1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)
Pin It

Statul și dreptul sunt fenomene sociale ce apar la o anumită treaptă de dez- voltare a societății umane și se dezvoltă ulterior concomitent cu societatea. Însă, până la apariția statului și dreptului societatea umană a cunoscut o perioadă mai îndelungată de existență și dezvoltare, cunoscută în literatură ca societatea primi- tivă, mai correct - societatea prestatală. Evident, în societatea prestatală nu exista statul și dreptul, însă persistau alte forme, mai simple, de organizare a societății, precum și alte norme sociale ce reglementau relațiile sociale existente în acea perioadă. În scopul caracterizării complexe a conceptului statului este necesar de a evidenția condițiile/premisele existente în societate ce au determinat apariția lui. Efectuând o caracteristică a puterii sociale în diferite etape ale societății pre- statale, noi exemplificăm evoluția acesteia; or, statul nu este rezultatul spontan al transformării sociale, ci al unei evoluții consecvente și îndelungate. De rând cu evoluția formelor de organizare a societății prestatale, se evidențiază și evoluția formelor de organizare a puterii sociale - de la simplu la tot mai complex.

Pentru etapa inițială de existență a societății prestatale menționăm existența Hoardei drept stare primară socială, în care este discutabil de a evidenția o formă de organizare socială. Hoarda reprezintă un grup de indivizi reuniți fără nicio regulă fixă, stabilă. Se caracterizează printr-un mod de trai nomad (nu are un loc sedentar de trai).

Ulterioarele etape de dezvoltare a scoietății prestatale identifică și forme de organizare a puterii sociale în cadrul acestora, caracterizate printr-o evoluție vizi- bilă. Evidențiem următoarele forme de organizare a societății prestatale:

  1. Familia - un grup de indivizi, uniți prin legături de rudenie și care determină un mod de viață în comun. Este caracterizată prin prezența unei autorități — capul familiei și printr-o repartizare relativă a anumitor funcții sociale.
  2. Ginta - o uniune de oameni bazată pe rudenie de sânge, o comunitate de familii apropiate, oameni bazați pe munca în comun și apărarea în comun a intereselor colective, a proprietății comune, precum și prin comunitatea limbii, obiceiurilor, tradițiilor. Se caracterizează prin prezența conducătorului ginții în forma de organizare a puterii sociale.
    • Ginta matriarhală - caracteristică pentru prima etapă de existență a ginții, legătura de rudenie se determina după mamă, deoarece nu erau organizate la acel moment relațiile de căsătorie. Femeia devine nucleul societății. Nu este vorba despre o dominație politică a femeii.
    • Ginta patriarhală - dezvoltarea relațiilor economice, a metodelor de dobândire a hranei, necesitatea protejării teritoriului determină creșterea conside- rabilă a rolului bărbatului în societate; astfel, el devine centrul vieții sociale.
  3. Tribul - o comunitate etnică și de organizare socială a mai multor ginți sau familii înrudite. Numeric este mai extins în coraport cu ginta. În calitate de formă a organizării puterii sociale evidențiem: conducătorul de trib - autoritate politică permanentă și sfatul membrilor tribului pentru a discuta cele mai im- portanteprovocări ce apar în fața comunității trtibale.
  4. Uniunea tribală - un ansamblu de triburi caracterizat prin prezența unor legături gospodărești și culturale intertribale, ciocniri militare, migrație a popu- lației, determinate de apariția proprietății private. Mai sunt caracterizate prin în- locuirea legăturilor de sânge cu legături teritoriale. Drept formă de organizare a puterii sociale pentru uniunile tribale este recunoscut sfatul conducătorilor de triburi.
  5. Primele formațiuni statale - o comunitate de oameni, care locuiește pe un anumit teritoriu și are una și aceeași conducere (colectivă sau unitară) orientată spre realizarea unor scopuri comune (securitate internă, protejarea proprietății private, păstrarea și promovarea unei culturi specifice și formarea unor tradiții comune și a unei limbi unice de comunicare). Anume în condițiile formațiunii statale puterea socială obține primele exprimări de organizare, si- milare cu puterea de stat. În condițiile primelor formațiuni statale puterea începe a-și obține acele caracteristici care ulterior ne permite a o identifica drept putere de stat.

Apariția și evoluția normelor de comportament în societatea prestatală. În re/ultatul de/voltării societății și apariției primelor formațiuni statale, un pro- ces asemănător de de/voltare după dinamică și calitate este caracteristic și norme- lor de comporatment. Dreptul apare concomitent cu statul și se de/voltă paralel cu el. În perioada prestatală, norme juridice nu existau, după cum nu exista însuși dreptul. Menționăm că practic în toate formele de organi/are prestatală existau norme de comportament social, poate chiar și cu caracter obligatoriu, cum ar fi normele tabu. Însă, caracterul obligatoriu al acestor norme se reali/a și asigura în ba/a altor reguli sociale. Obligativitatea normelor sociale în perioada prestatală era determinată de factorul demografic și de acordul social, la care participau toți membrii societății ce se afla la ba/a creării acestor norme. Toți recunoșteau autoritatea normelor sociale ce trebuieau respectate întocmai, pentru că acestea erau norme care asigurau vitalitatea comunității respective. Comunitatea socială avea un caracter cantitativ limitat, fenomen social care permitea monitori/area respectătii benevole a normelor sociale respective. Pe lângă normele menționate, evidențiem existența în societatea prestatală a unui ansamblu de norme religioa- se și obișnuielnice, ce-și identifică originile în experiența de convețuire socială. Normele de comportament, având un caracter neobligatoriu, erau respectate de către toți membrii comunității sociale respective în mod benevol, deoarece la ba/a acestora se afla un acord social comun conștient.

Ulterior, modul prioritar sedentar de trai, creșterea democrafică a comunității și apariția primelor formațiuni statale, condiții care determină modificarea struc- turii și fenomenului puterii, ne orientează spre evidențierea a două căi de formare a normelor juridice:

  1. Sunt recunoscute de către puterea statală ca obligatorii o serie de reguli de conduită vechi ce au existat anterior în diferite forme de norme soci- ale;
  2. Sunt create norme juridice noi ce reglementează relații sociale nou-apă- rute și care nu-și găsesc, evident, reflectarea în niște norme anterioare cu caracter nejuridic.

Totuși, putem evidenția și niște etape de dezvoltare a normelor ce reglemen- tau relațiile sociale din societatea prestatală și care ulterior s-au transformat, în majoritatea lor, în norme juridice, odată cu dezvoltarea formațiunilor statale și sub influența premiselor ce au determinat atât apariția statului, cât și a dreptului:

  1. Apariția totemismului de clan - un ansamblu de norme de comporta- ment ce reglementează conduita membrilor comunității sociale, fiind inspirate din originalitatea comunității sociale respective. Credința și comportamentul co- respunzător față de anumite idei, de anumite fenomene naturale ciclice ș.a.;
  2. Stabilirea modalității de răzbunare. Legea talionului. Apar primele sancțiuni stabilite pentru comiterea anumitor fapte prin care se încălcau normele de comportament în perioada prestatală. Inițial ele aveau un caracter simplist, pe înțelesul tuturor, și conțineau o exprimare a unei echități;

Stabilirea unui sistem de despăgubiri pentru comiterea anumitor fap- te ce încălcau normele de conduită obligatorii. Etapa respectivă a evoluției normelor de comportament evidențiază stabilirea unui sistem de amenzi - re- compense materiale pentru daunele comise în rezultatul încălcării normelor de comportament social și cauzării unui prejudiciu.

Loading...