Dreptul constituţional la protecţie socială poate fi realizat pe două căi: protecţie statală şi protecţie nestatală.
In sistemul protecţiei sociale de stat deosebim următoarele forme de organizare:
Asigurarea socială din mijloacele CNAS. Orice asigurare presupune anihilarea efectelor în caz de survenire a riscurilor asigurate de către toţi participanţii la asigurare. In acest scop, a fost creată CNAS, care, în caz de necesitate, stabileşte şi plăteşte suma de asigurare. Specific pentru CNAS este că ajutorul se acordă în caz de survenire a unuia dintre riscurile sociale: şomaj, boală, invaliditate, bătrâneţe, în cazul decesului persoanei care este unicul întreţinător etc. Deci, scopul protecţiei sociale din mijloacele CNAS este de a schimba condiţia materială a persoanelor dezavantajate din cauze social-obiective: pierderea sau reducerea câştigului, apariţia unor cheltuieli suplimentare, lipsa minimumului de trai etc.
Misiunea CNAS este de a distribui responsabilităţile în caz de apariţie a riscului social (incapacitatea temporară de muncă, şomajul, invaliditatea temporară sau permanentă, bătrâneţea, sarcina şi lăuzia etc.), între cei care oferă loc de lucru (agenţii economici), angajaţii şi persoanele autorizate de la organele de asigurare socială.
Asigurarea din contul defalcărilor directe din bugetul de stat are un domeniu special de aplicare. Ea se răsfrânge asupra persoanelor aflate nemijlocit în serviciul de stat; militarilor în termen, angajaţilor de rang şi celor din conducerea organelor afacerilor interne, securităţii de stat, poliţiei economice şi asupra membrilor familiilor acestora etc. Mijloacele pentru finanţarea acestor categorii de persoane se transferă în fondurile de stat de asigurare sociala direct din buget sau din fondurile ministerelor corespunzătoare.
Ajutorul social de stat (susţinerea)[1]. Dreptul la ajutor social nu trebuie să fie condiţionat de activitatea de muncă sau plata cotelor de asigurare, de aceea finanţarea acestei forme poate fi asigurată numai din contul bugetului de stat sau bugetelor locale. Plăţile băneşti sunt stabilite atât în cuantumuri stricte, cât şi în cuantumuri de acoperire până la nivelul minim de existenţă, iar serviciile se oferă gratuit sau cu restituirea parţială a costurilor lor. Drept subiecţi ce pot beneficia de ajutor social pot fi numai persoanele nevoiaşe şi membrii familiilor lor al căror nivel de venit sau nivel mediu pentru fiecare membru de familie nu atinge nivelul minim de existenţă stabilit. In prezent, introducerea tipurilor concrete de ajutor social, de regulă, serveşte ca măsură extremă indicată pentru a diminua situaţiile foarte tensionate care ameninţă stabilitatea în societate.
Formele nestatale de protecţie socială (asigurarea cu pensii private). Specificul pensiei din sistemul public de asigurări constă în asigurarea necesităţilor vitale minime ale pensionarului în baza principiului „solidarităţii generaţiilor," iar pensia privată reprezintă doar economii acumulate. Acest sistem de asigurare cu pensii poate fi atât obligatoriu, precum şi benevol, contribuţiile de asigurări pot fi achitate atât de patroni, cât şi de înşişi angajaţii sau de ambele părţi în proporţii egale, ultima variantă fiind cea mai răspândită în lume.
Fondurile private de pensii constituie nu numai un instrument de soluţionare a problemelor sociale, ci şi un instrument financiar foarte eficace care, pe lângă faptul că asigură o situaţie materială pensionarilor asiguraţi, vine în economia ţării cu investiţii pe termen lung, contribuind astfel la dezvoltarea acestuia. Activitatea fondurilor private este semnificativă, deoarece persoana depune mijloacele în aceste fonduri pe un termen îndelungat, fapt ce le permite să devină investitori în proiecte de durată maximă. In ţările dezvoltate durata termenelor de investiţii până la acordarea pensiilor poate atinge 40-50 de ani. Unele dintre riscurile acestei forme de asigurare este modalitatea de asigurare a valorii reale a banilor depuşi în caz de inflaţie.
Fondurile nestatale de pensii sunt de 2 tipuri:
Fondurile de pensii private ramurale (închise ) sunt create de către patroni cu scopul atragerii şi menţinerii în activitate a forţei de muncă, în special în ramurile cu locuri de muncă în condiţii nocive şi grele. Patronul, pe termenul contractului individual de muncă sau al contractului colectiv de muncă, încheie un contract cu un fond privat de pensii în vederea acordării unor pensii suplimentare angajaţilor săi, după care ei transferă regulat contribuţiile din fondul de salarizare în acest fond. Cotele de asigurare nu se impozitează, fapt ce constituie o prioritate şi pentru angajator, şi pentru angajaţi. In fondul privat de pensii se deschide câte un cont pentru fiecare participant în care, pe toată perioada de activitate, se înregistrează cotele depuse, precum şi rezultatele capitalizării, adică sumele depuse în aceste fonduri sporesc în urma investirii lor în diferite ramuri ale economiei naţionale, proiecte, hârtii de valoare, iar veniturile obţinute din aceste operaţii constituie rezultatul capitalizării şi se înregistrează în aceste conturi. Fondurile private de pensii au statut de organizaţii necomerciale, care acumulează contribuţii şi efectuează plăţi sub formă de pensii în temeiul condiţiilor prevăzute de contracte. Pentru a majora sumele colectate, fondul le transmite unor companii speciale de administrare a activelor. Veniturile obţinute de fond prin aceste companii se distribuie totalmente între contribuabili, adică sunt utilizate pentru plata pensiilor. Prin aceasta fondurile de pensii se deosebesc de companiile de asigurare şi bănci, care, fiind structuri comerciale, îşi asumă o parte din veniturile obţinute în urma investiţiilor.
Companiile speciale de dirijare a activelor sunt responsabile de păstrarea activelor fondului şi de sporirea lor. Când participanţii la fondul privat de pensii îndeplinesc condiţiile pentru a primi o pensie din acest sistem, el poate fi pensionat conform uneia din următoarele scheme de pensii, prevăzute în contract:
- sub formă de anuitate (suma plătită anual, inclusiv dobânda, în vederea stingerii unei datorii în decurs de mai mulţi ani ) pe parcursul întregii vieţi;
- sub formă de plăţi pentru o perioadă anumită de timp, preventiv stabilită în contract ;
- sub formă de plată unică achitată la momentul adresării.
De obicei, aceste programe de pensionare prevăd posibilitatea desfacerii anticipate a contractului, precum şi dreptul urmaşilor legali ai participantului la fondul de pensionare de a moşteni capitalul acumulat în cazul decesului acestuia până la expirarea termenului de acţiune a contractului.
Fondurile de pensii sub formă de depuneri particulare se autofinanţează în exclusivitate de către participanţi (angajaţi), care îşi asumă personal riscurile legate de depunerile efectuate. Aceste sisteme activează pe principiul benevol.
In Marea Britanie sistemul privat de pensii există din 1978. Participanţi la sistemul privat de pensii sunt atât patronii, cât şi angajaţii. Peste 65 % de pensionari primesc pensiile nestatale la locul de muncă.
In S.U.A. sistemul privat de asigurări sociale constă din aproape 400 de fonduri şi programe de pensionare ale diferitelor companii şi cuprind circa 45% din populaţia activă.
Republica Moldova se află în prezent în etapa incipientă a creării unui sistem privat de pensii. La 25 martie 1999 în Republica Moldova a fost adoptat primul act normativ ce reglementează activitatea fondurilor private de pensii - Legea cu privire la fondurile nestatale de pensii. Prezenta Lege determină modul de constituire, funcţionare şi încetare a activităţii fondurilor private de pensii. Fondurile nestatale de pensii se înfiinţează pe principii benevole, cu scopul ameliorării situaţiei materiale a cetăţenilor la bătrâneţe prin plata pensiei suplimentare. Fondul îşi desfăşoară activitatea independent de sistemul public de asigurări sociale obligatorii. Fondurile sunt de tip închis şi de tip deschis. Fiecărui beneficiar al fondului i se deschide un cont de pensie, ce reflectă depunerea contribuţiilor, încasarea venitului investiţional. Mijloacele reflectate în contul de pensie constituie proprietatea beneficiarului. Plata către beneficiar a activelor de pensii acumulate de acesta, de regulă, se efectuează la împlinirea vârstei de pensionare, însă ea poate fi efectuată şi înainte de împlinirea vârstei de pensionare, dacă este încadrată în gradul I de invaliditate. In caz de deces înainte de împlinirea vârstei de pensionare, dreptul de a primi activele acumulate de el trec în moştenirea membrilor familiei.
In unele ţări (Letonia) pensiile capitalizate sau acumulările individuale în fondurile private de pensionare pot fi folosite temporar la acoperirea deficitului pensiilor de stat pentru achitarea pensiilor curente.
[1] Romandas N., op.cit., p. 22.