1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)
Pin It
  1. Considerații generale privind răspunderea juridică în domeniul achiziții­lor publice

Ca principiu fundamental al statului de drept, legalitatea oricărui proces social poate fi asigurată atunci când sunt stabilite atât reguli și mecanisme clare de desfă­șurare a acestuia, cât și măsuri corespunzătoare de răspundere juridică pentru încăl­carea reglementărilor stabilite.

Legislația de domeniu reglementează faptul că în cazul constatării unor nereguli în cadrul procedurilor de achiziție (alegerea procedurii de selectare a ofertelor de servicii de consultanță, limitarea participării la procedura de achiziție, respingerea tuturor ofertelor), operatorul economic poate depune o contestație la Agenția Solu­ționare a Contestațiilor.

Totuși nu putem limita răspunderea juridică aplicabilă subiectelor implicate în cadrul acestor proceduri extrem de complexe doar la aceste dispoziții legale, mai cu seamă că soluțiile pronunțate de ANSC reprezintă soluții corective ce au ca scop readucerea situației remediate în limitele legalității și corectitudinii, respectării prin­cipiilor achizițiilor publice, și nu aplicarea de sancțiuni concrete subiectelor ale căror fapte duc la denaturări în desfășurarea procedurilor și atribuirea contractelor de achi­ziții publice.

Legislația statului nostru reglementează răspunderea disciplinară cu care se poa­te interveni la atestarea de anumite încălcări ce le comite funcționarul public implicat în procedurile de achiziții publice. Răspunderea contravențională se va aplica celor implicați în aceste proceduri și în faptele cărora se vor constata componentele con­travențiilor din domeniul achizițiilor publice reglementate de Codul Contravențional al Republicii Moldova. Cât privește răspundere penală, infracțiuni concrete ce ar viza faptele cu caracter penal în domeniul achizițiilor publice, nu avem în Codul Penal la momentul actual. În schimb, dacă faptele celor implicați comportă toate semne­le oricărei alte infracțiuni comise în procesul de derulare a procedurilor de achiziții publice, se va recurge la tragerea la răspundere penală pentru infracțiunea concretă comisă.

  1. Contravenții

Codul contravențional al Republicii Moldova reglementează contravenții afe­rente încălcării legislației achizițiilor publice. De menționat că în varianta anterioară a Codului, numărul de contravenții de domeniu era mai mare. La momentul actual avem doar încălcarea termenilor de prezentare a dărilor de seamă Agenției de Achi­ziții publice și includerea de date false în aceste dări de seamă.

Astfel, articolul 327 indice 1 - Încălcarea termenelor de prezentare a dărilor de seamă Agenției Achiziții Publice stipulează:

  • Încălcarea termenelor de prezentare a dărilor de seamă Agenției Achiziții Pu­blice

se sancționează cu amendă de la 2 la 4 unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 6 la 12 unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere.

  • Includerea de date false în dările de seamă și explicațiile oficiale pe marginea contestațiilor prezentate Agenției Achiziții Publice

se sancționează cu amendă de la 3 la 6 unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 12 la 24 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere.

  • Neplanificarea achizițiilor publice sau planificarea acestora cu încălcarea pre­vederilor actelor normative, nepublicarea invitației de participare și a anunțului de intenție, divizarea achiziției publice prin încheierea unor contracte separate în scopul aplicării altei proceduri de achiziție decât cea care ar fi fost utilizată conform actelor normative

se sancționează cu amendă de la 15 la 60 de unități convenționale aplicată per­soanei cu funcție de răspundere.

  • Restricționarea în orice mod a accesului operatorilor economici la procedura de atribuire a contractelor de achiziții publice

se sancționează cu amendă de la 15 la 60 de unități convenționale aplicată per­soanei cu funcție de răspundere.

  • Nesemnarea declarațiilor de confidențialitate și imparțialitate de către mem­brii grupului de lucru, neîntocmirea proceselor-verbale de deschidere și evaluare a ofertelor în cadrul procedurilor de achiziții publice, neexpedierea, în termenele sta­bilite, pe adresa ofertanților a informațiilor privind rezultatul procedurii de achiziție sau a altor informații prevăzute de actele normative

se sancționează cu amendă de la 15 la 90 de unități convenționale aplicată per­soanei cu funcție de răspundere.

  • Încălcarea regulilor de întocmire și păstrare a dosarului de achiziții publice

se sancționează cu amendă de la 15 la 60 de unități convenționale aplicată per­soanei cu funcție de răspundere.

  • Refuzul de a transmite Agenției Achiziții Publice informațiile privind procedu­rile de achiziții publice, solicitate de Agenție în scopul îndeplinirii funcțiilor și atribu­țiilor sale, sau netransmiterea acestora în termenul prevăzut de actele normative ori, după caz, în termenul solicitat

se sancționează cu amendă de la 15 la 60 de unități convenționale aplicată per­soanei cu funcție de răspundere.

  • Neexecutarea deciziilor Agenției Achiziții Publice emise cu privire la procedu­rile de achiziții publice

se sancționează cu amendă de la 15 la 60 de unități convenționale aplicată per­soanei cu funcție de răspundere.

Referindu-ne la faptele contravenționale din domeniul achizițiilor publice, vom face precizarea că în procesul achizițiilor publice subiectele sunt "autoritatea con­tractantă" - grupul de lucru pentru achiziții, înființat de către aceasta, membrii căruia sunt responsabili de legalitatea și corectitudinea procedurilor de achiziții, și "ope­ratorul economic" - cu statut de întreprinzător, persoană fizică saujuridică[1]. Iar în formulele utilizate de către legiuitor în Codul Contravențional, avem subiectele - per­soană fizică și persoană cu funcție de răspundere. Aceste incoerențe și lacune legisla­tive conduc fie la aplicarea exagerată și abuzivă a sancțiunilor, fie la evitarea aplicării acestora[2]. Alte incoerențe normative țin de cuantumul minim al amenzii contraven­ționale aplicabile persoanei cu funcție de răspundere. Astfel, partea generală a Codu­lui Contravențional stabilește sancțiunea contravențională în forma amenzii contra­venționale aplicabilă persoanei cu funcție de răspundere de la 10 la 1500 de unități convenționale[3], cuantumul minim fiind de 10 unități convenționale, iar în articolul citat supra, la alineatul 1 se stipulează că amenda contravențională va constitui de la 6 la 12 unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere.

În continuare vom menționa că în conformitate cu articolul 77 indice 1, denumit Nerespectarea angajamentelor privind asigurarea instituției medico-sanitare cu medi­camente, constituie contravenții ce vor atrage răspundere contravențională pentru subiectele implicate în procesul de executare a contractului de achiziții publice, ur­mătoarele fapte: Nerespectarea angajamentelor asumate de părți privind asigurarea instituției medico-sanitare publice ori private cu medicamente conform contractu­lui de achiziții publice sau altui contract de vânzare-cumpărare[4]. De menționat că, în virtutea naturii faptelor ce se pot înscrie în categoria contravențiilor ce vor pu­tea fi calificate conform acestei norme contravenționale, ultimele modificări aduse dispozițiilor Codului Contravențional instituie posibilitatea de remediere a faptelor contravenționale stipulate la art. 77 indice 1, prin aplicarea unui plan de remediere, conform art. 46 indice 1 al Codului Contravențional al Republicii Moldova.

  1. Sancțiuni

Sancțiunile pentru încălcarea legislației din domeniul achizițiilor publice se aplică corespunzător gravitații încălcărilor și pot fi:

  • Disciplinare, de exemplu, față de membrii grupului de lucru pentru încălcarea Regulamentului intern;
  • Contravenționale, pentru fapte prevăzute în Codul Contravențional;
  • Penale, dacă faptele participanților la procedurile de achiziții publice întrunesc elementele unei infracțiuni prevăzute de Codul Penal. La capitolul sancțiuni penale

pare să fie simplu dacă afirmăm că în fapta unui participant la procedurile de achizi­ții publice se identifică sau nu componența unei infracțiuni reglementate de CPRM. Însă ni se pre pertinentă mențiunea referitoare la faptul că actualmente nu avem o faptă penală ce ar sancționa expres încălcări din domeniul achizițiilor publice. Totuși, accentuăm că, spre deosebire de cadrul legislativ autohton, unele state străine au adoptat, pe lângă norme contravenționale, și norme penale cu privire la combate­rea și contracararea faptelor de încălcare în mod intenționat a procedurii achizițiilor publice, deturnarea licitațiilor publice[5], drept exemplu fiind Armenia (art. 196 din Codul penal), Republica Georgia (art. 195-1 din Codul penal), Republica Kârgâzstan (art. 306 din Codul penal), precum și statul vecin, România (art. 246 din Codul penal).

În opinia autorului V. Daragan, „dezvoltarea și introducerea răspunderii penale pentru încălcarea legislației privind desfășurarea achizițiilor publice este un pas rele­vant, determinat social și contemporan[6]".

Cât privește cadrul normativ autohton, așa cum s-a menționat anterior, acesta antrenează doar răspunderea disciplinară, civilă și contravențională, ceea ce, din anumite perspective, poate fi apreciat a prezenta măsuri insuficiente și neproporți­onale, din considerentul că se neglijează importanța valorilor sociale asupra cărora se atentează, se subestimează în mod eșuat periculozitatea acțiunilor ilicite privind organizarea și desfășurarea achizițiilor publice, la fel, se subevaluează urmările pre- judiciabile devorante. În opinia unor autori, intervenția legii penale este imperioasă și oportună în vederea prevenirii și combaterii faptelor din sfera achizițiilor publice[7].

Recomandăm a se vedea și propuneri concrete de lege ferenda în acest sens: https://juridicemoldova.md/7490/raspunderea-penala-pentru-incalcarea-legislati- ei-privind-achizitiile-publice-propunere-de-lege-ferenda.html

Totuși, în afara categoriilor de sancțiuni nominalizate mai sus, legea nr. 131 cu privire la achizițiile publice mai stipulează sancțiuni specifice domeniului achizițiilor publice: ANSC poate dispune anularea procedurii de achiziție, anularea contractului atribuit cu încălcări admise și constatate; instanța judecătorească poate constata nu­litatea contractului de achiziții publice în situațiile expres reglementate de legea nr. 131 a achizițiilor publice la art. 88, al. 2 sau nulitatea absolută în condițiile art. 88 al. 11 din aceeași lege; instanța mai poate dispune limitarea efectelor contractului, prin reducerea termenului de execuție al acestuia; și/sau aplicarea unei amenzi autorității contractante, cuprinsă între 2% și 15% din valoarea contractului, cuantumul acesteia fiind invers proporțional cu posibilitatea de a limita efectele contractului; în cazuri concrete, până la soluționarea fondului cauzei, instanța poate să dispună suspenda­rea executării contractului de achiziții publice.

  1. Alte măsuri de asigurare a legalității procedurilor de achiziții publice

Legea achizițiilor publice conține diverse stipulațiuni prin intermediul respectării cărora se intenționează sporirea climatului de legalitate și creșterea nivelului de res­ponsabilitate a fiecărui actor implicat în oricare din procedurile de achiziție publică.

Astfel, spre exemplu art. 76, la al. 5 al legii menționate, indică asupra faptului că neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale atrage după sine răspunderea operatorului economic conform legislației și clauzelor con­tractului de achiziții publice. În același timp, aceeași lege stipulează că procesele și cererile privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denun­țarea unilaterală a contractelor de achiziții publice se soluționează de către instanța judecătorească competentă[8].

Multiple norme ale Legii privind achizițiile publice conțin referiri la declarații pe proprie răspundere. Aceste declarații reprezintă un instrument specific ce are drept menire responsabilizarea celor obligați să depună astfel de declarații.

Spre exemplu, documentul unic de achiziții european (DUAE) este documentul fur­nizat în format electronic prin utilizarea formatului standard aprobat de Ministerul Finanțelor, constând în declarația pe proprie răspundere a operatorului economic cu privire la îndeplinirea criteriilor de calificare și selecție.

Conform art. 15, autoritatea contractantă este responsabilă de executarea și gestionarea contractelor de achiziții publice în termenele și condițiile prevăzute de acestea. O eventuală neexecutare, executare necorespunzătoare sau nerespectare a termenilor de către autoritatea contractantă atrăgând răspundere juridică.

Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire a contractului de achiziții publice, autoritatea contractantă/furnizorul de servicii de achiziție are obligația de a lua toa­te măsurile necesare pentru a evita situațiile de natură să determine apariția unui conflict de interese și/sau denaturarea concurenței. Regulile de evitare a conflictului de interese sunt stabilite în art. 79 al Legii achizițiilor publice. Aceste reguli, la fel au menirea de a contribui la legalitatea și corectitudinea tuturor proceselor aferente procedurii de atribuire a contractelor de achiziții publice.

La etapa de pregătire și derulare, inclusiv atribuire a contractului, ANSC, întru asi­gurarea legalității poate dispune suspendarea procedurii de achiziție, drept rezultat al depunerii unei contestații în acest sens, iar la etapa de executare a contractului de achiziții, instanța judecătorească competentă, în cazuri temeinic justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, până la soluționarea fondului cauzei, poate să dispună, inclusiv la cererea părții interesate, suspendarea executării contractului de achiziții publice.

  1. Combaterea corupției în sfera achizițiilor publice în cadrul tuturor etape­lor achiziției publice.

Conform art. 42 al Legii achizițiilor publice, autoritatea contractantă va respinge oferta în cazul în care va constata că operatorul economic care a prezentat-o pro­pune sau consimte să propună, direct sau indirect, oricărei persoane cu funcție de răspundere sau oricărui angajat al autorității contractante o favoare în orice formă, o ofertă de angajare sau orice alt serviciu ca recompensă pentru anumite acțiuni, decizii ori aplicarea unei proceduri de achiziție publică în avantajul său. Respingerea ofertei și motivele respingerii vor fi consemnate în darea de seamă privind procedura de achiziție publică și vor fi comunicate imediat operatorului economic în cauză.

Agenția Achiziții Publice/autoritatea contractantă și/sau operatorul economic vor raporta imediat organelor competente fiecare caz de corupere sau de tentativă de corupere comis de operatorul economic sau de reprezentantul autorității contrac­tante. Contractele de achiziții publice obținute prin corupere, confirmată de hotărâ­rea definitivă a instanței judecătorești, sunt nule. Acestea reprezintă unele dispoziții din legislația achizițiilor publice care fac referire expres la fenomenul corupției, care se poate regăsi, în egală măsură, și în acest domeniu.

Un lucru important în abordarea fenomenului corupției din cadrul achizițiilor pu­blice ține de accentuarea ideii că lupta împotriva fenomenului în sine nu se poate în­cununa de succes decât în cadrul unei serii de acțiuni cu obiectiv comun. Astfel, este foarte importantă ajustarea adecvată a cadrului normativ autohton la cel european, după cu prevede Acordul de Asociere. Această adaptare/armonizare se produce, la momentul actual având deja o ajustare la nivelul actelor principale ce reglementează achizițiile publice. Actele de ordin secundar urmează a fi armonizate în continuare, deși constatăm că procesul este deja în derulare. Această diferență dintre actele de bază și cele secundare creează dificultăți de aplicare și lasă deschise așa-numite uși pentru fenomenul corupției, dar și pentru alte diverse incoerențe de respectare și creare a climatului perfect de legalitate, specific statului de drept. Alt element nece­sar pentru excluderea treptată a corupției din sfera achizițiilor publice este profesi­onalizarea maximă a celor implicați în procesele date. Or, atunci când același proces este condus, realizat și monitorizat de profesioniști adevărați, are cu totul alte rezul­tate decât în situația în care responsabilitățile revin altor actori, cu atribuții de bază diferite decât cele ce țin de implicarea în procedurile de achiziții publice.

Or, eforturile urmează a fi depuse în continuu, și urmează a fi concentrate la toate etapele desfășurării achizițiilor publice, de la planificare până la executare și monito­rizare executare.

 

[1]  Op. cit., M. Orlov, E. Bușmachiu, p. 78

[2]    Ibidem;

[3]  Art. 34, al. 2, Cod Contravențional al Republicii Moldova;

[4]  Art. 77 indice 1, al. 1 Cod Contravențional al Republicii Moldova;

[5]  Cristina Chihai, Răspunderea penală pentru încălcarea legislației privind achizițiile publice - propunere de lege ferenda // https://juridicemoldova.md/7490/raspunderea-penala-pentru-incalcarea- legislatiei-privind-achizitiile-publice-propunere-de-lege-ferenda.html

[6] Дараган В. В. Борьба с коррупцией в сфере государственных закупок необходимое условие стабилизации и развития национальной экономики Украины. B: Вестник ВГУ. Серия: Право, 2016, № 1, c. 27-38.

[7]https://juridicemoldova.md/7490/raspunderea-penala-pentru-incalcarea-legislatiei-privind- achizitiile-publice-propunere-de-lege-ferenda.html

[8] Art. 87 Legea nr. 131 cu privire la achizițiile publice;

Loading...