În conformitate cu art. 355 din CM al RM, cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se depune în instanța de judecată:
- în termen de un an de la data cînd salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său;
- în termen de 3 ani de la data apariției dreptului respectiv al salariatului, în situația în care obiectul litigiului constă în plata unor drepturi salariale sau de altă natură ce i se cuvin salariatului.
Cererile depuse cu omiterea, din motive întemeiate, a termenelor de prescripție prevăzute în alineatul precedent, pot fi repuse în termen de instanța de judecată.
Unii din autori autohtoni au constatat că repunerea în termen are uneori un caracter nejustificat, încălcîndu-se astfel prevederile art. 279 din CC al RM și art. 355 alin. (2) din CM al RM. De exemplu, prin hotărîrea Judecătoriei Călărași din 19.12.2003 reclamantul Ș.D. a fost repus în termenul de prescripție în acțiunea de repunere în funcția de pădurar al ocolului silvic nr. 18, acțiunea fiind depusă după expirarea a 18 luni din momentul apariției dreptului la acțiune - înștiințarea reclamantului despre emiterea ordinului de concediere nr. 31 din 19.03.02, pe motiv că a așteptat emiterea unei sentințe penale, care nu avea conexiune cu cauza civilă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11.03.04 a fost casată hotărîrea instanței de fond pe motivul netemeiniciei circumstanței reținute ca temei a repunerii în termen[1].
Considerăm că procedura de soluționare a litigiilor individuale de muncă, prevăzută de CM, este mult mai accesibilă pentru salariați. Dar, cu toate acestea, menționăm și un neajuns - pînă la momentul de față legiuitorul nu a consfințit posibilitatea înființării unor tribunale de muncă.
În prezent, legislația muncii prevede doar o singură situație în care o parte a litigiului de muncă urmează să respecte procedura extrajudiciară de soluționare a litigiilor individuale de muncă, și anume - în cazul recuperării prejudiciului material și/sau moral cauzat de angajator.
După cum deja s-a afirmat, înainte de depunerea cererii de chemare în judecată pentru soluționarea litigiului individual de muncă cu privire la recuperarea prejudiciului cauzat de angajator, salariatul va trebui să respecte procedura de soluționare prealabilă a litigiului, instituită conform dispozițiilor art. 332 din CM al RM.
Așadar, cererea scrisă a salariatului privind repararea prejudiciului material și celui moral se prezintă angajatorului. Angajatorul este obligat să înregistreze cererea respectivă, s-o examineze și să emită ordinul corespunzător în termen de 10 zile calendaristice din ziua înregistrării acesteia, aducîndu-l la cunoștință salariatului sub semnătură.
Dacă salariatul nu este de acord cu ordinul angajatorului sau dacă ordinul nu a fost emis în termen de 10 zile calendaristice din ziua înregistrării cererii scrise a salariatului, acesta din urmă este în drept să se adreseze cu o cerere în instanța de judecată pentru soluționarea litigiului individual de muncă apărut.
Instanța de judecată va convoca părțile litigiului individual de muncă în timp de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.
Cererea de soluționare a litigiului individual de m^ncă va fi examinată în termen de cel mult 30 de zile lucrătoare. În cele din urmă, instanța de judecată va emite o hotărîre cu drept de atac conform CPC al RM și va remite hotărîrea în cauză părților în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii.
[1] V. Pascari, N. Clima, Particularitățile examinării litigiilor de muncă în Manualul judecătorului la examinarea pricinilor civile, Chișinău, Cartier, 2006, p. 432.
