1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)
Pin It
  1. Definiția contractului de achiziție publică

Pentru definirea contractului de achiziție publică vom porni de la definirea ac­tului juridic bilateral și multilateral în termenii Codului Civil al Republicii Moldova. Astfel, conform art. 309, al. 3 și 4, actul juridic bilateral este manifestarea de voință con­cordantă a două părți, iar actul juridic multilateral este manifestarea de voință a trei sau a mai multe părți. Din sintagma contract de achiziții publice se deduce natura juridică de act juridic bi sau multilateral a acestuia. LAP, definește contractul de achiziții publi­ce ca fiind un contract cu titlu oneros, încheiat în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe autorități contractante, care are ca obiect achiziția de bunuri, executarea de lucrări sau prestarea de servicii. După cum vedem, LAP alege să definească acest contract prin intermediul caracterelor juridice, indicându-le expres în definiție. De menționat că actuala LAP a preluat practic definiția comunitară a con­tractului de AP regăsită în Directiva 2014/24/UE, care stipulează: contractul de achi­ziții publice ca fiind un contract cu titlu oneros, încheiat în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe autorități contractante, care are ca obiect exe­cuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii.

Pe de altă parte, prof. M. Orlov, atribuie contractului de achiziții publice calitatea de instrument juridic prin care organismele publice intră în relații comerciale cu ope­ratorii economici pentru a-și satisface necesitățile de produse, servicii sau lucrări[1].

Curtea de Justiție a U.E. a clarificat un aspect important ce vizează contractul de AP, și anume: indiferent de obiect, contractul de achiziție publică este un concept al dreptului U.E., urmărindu-se încadrarea în categoria de contracte de achiziție publică orice convenții, înțelegeri, aranjamente etc., care au abilitatea de a permite autorită­ților contractante cumpărarea de bunuri, servicii și/sau lucrări în condiții în care au aptitudinea de a discrimina operatori economici din piață pe considerente de națio­nalitate, indiferent de particularitățile conferite de legislațiile naționale respectivelor acte, particularități care, eventual, ar intra în conflict cu normele europene care gu­vernează atribuirea, semnarea, implementarea, modificarea și încetarea unui astfel de contract[2].

În consecință, un contract va fi de achiziție publică atât în ipoteza în care o auto­ritate publică îl încheie pentru a-și îndeplini funcțiile și obiectivele statuate în actele normative, sau altfel spus - pentru îndeplinirea nevoilor de interes general statuate prin lege și acte subordonate acesteia, cât și în ipoteza în care contractul nu are le­gătură cu îndeplinirea acestor sarcini ale respectivei autorități publice. Această idee este reflectată și legiferată și în Legea AP, art. 1, la definirea achiziției publice, sti- pulându-se că: achiziția publică reprezintă procurarea, prin intermediul unui contract de achiziții publice, de bunuri, de lucrări sau servicii de către una sau mai multe autorități contractante de la operatorii economici selectați de acestea, indiferent dacă bunurile, lucrările sau serviciile sunt destinate sau nu unui scop public.

  1. Caracterele juridice ale contractului de achiziție publică

Primele caractere juridice ale contractului de AP sunt date chiar de definiția aces­tuia regăsită în LAP: cu titlu oneros și încheiat în scris.

Astfel, contractul de achiziție publice:

  • este un contract cu titlu oneros, întrucât autoritatea contractantă plătește un preț și urmărește/recepționează o contraprestație din partea operatorului economic;
  • este un contract solemn, deoarece este încheiat în formă scrisă și obligă la respectarea tuturor formalităților reglementate de lege și acte subordonate acesteia, formalități ce iau forma diferitor proceduri de achiziție publică, obligatorii a fi respectate pentru atribuirea și încheierea contractului;
  • este un contract cu obiect determinat, întrucât chiar legea îl definește ca un contract în virtutea căruia autoritatea contractantă urmărește achiziționarea de bunuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii;
  • contractul are subiecte expres determinate de lege, și anume: autoritatea contractantă și operatorul economic;
  • contractul este comutativ de drepturi, întrucât întinderea și existența obligațiilor părților sunt cunoscute de părți;
  • este un contract sinalagmatic, acesta dând naștere de drepturi și obligații reciproce pentru părțile contractante.

Deși avem asemănări cu contractul de vânzare-cumpărare reglementat de Codul Civil, totuși va trebui să facem delimitarea, întrucât contractul de achiziție publică presupune achitarea de către autoritatea contractantă a unor sume de bani contra bunurilor, serviciilor sau lucrărilor pe care i le transmite/prestează operatorul econo­mic, dar nu întotdeauna se urmărește și se obține transmiterea dreptului de proprie­tate. Acest lucru îl dovedește și definirea contractului de achiziții publice de bunuri, în legea AP: Contractul de achiziții publice de bunuri este acel contract de achiziții pu­blice care are ca obiect achiziția de bunuri, cumpărarea lor în rate, locațiunea sau leasingul cu sau fără opțiune de cumpărare.

Acestor caractere juridice ale contractului de achiziție publică li se adaugă, în mod firesc, caracterele juridice specifice ale fiecărui caz particular de manifestare a contractului: achiziția publică de bunuri, achiziția publică de lucrări sau achiziția pu­blică de servicii.

  1. Părțile contractului de achiziție publică

Din totalitatea reglementărilor în vigoare la momentul actual, atât în legislația Republicii Moldova, cât și în legislația comunitară și a statelor comunitare, se deduce cu certitudine care sunt părțile oricărui contract de achiziție publică, indiferent de varietatea acestuia funcție de obiectul său concret.

Or, autoritatea contractantă, este în mod obligatoriu partea ce are statut de su­biect ce achiziționează/urmărește să achiziționeze bunuri, lucrări sau servicii.

Orice alte contracte încheiate de autoritatea contractantă vor fi altfel catalogate decât contracte de achiziții publice. Cu titlu de exemplu putem oferi contractul prin care autoritatea publică se obligă la prestarea anumitor servicii, sau contractul prin care autoritatea contractantă oferă în locațiune o parte a spațiului ce îi aparține cu drept de proprietate. etc.

De cealaltă parte a contractului de achiziție publică se situează întotdeauna ope­ratorul economic. Or, operatorul economic poate fi reprezentat de orice persoană fizică sau juridică, orice entitate publică sau asociație a acestor persoane și/sau entități care furnizează bunuri, execută lucrări și/sau prestează servicii pe piață. De aici o concluzie pertinentă: și o autoritate publică (care în accepțiunea de bază este doar autoritate contractantă), poate fi, așa-numita, a doua parte la contractul de achiziție publică, și anume în ipostaza operatorului economic. Or, anume aceasta se deduce din definiția operatorului economic, cel mai important caracter al acestuia fiind capacitatea lui de a furniza bunuri, presta servicii și executa lucrări.

  1. Incidența regulilor referitoare la contractul administrativ

Conform Codului Administrativ al Republicii Moldova, contractul administrativ este contractul care poate da naștere, modifica sau stinge un raport juridic de drept public, dacă legea nu prevede altfel. De fapt, nașterea, modificarea sau stingerea de raporturi juridice este specifică tuturor categoriilor de acte juridice. Mai puține sunt categoriile de acte juridice cărora le putem asimila nașterea, modificarea sau stin­gerea de raporturi juridice de drept public. Alt aspect, la fel de important este că nu toate actele juridice la care autoritățile publice sunt parte nasc, modifică sau sting raporturi juridice de drept public, autoritatea publică având și capacitatea de a intra și a-și asuma drepturi și obligații de drept privat în raporturi juridice de drept privat.

Tot textul aceluiași cod stipulează că un raport juridic în domeniul dreptului pu­blic poate fi întemeiat, modificat sau stins prin contract administrativ, dacă aceasta nu contravine prevederilor legii. În special, autoritatea publică poate încheia, în locul emiterii unui act administrativ individual, un contract administrativ cu persoana că­reia i-ar fi adresat actul administrativ. Un contract administrativ se încheie în scris, sub sancțiunea nulității, dacă prin lege nu sunt prevăzute alte cerințe de formă (art. 154). Aceeași sancțiune se va aplica și contractului de achiziție publică, care se încheie fără respectarea condiției de formă scrisă și a regulilor de procedură specifice, obligatorii la atribuirea și încheierea contractului.

Deși definiția dată de legislația Republicii Moldova și cea comunitară nu stipu­lează caracterul de contract administrativ, totuși toate că procedurile aplicabile la atribuire, monitorizare executare etc. indică spre natura juridică de contract adminis­trativ. Legea nr. 98/2016 a României, la art. 3, al. 1, lit. l stipulează: contract de achizi­ție publice este contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulți operatori economici și una sau mai multe autorități contractante, care are ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii.

Interesant este că legislația română, într-una din variantele deja abrogate, de­finea contractul de achiziție catalogându-l drept contract comercial. Actualmente, acest contract este asimilat contractului administrativ, după cum am arătat mai sus.

În plus, atestăm alte asemănări cu contractele administrative: este un acord de voință între o autoritate a administrației publice sau alt subiect de drept autorizat de către o autoritate a administrației publice, pe de o parte și un particular, pe de alta; autoritatea administrației publice nu poate ceda interesele, drepturile sau obligațiile decât altei autorități ale administrației publice, iar particularul le poate ceda doar cu acordul administrației publice; părțile înțeleg și acceptă supunerea regimului de drept public; soluționarea litigiilor (unor categorii) revine instanțelor de contencios administrativ etc[3].

De menționat că recent a fost publicat Ordinului Ministrului Finanțelor cu privire la aprobarea Documentației standard pentru realizarea achizițiilor publice de bunuri și servicii, nr. 115 din 15 septembrie 2021, în Monitorul Oficial nr. 230-237 din 01 oc­tombrie 2021, în baza căruia a fost modificat contractul - model. Acesta conține două părți: Partea I - generală, care este obligatorie, și care nu se modifică, doar cu excep­ția contractelor de achiziții publice ce nu cad sub incidența Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice; Partea II - condiții speciale ale contractului, se completează doar la necesitate, iar autoritatea contractantă are dreptul de a stabili condițiile/cerințele speciale în dependență de obiectul achiziției, condițiile achitării (în special la achiziți­onarea combustibilului, energiei electrice, gaze, apă și canalizare, salubritate, servicii de comunicații electronice, etc.), precum și condițiile achitării în avans[4].

Totodată, este important că în baza noilor reglementări, în cadrul achizițiilor pu­blice nu se acceptă proiecte de contracte ce deviază de la contractul - model, întoc­mite de către prestator/furnizor cu excepția cazurilor, când serviciile sunt prestate în afara țării și sunt încheiate conform cadrului juridic local (de exemplu: serviciile de instruire, servicii hoteliere, etc.).

  1. Obiectul contractului de achiziții publice

Conform definițiilor regăsite în legislația de domeniu autohtonă și comunitară, pot face obiect al contractului de achiziții publice achiziționarea de bunuri, prestarea de servicii și execuția de lucrări.

Cât privește bunurile ce pot face obiect al achizițiilor publice, vom menționa aici că sub incidența regulilor generale vor cădea bunurile aflate în circuitul civil. Nu se exclude achiziționarea de bunuri excluse sau limitate din circuitul civil, important este să cunoaștem că ele tot pot constitui obiect al contractului de achiziții publice, doar că la derularea procedurilor se vor aplica și respecta reguli speciale, ce asigură securitatea informațiilor cu care se operează în decursul acestor proceduri, dar și se­curitatea executării și monitorizării executării contractului de achiziții publice.

Cât privește serviciile ce pot face obiectul contractului de achiziții publice, cât și lucrările ce vor face obiectul contractului de achiziții publice, acestea sunt reglemen­tate de lege, anexa 1 și 2 a Legii nr. 131 cu privire la achizițiile publice oferind impor­tante liste de servicii și lucrări în sensul obiectului contractului de achiziții publice. Regulamentul privind achizițiile publice de lucrări, aprobat prin HG nr. 638/2020 stipu­lează în definirea achizițiilor publice de lucrări obiectul acestora. Astfel, achiziția publică de lucrări reprezintă achiziționarea lucrărilor și proiectarea lucrărilor de construcții de orice categorie și instalațiilor aferente acestora, precum și a lucrărilor de interven­ție în timp la construcțiile existente (modernizări, restaurări, modificări, transformări, consolidări, extinderi și reparații capitale) pentru necesitățile uneia sau câtorva auto­rități contractante.

Altă mențiune importantă referitoare la toate obiectele contractului de achiziții publice este că ele vor fi identificate și conform codului CPV.

  1. Codul CPV

Regulamentul privind Vocabularul comun al achizițiilor publice transpune preve­derile Regulamentului (CE) nr. 2195 din 5 noiembrie 2002 al Parlamentului European și al Consiliului privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 340 din 16 decembrie 2002, și stabilește un sistem unic de clasificare aplicabil achizițiilor publice, în scopul unificării referințe­lor folosite de autoritățile contractante pentru descrierea obiectului achiziției.

Vocabularul comun al achizițiilor publice (CPV) - sistem unic de clasificare a achizi­țiilor publice, implicit a referințelor utilizate de către autoritățile contractante pentru descrierea obiectului contractelor de achiziții;

CPV - acronim de la Common Procurement Vocabulary (Vocabularul comun al achizițiilor publice);

Cod CPV - cod numeric sau alfanumeric din cadrul vocabularului principal sau suplimentar căruia îi corespunde o denumire care descrie bunuri, lucrări sau servicii și care reprezintă obiectul contractelor de achiziție publică.

Codurile CPV sunt expuse în Vocabularul comun al achizițiilor publice separat pentru bunuri, lucrări și servicii. Acestea conțin părți sau combinații întregi de infor­mații, cum ar fi denumirea principală a bunului sau destinația sa, iar în cazul servici­ilor și lucrărilor, codurile CPV conțin informații referitoare la tipul de serviciu/lucrare ce urmează a fi furnizat/executată sau la ce/cui/de către cine va fi furnizat/executată.

  1. Praguri valorice

Pragurile reprezintă limite valorice începând cu care, de regulă, în procesul de atribuire a unui contract de achiziție publică, autoritatea contractantă trebuie să res­pecte integral regulile imperative stabilite de Legea Achizițiilor Publice și legislația aferentă.

Categoria de praguri valorice este întâlnită în legislația comunitară și deopotrivă, în cea internațională. Astfel, Acordul privind achizițiile publice a Organizației Mondi­ale a Comerțului, instituie un cadru multilateral de drepturi și obligații privind con­tractele de achiziții publice în scopul de a liberaliza și realiza expansiunea comerțului mondial. Și Directiva europeană a achizițiilor stabilește pragurile valorice care obligă la respectarea cu strictețe a imperativului achizițiilor publice atât sub aspect proce­dural, cât și sub cel al formalităților necesar a fi respectare.

Pragurile sunt revizuite periodic, ceea ce ne face să nu includem aici valoarea lor actuală. Vom menționa că Legea nr. 131 a achizițiilor publice le reglementează la art. 2.

  1. Clasificarea contractelor de achiziții publice

Legea face clasificarea contractelor de achiziții publice funcție de obiectul aces­tora: bunuri, lucrări sau servicii. Astfel, conform art. 1 al Legii nr. 131 a achizițiilor pu­blice:

Contractul de achiziții publice de bunuri este acel contract de achiziții publice care are ca obiect achiziția de bunuri, cumpărarea lor în rate, locațiunea sau leasingul cu sau fără opțiune de cumpărare. Un contract de achiziții publice care are ca obiect furnizarea de bunuri și care acoperă, în mod suplimentar, lucrări de montaj și de in­stalare este considerat contract de achiziții publice de bunuri;

Contractul de achiziții publice de lucrări este un contract de achiziții publice care are ca obiect:

  1. execuția sau proiectarea și execuția de lucrări legate de una dintre activitățile prevăzute în anexa nr. 1 a Legii privind achizițiile publice;
  2. execuția sau proiectarea și execuția unei lucrări, alta decât cele prevăzute la lit. a);
  3. realizarea unei lucrări care corespunde cerințelor stabilite de autoritatea contrac­tantă care exercită o influență determinantă asupra tipului sau proiectului lucrării;

Contract de achiziții publice de servicii este contractul de achiziții publice care are ca obiect prestarea de servicii, altele decât cele care fac obiectul unui contract de achiziții publice de lucrări.

Tot aici este necesară mențiunea referitoare la reglementarea achizițiilor mixte. Astfel, contractele care au ca obiect două sau mai multe tipuri de achiziții (de bunuri, lucrări sau servicii) se atribuie în conformitate cu dispozițiile aplicabile pentru tipul de achiziție ce caracterizează obiectul principal al contractului în cauză. În cazul con­tractelor mixte care conțin atât elemente de contracte de bunuri, lucrări și servicii, cât și de concesiuni, contractul mixt se atribuie în conformitate cu legislația achizițiilor publice, cu condiția ca valoarea estimată a părții din contract care reprezintă achiziție publică este cel puțin egală cu pragul valoric prevăzut pentru achizițiile publice.

  1. Contractul de achiziție de valoare mică

Achizițiile publice de valoare mică se realizează de către autoritatea contractantă în baza planurilor anuale de efectuare a achizițiilor publice sau din motive de urgen­ță, ca urmare a apariției unor necesități neplanificate sau evenimente imprevizibile. Motivele de urgență vor fi stabilite de grupul de lucru printr-un proces-verbal.

Regulamentul cu privire la achizițiile publice de valoare mică, aprobat prin HG Nr. 665 din 27-05-2016, stipulează că achizițiile publice de valoare mică reprezintă con­tractele de achiziții publice, planificate și încheiate de către autoritățile contractante, ale căror valoare estimativă, fără taxa pe valoarea adăugată, nu depășește 80 000 lei pentru bunuri și servicii și 100 000 lei pentru lucrări.

Un contract de achiziție publică de valoare mică reprezintă actul juridic cu titlu oneros, întocmit potrivit prevederilor prezentului Regulament, exprimat prin contul de plată, dacă valoarea acestuia nu depășește 10 000 lei fără taxa pe valoarea adău­gată, sau prin contractul încheiat între autoritatea contractantă și operatorul econo­mic, dacă valoarea acestuia depășește 10 000 lei. Ceea ce este foarte important, este că nu se permite divizarea achizițiilor planificate de bunuri, lucrări și servicii în scopul aplicării prevederilor Regulamentului nominalizat mai sus și evitării procedurii de achiziție publică stabilite de legislația cu incidență în domeniul achizițiilor publice.

Dacă la momentul semnării contractului de achiziție publică de valoare mică valoarea estimată, imprevizibil, depășește, fără taxa pe valoarea adăugată, 80 000 lei pentru bunuri și servicii și 100 000 lei pentru lucrări, autoritatea contractantă va renunța la acest contract și va aplica una dintre procedurile de achiziție publică sta­bilite de legislația cu incidență în domeniul achizițiilor publice.

Autoritatea contractantă este în drept să aplice una dintre procedurile de achi­ziție publică stabilite de legislația cu incidență în domeniul achizițiilor publice chiar dacă valoarea estimată a contractelor de achiziție publică, fără taxa pe valoarea adă­ugată, nu depășește 80 000 lei pentru bunuri și servicii și 100 000 lei pentru lucrări. În acest caz, se vor respecta, necondiționat, toate cerințele stabilite de legislație pentru o atare procedură de achiziție publică.

Contractul de achiziție publică de valoare mică se încheie, conform prevederilor Regulamentului pentru întreaga sumă atribuită acestui contract pe an. În cazul lucră­rilor a căror perioadă de realizare conform contractului de achiziții de valoare mică este mai mare de un an, acesta poate fi încheiat pentru întreaga achiziție, însă reali­zarea lui urmează a fi asigurată în limitele alocațiilor anuale prevăzute în acest scop.

Menționăm că un nou proiect de Regulament cu privire la achizițiile de valoare mică se află la etapa consultării publice. Acesta aduce anumite noutăți în materia achizițiilor de valoare mică, după cum este și firesc. Se impun astfel reguli stricte le­gate de publicitatea și transparența atribuirii contractelor cu o valoare estimată mai mică decât pragurile prevăzute în Legea 131/2015 și Legea 74/2020.

Proiectul de regulament stipulează dreptul autorității contractante/ entității de a organiza și desfășura contracte de achiziții publice de valoare mică, planificate și încheiate, ale căror valoare estimativă, fără taxa pe valoare adăugată, nu depășește 200 de mii de lei pentru bunuri și servicii, 250 mii de lei pentru lucrări și 400 de mii de lei pentru servicii sociale și alte servicii specifice enumerate în anexa nr. 2 din Legea 131/2015. Sunt prevăzute și modificări vis-à-vis de modul de inițiere a achizițiilor de valoare mică. Astfel, autoritatea contractantă/ entitatea va fi obligată să inițieze achi­ziția în cadrul SIA"Registrul de stat al achizițiilor publice".

Sunt introduse modificări și în privința modului de încheiere și executare a con­tractelor de achiziții publice. În Regulament a fost inclusă posibilitatea de încheiere de către autoritățile contractante/ entități a contractelor cu efectuarea plăților anti­cipate (avans) pentru achiziționarea mărfurilor, serviciilor și lucrărilor, cu respectarea prevederilor art. 66 pct. 6 al Legii 181/2014 a finanțelor publice și responsabilității bugetar fiscale[5].

Documentul stabilește și procesul de raportare a autorității contractante/ enti­tății către Agenția Achiziții Publice. Aceasta va monitoriza realizarea achizițiilor pu­blice de valoare mică prin intermediul examinării rapoartelor anuale prezentate de autoritățile contractante/ entități sau în baza informațiilor din SIA "Registrul de stat al achizițiilor publice".

  1. Executarea, modificarea, încetarea contractului de achiziții publice

Condițiile de executare a unui contract stabilesc cerințe specifice legate de exe­cutarea contractului. Spre deosebire de criteriile de atribuire a contractului, care re­prezintă baza pentru o evaluare comparativă a calității ofertelor, condițiile de execu­tare a unui contract reprezintă cerințe obiective fixe care nu au niciun impact asupra evaluării ofertelor. Condițiile de executare a unui contract ar trebui să fie compatibile cu legislația de domeniu cu condiția să nu aibă, direct sau indirect, un caracter discri­minatoriu, și să fie legate de obiectul contractului, care cuprinde toți factorii implicați în procesul specific de producție, furnizare sau comercializare. Acesta include condi­țiile referitoare la procesul de executare a contractului, dar exclude cerințele referi­toare la politica generală a societății. Condițiile de executare a contractului ar trebui să fie precizate în anunțul de participare, în anunțul de intenție utilizat ca mijloc de convocare la licitație sau în documentele achiziției[6].

Contractul de achiziții publice conține trei categorii de clauze contractuale: impe­rative, obligatorii și specifice.

Clauzele contractuale imperative se conțin, de regulă, în Caietul de sarcini, sunt stabilite unilateral de autoritatea contractantă și nu pot fi ajustate în funcție de spe­cificul contractului respectiv și de oferta declarată câștigătoare.

Clauzele contractuale obligatorii sunt acele prevederi contractuale pe care orice contract de achiziție publică trebuie să le conțină referitor la: obiectul principal al contractului; prețul contractului și modalități de plată; durata contractului; sancțiuni pentru neexecutarea culpabilă a obligațiilor; documentele contractului; obligațiile principale ale părților.

Clauzele contractuale specifice sunt acele prevederi contractuale specifice fiecărui contract de achiziție publică, care se stabilesc, de regulă, prin acordul părților. Auto­ritățile contractante pot prevedea condiții speciale privind executarea contractului, cu condiția să fie compatibile cu prevederile legislației în vigoare și cu dreptul comu­nitar, în cazul achizițiilor internaționale și să fie menționate în anunțul de participare sau în caietul de sarcini. Condițiile de executare a unui contract se pot referi, în speci­al, la aspecte sociale și de mediu.

Condițiile speciale de executare a unui contract de achiziții publice, conform art. 73 al Legii nr. 131 a Achizițiilor publice, trebuie să fie prevăzute în anunțul/invitația de participare sau în caietul de sarcini. Ele pot avea ca obiectiv, în special, încurajarea formării profesionale la locul de muncă, încadrarea în muncă a șomerilor, a tinerilor și a persoanelor cu dificultăți de integrare, reducerea nivelului șomajului, formarea profesională a șomerilor și a tinerilor, protecția mediului, îmbunătățirea condițiilor de muncă și securitatea muncii, dezvoltarea mediului rural și formarea profesională a agricultorilor, protejarea și susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv pe peri­oada de executare a contractului și în condiții de subcontractare.

Este necesar să se precizeze condițiile în care modificarea unui contract pe peri­oada executării sale necesită o nouă procedură de achiziție, ținând cont de jurispru- dența relevantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Este obligatoriu să se desfă­șoare o nouă procedură de achiziție în cazul în care sunt aduse modificări semnifi­cative contractului inițial, în special cu privire la domeniul de aplicare și conținutul drepturilor și obligațiilor reciproce ale părților, inclusiv la distribuirea drepturilor de proprietate intelectuală. Modificările de acest tip demonstrează intenția părților de a renegocia clauze sau condiții esențiale ale contractului respectiv. Acest lucru este valabil cu precădere în cazul în care condițiile modificate ar fi avut o influență asupra rezultatului procedurii, dacă ar fi fost incluse în procedura inițială.

Modificările contractului având ca rezultat o modificare minoră a valorii contrac­tului ar trebui să fie întotdeauna posibile până la o anumită valoare, fără să fie nece­sară derularea unei noi proceduri de achiziție. În acest sens și în vederea asigurării securității juridice, legislația ar trebui să prevadă praguri de minimis, sub care să nu fie necesară o nouă procedură de achiziție. Modificările contractului peste aceste pra­guri ar trebui să fie posibile fără să fie necesară derularea unei noi proceduri de achi­ziție cu condiția ca acestea să respecte condițiile relevante din directiva europeană a achizițiilor publice. Legea Achizițiilor publice stipulează acest prag în art. 76.

Autoritățile contractante se pot confrunta cu situații externe pe care nu le puteau prevedea atunci când au atribuit contractul, în special când executarea contractului acoperă o perioadă mai lungă. În acest caz, este necesar un anumit grad de flexibilita­te pentru adaptarea contractului la circumstanțele respective fără a desfășura o nouă procedură de achiziție. Noțiunea de circumstanțe neprevăzute se referă la situațiile care nu puteau fi anticipate în ciuda pregătirii cu o diligență rezonabilă a procedurii inițiale de către autoritatea contractantă, luând în considerare mijloacele disponibile, natura și caracteristicile proiectului concret, bunele practici din domeniul în cauză și necesitatea de a asigura o relație corespunzătoare între resursele cheltuite pentru pregătirea procedurii de atribuire și valoarea sa previzibilă. Acest lucru nu se aplică însă în cazul în care o modificare conduce la o transformare a naturii achiziției globa­le, de exemplu prin înlocuirea lucrărilor, a produselor sau a serviciilor care urmează să fie achiziționate cu altele diferite sau prin modificarea fundamentală a tipului de achiziție, întrucât, în această situație, se poate presupune că modificarea respectivă va influența rezultatul. Alte condiții de modificare a contractului de achiziții publice sunt reglementate de Legea achizițiilor publice.

Cât privește încetarea contractului de achiziții publice, în condiții de normalitate și respectare a obligațiilor, termenilor de către părți, aceasta intervine la atingerea obiectivului/lor propus/e și stipulate în contract. În plus, autoritatea contractantă are dreptul de a rezilia unilateral un contract de achiziții publice în perioada de valabilita­te a acestuia în una dintre următoarele situații:

  1. contractantul se afla, la momentul atribuirii lui, în una dintre situațiile care ar fi determinat excluderea sa din procedura de atribuire potrivit art. 19 Legea nr. 131 a achizițiilor publice;
  2. contractul a făcut obiectul unei modificări substanțiale care necesita o nouă procedură de achiziție publică în conformitate cu art. 76 al Legea nr. 131 a achizițiilor publice;
  3. contractul nu ar fi trebuit să fie atribuit contractantului respectiv, având în ve­dere o încălcare gravă a obligațiilor ce rezultă din legea nr. 131 a achizițiilor publice și/sau tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, care a fost con­statată printr-o decizie a unei instanțe judecătorești naționale sau, după caz, interna­ționale.

Autoritatea contractantă introduce dreptul de reziliere unilaterală în condițiile contractuale cuprinse în documentația de atribuire.

 

[1]  Ghidul achizițiilor publice pentru autoritățile publice locale. M. Orlov, E. Bușmachiu, p. 69

[2]  Dreptul achizițiilor publice, Monica Amalia Rațiu, vol. 1, ed. II, București, UJ, 2018, p. 51-52

[3] G. Jeze, Les contrats administratifs de l'Etat, des departements, des communeset des etablissements publics, Giard, 1927 - 1934, citat de A. S. Ciobanu în Drept Administrativ. Activitatea administrației publice. Domeniul public, Ed. Univ. Juridic, Buccurești, 2015, p. 118

[4] https://mf.gov.md/ro/content/ordinul-mf-privind-aprobarea-documenta%C8%9Biei-standard- pentru-realizarea-achizi%C8%9Biilor-publice

[5]https://www.bizlaw.md/achizitiile-publice-de-valoare-mica-vor-fi-reglementate-de-un-nou- regulament

[6] p. 104 Directiva 2014/24/UE privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/C // https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32014L0024

Loading...