Drept

Procesul politic din Republica Moldova caracterizează totalitatea acţiunilor şi interacţiunilor dintre subiecţii şi instituţiile puterii, care s-au manifestat în diverse şi controversate forme după destrămarea imperiului sovietic, din care ea a făcut parte, şi declararea independenţei şi suveranităţii statale. El se manifestă, am spune, destul de inconsecvent, cunoaşte un şir de oscilaţii, practic este o varietate de proces politic de tip ne-occidental. Cele 17 puncte-poziţii sus enumerate sunt absolut valabile pentru caracterizarea lui, având doar careva particularităţi, condiţionate de specificul dezvoltării istorice, culturale şi lingvistice, caracteristicile psihologice ale populaţiei (stereotipuri), factori externi.

Procesul    politic    contemporan    din    R.    Moldova    este semnificativ prin:

• tendinţa de diferenţiere a politicului de economie şi celelalte feluri de relaţii - sociale şi personale. Politica, totuşi, nu este încă separată de alte sfere ale vieţii sociale din cauza fragilităţii instituţiilor societăţii civile. Este de menţionat că slăbiciunea societăţii civile constituie una din cele mai esenţiale particularităţi ale procesului politic din Moldova zilelor noastre. Statul este unica instituţie care asigură unitatea organismului social – de unde toate iniţiativele politice vin de “ sus”;
• o altă caracteristică a procesului politic din R Moldova este trecerea de la societatea nediferenţiată la cea diferenţiată, izvorâtă din diverse criterii - economic, social, cultural etc.; treptat  monopolul statului asupra resurselor se limitează; anumite schimbări înregistrăm şi în ceea ce priveşte consensualitatea; structura şi funcţiile instituţiilor sistemului politic sunt departe de a corespunde cerinţelor moderne de existenţă politică.
• atestăm deasemenea lipsa unei structuri politice funcţional bine închegate şi determinate, deoarece anumite grupuri de interese cu caracter specific (ce reprezintă, de exemplu, o ramură a industriei, sau de caracter regional, etnic, confesional etc.) pot face presiuni asupra guvernului sau asupra altor structuri politice pentru ca problema respectivă să fie rezolvată în favoarea lor şi neglijând interesele părţii majoritare a cetăţenilor; absentează practic un sistem bine gândit de reprezentare a intereselor unităţilor sociale din care este compusă societatea moldovenească în structurile puterii (acesta se află abea în stadiul de formare), pe când sistemul de partid funcţionează ca un canal de transmitere sau reprezentare a cerinţelor claselor şi păturilor sociale; implicarea membrilor societăţii în viaţa politică este slabă, fapt ce condiţionează o astfel de relaţie unde iniţiativa în raporturile stat-societate îi aparţine în permanenţă, totalitate şi exclusivitate statului, care mai degrabă simulează decât efectuează reforme, inovaţii, schimbări, elaborează programe de tot felul etc. (la nivel de declaraţii şi materiale elaborate pe hârtie  de tipul Satul moldovenesc, combaterea sărăciei ş.a. instituţiile puterii n-au restanţe).

Specificul procesului politic din R.M. este condiţionat aşadar de conţinutul,  calitatea şi  caracterul realizării rolurilor  şi  funcţiilor politice de către subiecţii sociali şi instituţiile puterii; acestea diferă radical de cel primit în societăţile democratice. Putem spune de fapt că nediferenţierea dintre sfera politică şi cea ne-politică este un obstacol în instituirea asociaţiilor societăţii civile. Aceasta din urmă provoacă o slabă structurare, un adevărat dezechilibru al procesului politic.

În realitate viaţa politică din Republica Moldova este extrem de fragmentată, ea include un şir de procese politice. În rândul acestora interes aparte merită schimbările care s-au produs privind forma de guvernământ, oscilările regimului politic, schimbări, care vizează structura şi modalităţile funcţionării sistemului politic din Republica Moldova. Procesul politic general din R. Moldova are toate caracteristicile celor de tranziţie; el este orientat către democraţie, care altfel poate fi denumit ca liberalism: acesta prevede ca acţiunile statului în primul rând să fie direcţionate spre crearea bazei economice a democraţiei - economia de piaţă; existenţa şi competiţia a mai multor forme de proprietate; demonopolizarea proprietăţii statale, privatizarea bunurilor; crearea clasei de mijloc.

Evoluţia normală a procesului politic din Republica Moldova presupune:

1. creşterea nivelului conducerii politice a societăţii moldoveneşti;
2. asigurarea unor relaţii sociale stabile;
3. intensificarea acţiunilor orientate spre crearea statului social bazat pe drept;
4. crearea unor noi relaţii dintre stat şi societatea civilă;
5. implementarea unor tehnologii de creare a clasei de mijloc;
6. continuarea transformărilor democratice a sferei economice;
7. dezvoltarea pluralismului politic;
8. elaborarea unei politici sociale efective;
9. elaborarea şi realizarea unui program geopolitic concret, orientat spre dezvoltarea statală şi asigurarea intereselor naţionale.

Procesul politic contemporan din Republica Moldova este imposibil de clasificat după un anumit criteriu, şi aceasta din cauza anevoioasei căi de tranziţie pe care ea o parcurge şi de greutăţile inevitabile specifice acestei perioade. Lui îi este proprie tendinţa de a se acomoda la noile realităţi existente. Acest proces se caracterizează prin lipsa unei specializări şi diferenţieri a rolurilor şi funcţiilor actorilor săi de toate nivelele, prin existenţa unui şir de subculturi   şi contraculturi, care pot fi calificate ca o piedică în înfiriparea şi desfăşurarea unui dialog productiv al forţelor politice, a diferenţierii social-economice a subiecţilor vieţii politice care, spre regret, au deseori interese contradictorii în cea ce priveşte priorităţile politicii interne şi externe a Republicii Moldova.

Din cele relatate se impun următoarele concluzii:

Procesul politic este un fenomen complex după esenţa şi conţinutul său. El trebuie privit ca combinarea sau interacţiunea elementelor sistemului politic orientate spre realizarea  puterii politice şi îndeplinirea funcţiilor sale specifice, care se manifestă la toate nivelurile existenţei şi realizării fenomenului politic.

Procesul politic reflectă tehnologia şi modalitatea caracterului acţionar al actorilor politici, orientat către o funcţionare normală, dezvoltare şi perfecţionare a sistemului politic atât la nivel intern  cât şi extern.

Procesul politic precaută lumea politică în dimensiunea sa structural-funcţională şi interacţională: calitatea funcţionării sistemului politic, interacţiunii structurilor politice cu societatea civilă, regimului politic, modalităţilor de realizare a puterii politice, tehnologiile adaptării la noile cerinţe a tuturor componentelor societăţii.

Tipologizarea procesului politic se efectuează după un şir de criterii, care se completează unul pe altul şi se interpătrund reciproc.

În Republica Moldova avem de a face cu un proces politic fragmentat, care se înscrie în cadrul tipului ne-occidental şi de tranzişie.