Drept

• Sediul materiei.

Legea nr.544/2001^[1] consacră accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, ca fiind unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, prevederile ei fiind circumstanţiate prin normele de aplicare cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 123/2002^[2]

• Modalităţi de asigurare a liberului acces la informaţiile publice.

Legea prevede două modalităţi de asigurare de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public: din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop^[3].

• Comunicarea din oficiu a informaţiilor de interes public.

Fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public:

1. actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice;
2. structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice;
3. numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;
4. coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet;
5. sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;
6. programele şi strategiile proprii;
7. lista cuprinzând documentele de interes public;
8. lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;
9. modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate.

Comunicarea din oficiu şi accesul la informaţiile prevăzute mai sus se realizează prin:

1. afişare la sediul autorităţii sau al instituţiei publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii, precum şi în pagina de Internet proprie;
2. consultarea lor la sediul autorităţii sau al instituţiei publice, în spaţii special destinate.
3. c) un buletin informativ care va cuprinde informaţiile prevăzute mai sus, publicat şi actualizat anual de către autorităţile şi instituţiile publice.

• Comunicarea informaţiilor de interes public la cerere.

Orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile legii, informaţiile de interes public, iar autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal. Solicitarea şi obţinerea informaţiilor de interes public se poate realiza, dacă sunt întrunite condiţiile tehnice necesare, şi în format electronic.

Solicitarea în scris a informaţiilor de interes public cuprinde următoarele elemente:a) autoritatea sau instituţia publică la care se adresează cererea; b) informaţia solicitată, astfel încât să permită autorităţii sau instituţiei publice identificarea informaţiei de interes public; c) numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicită primirea răspunsului.

Termene de soluţionare. Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării.

O prevedere de apreciat a legii este aceea care obligă autoritatea publică, în cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, să-l înştiinţeze pe petent în scris, în cadrul acestui termen de 10 zile, asupra faptului că s-a prelungit termenul de soluţionare la 30 de zile.

Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor.

Pentru informaţiile solicitate verbal funcţionarii din cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice au obligaţia să precizeze condiţiile şi formele în care are loc accesul la informaţiile de interes public şi pot furniza pe loc informaţiile solicitate^[4]. In cazul în care informaţiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să solicite în scris informaţia de interes public, urmând ca cererea să îi fie rezolvată în termenele precizate mai sus. Informaţiile de interes public solicitate verbal se comunică în cadrul unui program minim^[5] stabilit de conducerea autorităţii sau instituţiei publice, care va fi afişat la sediul acesteia şi care se va desfăşura în mod obligatoriu în timpul funcţionării instituţiei, incluzând şi o zi pe săptămână, după programul de funcţionare.

In cazul în care solicitarea de informaţii implică realizarea de copii de pe documentele deţinute de autoritatea sau instituţia publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant. Persoanele care efectuează studii şi cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al autorităţii sau al instituţiei publice pe baza solicitării personale, în condiţiile legii.

Dacă în urma informaţiilor primite petentul solicită informaţii noi privind documentele aflate în posesia autorităţii sau a instituţiei publice, această solicitare va fi tratată ca o nouă petiţie, răspunsul fiind trimis în termenele legale.

• Cererea de acces la informaţii de interes public este o petiţie.

Pentru a nu se confunda însă regimul juridic al petiţiilor având ca obiect obţinerea de infromaţii de interes public cu regimul juridic al petiţiilor având alt obiect, legea prevede expres că nu este supusă prevederilor Legii 544/2001 activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice de răspunsuri la petiţii şi de audienţe, desfăşurată potrivit specificului competenţelor acestora, dacă aceasta priveşte alte aprobări, autorizări, prestări de servicii şi orice alte solicitări în afara informaţiilor de interes public.

Cu alte cuvinte, activitatea de soluţionare a petiţiilor va cuprinde şi activitatea de soluţionare a cererilor de informaţii de interes public, însă nu se reduce la atât, obiectul ei fiind mai vast; de asemenea, termenele de soluţionare sunt diferite dacă este vorba de o petiţie simplă (30 de zile cu posibilitate de prelungire cu 15 zile) sau de una care vizează obţinerea unor informaţii de interes public (10 zile cu posibilitate de prelungire la 30 de zile).

• Excepţii.

Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor următoarele informaţii: a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii^[6]; b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii; c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale, potrivit legii; d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii; e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare; f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces; g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.

Informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică nu pot fi incluse în categoria informaţiilor clasificate şi constituie informaţii de interes public.

Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice.

Informaţiile publice de interes personal nu pot fi transferate între autorităţile publice decât în temeiul unei obligaţii legale ori cu acordul prealabil în scris al persoanei care are acces la acele informaţii.

• Accesul mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public.

Legea 544/2001 conţine şi unele dispoziţii speciale privind accesul mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public.

Astfel, pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să desemneze un purtător de cuvânt, de regulă din cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice.

De asemenea, autorităţile publice au obligaţia să organizeze periodic, de regulă o dată pe lună, conferinţe de presă pentru aducerea la cunoştinţă a informaţiilor de interes public.

Ziariştii vor avea acces la informaţiile publice pe baza unei acreditări acordate fără discriminare de către autoritatea publică. Acreditarea se acordă la cerere, în termen de două zile de la înregistrarea acesteia. Autorităţile publice pot refuza acordarea acreditării sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedică desfăşurarea normală a activităţii autorităţii publice şi care nu privesc opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist, în condiţiile şi în limitele legii. Refuzul acordării acreditării şi retragerea acreditării unui ziarist se comunică în scris şi nu afectează dreptul organismului de presă de a obţine acreditarea pentru un alt ziarist.

Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să informeze în timp util mijloacele de informare în masă asupra conferinţelor de presă sau oricăror alte acţiuni publice organizate de acestea, şi nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masă la acţiunile publice organizate de acestea. Autorităţile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare şi funcţionare să desfăşoare activităţi specifice în prezenţa publicului sunt obligate să permită accesul presei la acele activităţi, în difuzarea materialelor obţinute de ziarişti urmând să se ţină seama doar de deontologia profesională.

Mijloacele de informare în masă nu au obligaţia să publice informaţiile furnizate de autorităţile sau de instituţiile publice.

• Sancţiuni şi căi de atac împotriva refuzului.
  1. răspunderea disciplinară a funcţionarului public desemnat cu aplicarea legii se angajează atunci când acesta refuză explicit sau tacit să ofere informaţiile de interes public.
  2. recursul administrativ: împotriva refuzului funcţionarului public de a oferi informaţiile de interes public se poate depune reclamaţie la conducătorul autorităţii sau al instituţiei publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă de către persoana lezată.

Dacă după cercetarea administrativă reclamaţia se dovedeşte întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamaţiei şi va conţine atât informaţiile de interes public solicitate iniţial, cât şi menţionarea sancţiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.

1. acţiunea în contencios administrativ: în cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice.

Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului de soluţionare a cererii. Instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale. Hotărârea tribunalului este supusă recursului la Curtea de apel, iar decizia Curţii de apel este definitivă şi irevocabilă. Atât plângerea, cât şi apelul se judecă în instanţă în procedură de urgenţă şi sunt scutite de taxă de timbru.

^[1] Publicată în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001.

^[2] Publicată în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 167 din 8 martie 2002.

^[3] Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informaţiile de interes public autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a organiza compartimente specializate de informare şi relaţii publice sau de a desemna persoane cu atribuţii în acest domeniu. Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea compartimentelor de relaţii publice se stabilesc, pe baza dispoziţiilor legii, prin regulamentul de organizare şi funcţionare a autorităţii sau instituţiei publice respective. Autorităţile publice sunt obligate să dea din oficiu publicităţii un raport periodic de activitate, cel puţin anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.

^[4] Informaţiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore.

^[5] Activităţile de registratură privind petiţiile nu se pot include în acest program şi se desfăşoară separat.

^[6]  Această prevedere a fost contestată din punct de vedere al constituţionalităţii ei, însă Curtea constituţională a decis că ea este permisă chiar de textul constituţional al art.31 alin.3 („dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze [..] securitatea naţională"), iar art.53 din Constituţie permite restrângerea unor drepturi pentru apărarea securităţii naţionale - Decizia nr.462/2003, publicată în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 63 din 26 ianuarie 2004