tractelor de achiziții publice destinate satisfacerii necesităților de bunuri, lucrări sau servicii pentru întreg anul bugetar, reflectate în planul de achiziții al autorității con­tractante. Precizăm că identificarea contractelor ar putea fi interpretată ca identifi­care a contractelor deja existente, încheiate, ceea ce nu este conform contextului de sens al definirii din Regulament. Astfel, este într-adevăr vorba despre identificare de contracte, dar anume de contractele necesar a fi încheiate și executate ulterior, în vederea realizării planului de achiziții al autorității contractante.

Un alt act normativ relevant etapei de planificare a achizițiilor publice este Ordi­nul Ministerului Finanțelor Nr. 105 din 12-08-2020 cu privire la aprobarea instrucțiunii privind modalitatea, condițiile și procedura de organizare și desfășurare a consultării pie­ței în vederea pregătirii achiziției publice.

2. Premisele legale și condițiile de planificare a contractelor de achiziții publice

Atribuirea unui contract de achiziții publice este rezultatul unui proces ce se derulea­ză în trei etape distincte:

1. planificarea/pregătirea pentru derularea procedurii de achiziție publică;
2. etapa organizării procedurii propriu-zise și atribuirea contractului;
3. etapa post-atribuire contract, aici incluse fiind executarea și monitorizarea execu­tării contractului.

Prima etapă demarează prin identificarea necesităților și întocmirea planului de achiziții. Acesta este un document strategic, care anticipează achizițiile ce urmează a fi efectuate pentru o perioadă de timp prestabilită și care se va încadra în limitele capacită­ții financiare a autorității contractante.

Conform legislației R. Moldova, planul de achiziții reprezintă ansamblul necesități­lor de bunuri, lucrări sau servicii pentru întreg anul bugetar, necesități care urmează a fi realizate prin încheierea unuia sau mai multe contracte de achiziții publice, în funcție de modul de planificare a acestora. Acesta mai reprezintă și un important un instrument managerial al autorității contractante.

Condițiile de planificare a contractului de achiziții publice sunt următoarele:

• cunoașterea exactă a necesităților de bunuri, lucrări sau servicii;
• existența surselor financiare sau a dovezii alocării acestora;
• calcularea valorii estimate a contractului de achiziții publice, iar în cazul acor­dării simultane a contractelor sub formă de loturi separate - calcularea valorii cumu­late a tuturor loturilor^[1].

Condiții importante cărora trebuie să se conformeze planul de achiziții publice, sunt, după cum urmează:

• Planul de achiziții publice se coordonează cu bugetul entității publice în cores­pundere cu strategia de dezvoltare a entității;
• Planul de achiziții publice se întocmește, într-o primă variantă, înainte de ela­borarea propunerii de buget;
• Planul de achiziții publice se definitivează după aprobarea bugetului propriu al autorității contractante.

Important este că planul de achiziții și în continuarea anului bugetar se va modi- fica/completa drept consecință a operării modificărilor la buget. Aici este importantă mențiunea că modificările operate acestuia sunt inerente în cazul în care sunt strict necesare, din motive de maximă urgență, ca urmare a unor evenimente imprevizibile pentru autoritatea contractantă în cauză. Astfel, după publicarea anunțului de inten­ție în Buletinul achizițiilor publice și pe pagina oficială a Agenției Achiziții Publice, autoritatea contractantă, în decurs de 15 zile, va aproba planul de achiziții. Ulterior, autoritatea contractată este obligată să publice pe pagina sa web planul provizoriu/ anual de achiziții, în termen de 15 zile de la aprobarea acestuia sau în 5 zile de la mo­dificarea acestuia.

Important este ca la stabilirea planului anual de achiziții, să se țină cont de: nece­sitățile obiective de servicii, bunuri și lucrări; gradul de prioritatea a fiecărei achiziții și de capacitatea reală de plată a autorității contractante.

3. Etapa de identificarea necesităților — fundament al planificării eficiente

În activitatea sa, orice subiect de drept își evaluează necesitățile de moment și cele de perspectivă. În același timp, reieșind din diferite evenimente ce intervin în mersul firesc al lucrurilor și în existența oricărui subiect de drept, intervin drept con­secință anumite efecte și necesități neplanificate sau se schimbă prioritățile celor planificate. Același lucru este aplicabil necesităților unei autorități contractante. Re­ieșind din lacunele cel le atestă această în buna funcționare a sa, evaluând cauzele ce ar putea afecta activitatea sa, această își planifică cheltuielile. Planificarea acestora se face la fel, respectând ordinea lor după gradul de necesitate și prioritate. Principiul respectiv se va aplica și la planificarea concretă a achizițiilor publice ale autorității contractante. Etapa de identificare a necesităților este extrem de importantă, întru­cât anume de identificarea corectă și prioritizarea corectă a necesităților depinde tot procesul ulterior ce se va axa pe planificarea făcută în baza acestor necesități.

Inclusiv desfășurarea corectă a achizițiilor este legată de modul cum au fost iden­tificate necesitățile reale ale autorității contractante. Stabilirea necesităților autorită­ții contractante se va face pornind de la obiectivele trasate pentru perioada vizată și rezultatul final pe care autoritatea dorește să îl realizeze, dar și de la oportunitatea reală de realizare a respectivei achiziții. Or, autoritatea contractantă trebuie să fie și realistă în identificarea necesităților și planificarea satisfacerii/acoperirii lor, întrucât o planificare idealistă dar care are puține șanse să fie acoperită financiar sau să fie în general realizată în conjunctura concret reală, nu va fi oportună și, în mod evident, nu va aduce rezultate (chiar dacă ar trasa obiective foarte frumoase și dorite). Deter­minarea necesităților se realizează prin:

• Cumularea tuturor necesităților autorității contractante;
• Analiza fiecărei necesități;
• Stabilirea gradului de prioritate^[2].

4. Reguli de planificare a achizițiilor publice

Cu luarea în considerare a celor menționate la punctele anterioare, menționăm că legislația prescrie reguli concrete de planificare a achizițiilor publice. Unul dintre criteriile importante ce urmează a fi luate în considerație în mod obligatoriu la plani­ficare se referă la obiectul achiziției. Astfel, conform legislației în vigoare, planificarea contractelor de achiziții publice de bunuri se efectuează cu luarea în considerare a indicatorilor prețurilor medii pe piață, a locului livrării bunurilor, a complexității bu­nurilor, a scopului achiziționării bunurilor, a perioadei de executare a contractelor (contracte cu executare continuă sau contracte cu executare instantanee, care sa­tisfac o cerință concretă la moment, nefiind de executare continuă - care nu implică menținerea unor garanții).

Planificarea contractelor de achiziții publice de servicii se efectuează cu luarea în considerare a locului prestării acestora, a scopului și a perioadei de prestare (cu exe­cutare continuă sau cu executare instantanee). În cazul în care contractul de achiziții publice de bunuri sau servicii presupune clasificarea pentru mai multe loturi, pro­cedura de achiziție urmează a fi realizată, de asemenea, pe loturi, cu desemnarea câștigătorului pentru fiecare lot în parte. Planificarea contractelor de achiziții publice de lucrări se efectuează pentru întregul obiect (construcție) sau prin cumularea mai multor obiecte în loturi, cu desemnarea câștigătorului pentru fiecare obiect/lot în parte (pentru fiecare construcție).

În cazul achiziționării bunurilor și serviciilor sezoniere, planificarea contractelor de achiziții publice se efectuează potrivit criteriilor menționate, pentru fiecare peri­oadă în cadrul căreia vor fi livrate bunurile sau prestate serviciile. Drept bunuri sezo­niere se consideră produsele alimentare, iar servicii sezoniere sunt considerate servi­ciile de alimentare și serviciile de transport aerian de călători.

La planificarea procedurilor de achiziții publice, autoritatea contractantă nu are dreptul să divizeze achiziția prin încheierea contractelor de achiziții publice separate în scopul aplicării unei alte proceduri de achiziție publică decât procedura care ar fi fost utilizată în conformitate cu legea privind achizițiile publice în cazul în care achi­ziția nu ar fi fost divizată. Pentru sursele financiare alocate suplimentar (modificarea planului de finanțare, acordarea subvențiilor), despre care nu se știa la momentul întocmirii planului de achiziții, se desfășoară o procedură nouă de achiziție, în con­formitate cu pragurile prevăzute de lege pentru aplicarea procedurilor de achiziție publică. În acest context, menționăm că pot fi achiziționate prin contracte separate (periodice), ceea ce impune încheierea contractelor pentru o anumită perioadă de timp următoarele categorii de bunuri și servicii:

S Bunurile și serviciile sezoniere (produse alimentare; servicii de alimentare; ser­viciile de transport aerian de călători).

S bunuri și servicii noi, recent apărute pe piață, despre existența cărora nu s-a știut la momentul efectuării planificării procedurilor de achiziție publică, sau dacă noile necesități de bunuri, lucrări și servicii identificate au apărut ca rezultat al unor situații imprevizibile.

Noile necesități de bunuri, lucrări și servicii se contractează prin aplicarea proce­durii corespunzătoare de achiziție publică, reieșind din valoarea estimată a contrac- tului/contractelor noi care urmează a fi atribuite.

5. Valoarea estimată a contractului de achiziție publică

La etapa de planificare a contractelor de achiziții publice se operează și cu sintag­ma de valoare estimată a contractului de achiziții publice, care reprezintă un calcul aproximativ/presupus (reieșind din luarea în calcul a tuturor factorilor importanți în acest sens, în fiecare caz în parte) al valorii finale/integrale a contractului. Important este să ținem minte că aceasta se bazează pe valoarea totală spre plată, fără taxa pe valoarea adăugată, estimată de autoritatea contractantă.

Astfel, la estimarea valorii contractului se va ține cont de următoarele aspecte:

S Structura valorii totale spre plată include orice formă de remunerare, inclusiv orice fel de premii, taxe, comisioane, profit obținut și/sau plata de prime sau plăți în beneficiul ofertanților.

S Valoarea estimată a contractului de achiziții publice trebuie să fie determinată înainte de inițierea procedurii de atribuire a contractului respectiv. Această valoare trebuie să fie valabilă la momentul transmiterii spre publicare a anunțului de partici­pare sau, în cazul în care procedura de atribuire nu presupune publicarea unui astfel de anunț, la momentul transmiterii invitației de participare.

Întru identificarea valorii estimate a contractului se vor urma pașii, după cum ur­mează:

S Se identifică toate costurile aferente pentru obținerea bunurilor, serviciilor sau lucrărilor necesare;

S Se însumează costurile legate de îndeplinirea contractului;

S Se ia în considerare modalitatea de dobândire, precum și alte opțiuni;

S Se iau în considerare eventualele majorări ale prețului contractului;

S Se iau în considerare eventualele tergiversări ale contractului;

S Se ia în considerare totalul veniturilor de care un operator economic ar fi inte­resat pentru respectivul contract^[3].

6. Anunțul de intenție și anunțul de participare

În scopul asigurării transparenței și publicității achizițiilor publice, autoritățile contractante au obligația întocmirii, transmiterii și publicării tipurilor de anunțuri prevăzute de legislația în domeniul achizițiilor publice, în funcție de tipurile de pro­ceduri derulate în vederea atribuirii contractelor.

Autoritatea contractantă este obligată să publice în Buletinul achizițiilor publi­ce un anunț de intenție privind achizițiile publice preconizate. Anunțul va include cel puțin informațiile cuprinse în anexa nr. 3 al legii nr. 131 a achizițiilor publice și, dacă este necesar, alte informații considerate utile de către aceasta. Or, anume acest model e necesar a fi aplicat la întocmirea anunțurilor de intenție. Ceea ce trebuie remarcat este că modelul oferă un minim obligatoriu de informații necesare, dar vom menționa cp funcție de fiece caz concret se vor identifica cu siguranță informații ce ar fi utile celor interesați. Tocmai din acest considerent, fără a face exces de zel, se recomandă evaluarea optimă a necesității de a include și alte informații ce ar putea conferi o altă turnură procesului de achiziții publice (de exemplu oferind atractivitate unui număr mai mare de eventuali ofertanți). Acest act important - anunțul de inten­ție - va fi publicat în mod separat pentru fiecare procedură de achiziție, în cel mult 30 de zile de la data aprobării bugetului propriu al autorității contractante respective.

Din data de 01.01.2019, în cazul achizițiilor publice prevăzute la art. 2 alin. (3) al Legii nr. 131 privind achizițiile publice, anunțul de intenție va fi publicat și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar pentru contractele a căror valoare estimată pentru bunuri și servicii este mai mică de 800000 de lei, iar pentru lucrări este mai mică de 2000000 de lei, publicarea anunțului de intenție nu este obligatorie.

Referitor la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, aceasta devine obligatorie pentru următoarele categorii de contracte (cu anumite excepții expres indicate în lege), a căror valoare estimată, fără taxa pe valoarea adăugată, este egală cu sau mai mare decât următoarele praguri:

1. pentru contractele de achiziții publice de bunuri și servicii, altele decât cele menționate la lit. c) - 2 300 000 de lei;
2. pentru contractele de achiziții publice de lucrări - 90 000 000 de lei;
3. pentru contractele de achiziții publice care au ca obiect servicii sociale și alte

servicii specifice enumerate în anexa nr. 2 a legii achizițiilor publice - 13 000 000 de lei.

De menționat este și faptul că publicarea anunțului de intenție nu obligă autorita­tea contractantă să efectueze achiziția publică respectivă.

În vederea asigurării transparenței atribuirii contractelor de achiziție publică, autoritatea contractantă, ori de câte ori dorește să atribuie un contract de achiziție publică are obligația de a publica un anunț de participare sau o invitație de partici­pare, în funcție de procedura aplicată. Anunțul de participare se publică în Buletinul Achizițiilor Publice și pe pagina web a Agenției. Anunțul de participare va fi publicat în limba de stat și, după caz (achizițiile în cazul cărora este obligatorie și publicarea anunțului de intenție în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene), în una din limbile de circulație internațională. Astfel, în acest din urmă caz, autoritatea contractantă pu­blică un anunț sumar în Buletinul achizițiilor publice în una din limbile oficiale ale Organizației Mondiale a Comerțului (engleză, franceză, spaniolă), care va conține cel puțin următoarele informații:

1. obiectul achiziției publice;
2. data-limită pentru depunerea ofertelor sau, după caz, orice dată-limită pentru depunerea cererilor de participare la achiziție;
3. adresa și modul în care poate fi accesată documentația de atribuire.

Pentru a maximiza asigurarea transparenței la care obligă legea, autoritatea con­tractantă are dreptul de a publica anunțul de participare și în alte mijloace de in­formare în masă, naționale sau internaționale, dar numai după publicarea anunțului respectiv în Buletinul achizițiilor publice și pe pagina web a Agenției Achiziții Publice. Anunțul publicat și în alte mijloace de informare locale, naționale sau internaționale va face trimitere la Buletinul achizițiilor publice în care a fost publicat inițial anunțul și nu va conține alte informații decât cele publicate în buletinul respectiv. Termene­le oferite de autoritatea contractantă celor interesați în depunerea ofertelor trebuie să fie stabilite în așa fel, încât să ofere tuturor operatorilor economici interesați, fără nicio discriminare, posibilități reale de participare la procedurile de atribuire a con­tractului de achiziții publice.

Dacă intervine necesitatea de operare de modificări în anunțul de participare, însă înainte de expirarea termenului-limită de depunere a ofertelor, anunțul corectat va fi publicat în aceleași mijloace de informare în masă și va avea aceeași valoare a contractului ca și anunțul original. În acest caz, autoritatea contractantă va prelungi termenul de depunere a ofertelor pentru a permite potențialilor ofertanți să efectue­ze modificările necesare. În orice situație autoritatea contractantă va prelungi terme­nul de depunere a ofertelor astfel încât toți operatorii economici interesați să poată avea acces la toate informațiile necesare pentru formularea ofertelor.

^[1] p. 5 al Regulamentului cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziții publice, aprobat prin HG 1419 din 28.12.2016;

^[2]   p. 32, Ghid pentru autoritățile contractante // http://www.viitorul.org/files/library/Ghid%20 Achizitii%20Publice%202017%20IDIS%20-%20WEB.pdf

^[3]   p. 33, Ghid pentru autoritățile contractante // http://www.viitorul.org/files/library/Ghid%20

Achizitii%20Publice%202017%20IDIS%20-%20WEB.pdf