Este necesar a se face distinctie între izvoarele materiale si izvoarele formale ale dreptului.
Izvoarele materiale, denumite si reale, sunt reprezentate de realitatea exterioara, care determina actiunea legiuitorului. In consecinta, prin izvor de drept, în sens material, întelegem viata sociala, economica si culturala în complexitatea ei, progresul social care determina nasterea unor reguli de drept si institutii.
Izvoarele materiale ale dreptul contraventional sunt acelea imprejurari sau conditii de fapt care au determinat aparitia normelor contraventionale.
Din punct de vedere juridic, ne intereseaza în special izvoarele formale sau formele de exprimare a normelor de drept.
Sensul juridic al notiunii de "izvor formal al dreptului" surprinde o multitudine de aspecte si modalitati prin care continutul normei de drept devine norma de conduita si se impune ca model de urmat în relatiile sociale. Deci, izvorul formal al dreptului îl reprezinta regula de conduita prescrisa si exteriorizata, cuprinsa într-o anumita haina juridica.
Izvoarele formale ale dreptul contraventional sunt actele normative care cuprind norme de drept in domeniul combaterii contraventiilor: lege, ordonanta, hotarâre a Guvernului sau, dupa caz, hotarâre a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
In dreptul penal, este exclus rolul cutumei, aici functionând principiul legalitatii pedepsei si incriminarii: NULLA POENE SINE LEGE/ NULLA CRIMEN SINE LEGE - ceea ce presupune întodeauna ca izvor al dreptului poate fi doar legea scrisa. Facand legatura cu dreptul contraventional si avand in vedere elementele acestora de legatura, putem afirma ca si in dreptul contraventional întodeauna ca izvor formal al dreptului poate fi doar legea scrisa.
ACTUL NORMATIV
Actul normativ sau legea are în prezent cea mai mare importanta în sistemul izvoarelor de drept. Dupa ce a început actiunea de codificare, legea a capatat o importanta deosebita. Prin “legea ca izvor de drept” nu vom întelege numai normele elaborate de organul reprezentativ - Parlamentul, ci orice reguli de drept cu caracter obligatoriu cuprinse în diverse acte normative elaborate de organele statului abilitate sa elaboreze acte normative. Totalitatea actelor normative alcatuiesc dreptul scris.
Actul normativ cuprinde norme generale obligatorii a caror aplicare poate fi realizata si prin intermediul fortei de constrângere a statului. Pozitia predominanta a actului normativ în izvoarele de drept din statele moderne este determinata de necesitatea de a se asigura securitatea si stabilitatea raporturilor sociale.
Principiul legalitatii implica subordonarea neconditionata a participantilor la raportul juridic fata de dispozitiile normative, însa pentru ca aceasta conformare sa poata deveni realitate, este necesar ca destinatarii normelor sa-si cunoasca într-o maniera clara si neechivoca drepturile si obligatiile, ceea ce se poate realiza doar când normele juridice sunt cuprinse în acte normative scrise.
La noi sistemul actelor normative este alcatuit din legi, decrete, hotarâri, ordonante, regulamente si ordine, precum si decizii ale organelor administratiei publice locale. Intre acestea, legile ocupa locul central, fiind elaborate de puterea legislativa, care exprima vointa si interesele alegatorilor. Celelalte acte normative trebuie sa se subordoneze legilor, fiind elaborate pe baza lor si în vederea executarii acestora.
Prin legi, ordonante sau hotarâri ale Guvernului se pot stabili si sanctiona contraventii în toate domeniile de activitate.
Prin hotarâri ale autoritatilor administratiei publice locale sau judetene se stabilesc si se sanctioneaza contraventii în toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt stabilite atributii prin lege, în masura în care în domeniile respective nu sunt stabilite contraventii prin legi, ordonante sau hotarâri ale Guvernului.
Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot stabili si sanctiona contraventii în urmatoarele domenii: salubritate; activitatea din piete, curatenia si igienizarea acestora; întretinerea parcurilor si spatiilor verzi, a spatiilor si locurilor de joaca pentru copii; amenajarea si curatenia spatiilor din jurul blocurilor de locuinte, precum si a terenurilor virane; întretinerea bazelor si obiectivelor sportive aflate în administrarea lor; întretinerea strazilor si trotuarelor, a scolilor si altor institutii de educatie si cultura, întretinerea cladirilor, imprejmuirilor si a altor constructii; depozitarea si colectarea gunoaielor si a resturilor menajere.
Consiliul General al Municipiului Bucuresti poate stabili si alte domenii de activitate din competenta consiliilor locale ale sectoarelor, în care acestea pot stabili si sanctiona contraventii.
Hotarârile consiliilor locale sau judetene ori, dupa caz, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, prin care s-au stabilit contraventii cu nesocotirea principiilor anterior prevazute, sunt nule de drept.