Drept

Mecanismele pieţei muncii se află sub incidenţa numeroaselor împrejurări nu numai a celor strict economice, ci şi demografice, tehnice sau ştiinţifice. Şomajul apare ca urmare a unei evoluţii nefavorabile a activităţilor social economice, datorită solicitărilor suplimentare de muncă ale noilor generaţii sau datorită solicitărilor de locuri de muncă ale persoanelor încadrate în vârsta a doua.

Literatura de specialitate prezintă o clasificare a formelor de şomaj, luând în considerare mai multe criterii:

• După modul de manifestare:

• Şomaj voluntar (lucrătorii nu sunt dispuşi să se angajeze cu salariul real existent). Un asemenea şomaj arată că sunt şi persoane care nu pot să se angajeze într-o activitate, deoarece nivelul ridicat al salariilor, determinat prin negocieri colective, generează diminuarea cererii de muncă, iar persoana care se află în căutarea unui loc de muncă nu reuşeşte să găsească un angajator care să îi plătească un preţ considerat acceptabil şi preferă să aştepte ^[1].

• Şomaj involuntar (datorat insuficienţei cererii) include persoanele neocupate care ar fi dispuse să lucreze, acceptând chiar un salariu nominal mai mic decât salariul existent, sperând că atunci când cererea efectivă de muncă se va mări, va creşte şi nivelul ocupării. Şomajul involuntar reprezintă un efect secundar negativ al legislaţiei muncii, care creează bariere la intrarea pe piaţa muncii a cererii de forţă de muncă (a locurilor de muncă), ce are drept consecinţă apariţia unui excedent de oferta de forţă de muncă (şomajul involuntar).
  • După sex, vârstă şi pregătirea persoanelor afectate: şomaj feminin, şomaj juvenil, şomaj intelectual etc.
  • In analize care cuplează criteriile cauză, sferă de cuprindere şi durată, se disting:
• Şomaj conjunctural (ciclic) - care apare în urma reducerilor de activitate ce au loc în fazele de recesiune, depresiune sau criză ori din cauza unor perturbaţii din viaţa economică.
• Şomaj tehnologic - reprezentat de reducerea locurilor de muncă datorită modificărilor în aparatul tehnic de producţie. Resorbirea lui presupune recalificarea forţei de muncă sau chiar reconversia ei, fiind necesară o perioadă mai lungă de timp pentru reîncadrarea lucrătorilor.
• Şomaj tehnic - este determinat de întreruperea activităţii unei firme din lipsă de comenzi pe un timp îndelungat. Cei afectaţi primesc îndemnizaţii de şomaj de la firma respectivă. Ieşirea din şomaj are loc odată cu reluarea activităţii.

Conform art. 80 din Codul muncii al RM, şomajul tehnic reprezintă imposibilitatea temporară a continuării activităţii de producţie de către unitate sau de către o subdiviziune interioară a acesteia pentru motive economice obiective.

Durata şomajului tehnic nu poate depăşi 3 luni în decursul unui an calendaristic în cadrul căreia salariaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reluarea activităţii.

• Şomaj structural - generat de modificările din structura activităţii şi ale mobilităţii profesionale sau poate rezulta dintr-o ofertă de muncă inadecvată impusă de necesităţile din diverse domenii de activitate. Este determinat de tendinţele de restructurare a economiei pe activităţi care au loc sub incidenţa progresului tehnico-economic, crizei energetice, fenomenelor sociale şi politice. Este răspândit atât în ţările slab dezvoltate, cât şi în cele dezvoltate sau aflate în tranziţie la economia de piaţă. Restrângerea lui presupune: mari investiţii, recalificarea celor afectaţi, reorientarea învăţământului ş.a. Politicile şi soluţiile de combatere a şomajului structural se concentrează asupra încurajării de a căuta de lucru în alte părţi (domenii de activitate sau regiuni) prin diferenţieri în salarizare şi încurajarea recalificării. Aici se încadrează şi soluţiile de tip intervenţionist întreprinse de autorităţi care constau în acordarea de avantaje financiare (reduceri de impozite) pentru firmele care investesc în acele regiuni unde şomajul este ridicat sau prin finanţarea programelor pentru activităţile cerute.^[2]
• Şomaj sezonier - răspândit în ramurile şi sectoarele de activitate cu caracter sezonier. Se formează din cauza restrângerii activităţii economice în anumite perioade ale anului, în care condiţiile economice sunt mai puţin prielnice, el fiind caracteristic: agriculturii, construcţiilor şi turismului.
• Şomaj intermitent - este generat de insuficienţă de mobilitate a forţei de muncă şi de inegalităţile dintre calificările persoanelor care vor să se angajeze şi cele solicitate.
• Şomaj ciclic - expresie a şomajului structural şi sezonier, care se formează în faza de recesiune a ciclului economic sau care decurge direct din restrângerea activităţii economice în anumite anotimpuri ale anului.
• Şomaj de discontinuitate - se coroborează cu reglementările privind concediile de maternitate şi alte aspecte ale vieţii de familie.
• Şomaj fricţional - efectul dezutilizării marginale a folosirii mâinii de lucru, care înglobează motive ce determină o persoană să nu accepte un post pentru că salariul primit are o utilitate sub un anumit minim.
• Şomaj de inadaptare - determinat de imposibilitatea unei părţi a populaţiei active, denumite tehnofobă, de a utiliza şi a se adapta tehnicilor avansate actuale care presupun abstracţie, interactivitate, viteză de execuţie şi flexibilitate deosebite. Acest fenomen poate fi evitat sau diminuat doar prin pregatirea şi orientarea personalului.
• Şomaj repetativ - îi cuprinde pe aceia care cunosc o succesiune de perioade de activitate şi de şomaj, mai afectaţi fiind tinerii şi cei cu calificare slabă.
• Şomaj total - cuprinde întregul timp de lucru al unui salariat.
• Şomaj parţial - reducerea temporară sau de durată a timpului de lucru (săptămână sau ziua de muncă parţială), destul de frecvent întâlnit.
• Şomaj de ofertă - atunci când întreprinzătorii refuză să mai producă şi să mai angajeze lucrători în condiţiile existente de rentabilitate a capitalului, pe care le consideră inacceptabile.
• Şomaj de excludere - reprezentativ pentru lucrătorii mai vârstnici.
• Şomaj de inserţie - propriu celor sub 25 de ani.
• Şomajul de conversiune - afectează salariaţii care aveau locuri de muncă stabile până la licenţiere, fără vechime mare în muncă. La începutul perioadei de şomaj, ei sunt consideraţi favorizaţi, iar în caz de prelungire a perioadei de şomaj, trec într-o categorie mai defavorizată.
• Şomaj de reconversiune - legat de restructurările industriale. Se caracterizează prin creşterea numărului concedierilor din motive economice, precum şi şomajul de inserţie, corelat cu creşterea procentului activităţii feminine la vârste intermediare, se menţin la nivel ridicat. Diferenţele sunt mari chiar de la o ţară la alta. Numărul şomerilor de lungă durată este foarte mare în Spania, Olanda şi Belgia. Alte regiuni sunt relativ ocolite de acest fenomen (America de Nord, Scandinavia). Aceste diferenţe depind de diverşi factori. Este vorba, de la caz la caz, de repartizarea populaţiei active, de structurile industriale sau de nivelul de calificare. Trebuie menţionate şi variabilele instituţionale (influenţa legislaţiei, organizarea protecţiei sociale şi dinamica relaţiilor contractuale).

4) După criteriul duratei:

• Şomaj de scurtă durată - sub un an ca întindere.
• Şomaj de lungă durată - mai mult de un an. Conform Legii nr.102-XV din 13.03.2003, şomer de lungă durată este persoana care nu şi-a găsit loc de muncă în primele 12 zile de la data înregistrării ca şomer.

Reprezintă oare aceşti şomeri o categorie aparte a populaţiei pentru care nu se poate face nimic şi ca urmare oferea dreptului la indemnizaţie pentru a nu încurca piaţa forţei de muncă cu pretenţiile lor de a munci din nou?

Contribuţie la studiul acestei probleme o aduc Hayes şi Nutman care afirmă: „Mulţi oameni de o anumită vârstă - peste 45 de ani actualmente şomeri, nu vor găsi probabil niciodată un loc de muncă. De asemenea, este posibil ca, printre studenţii care îşi termină studiile, unii să nu muncească niciodată. Societatea nu este încă pregătită să accepte această eventualitate. Practicând o politică sistematică de reintegrare profesională, societatea postulează faptul că este inutilă elaborarea unor programe care ar ajuta individual să se adapteze şi să trăiască într-o stare de inactivitate profesională prelungită ".

• Şomajul cronic - este o formă gravă a şomajului când nici în perioadele de avânt economic relativ nu se reduce marcant numărul şomerilor. Aceasta poate să fie structurată pe cauze, şi anume: din cauza unei calificări necorespunzătoare cerinţelor, vârstei, sănătăţii sau lipsa dorinţei de a lucra cauzată de amplasarea în alte regiuni a locurilor de muncă sau o retribuţie mică. O altă cauză a şomajului cronic este schimbarea structurii economiei prin apariţia unor tehnologii noi, prin care se reduce necesarul forţei de muncă sau cel existentă nefiind calificat corespunzător.
• Şomajul deghizat - cuprinde persoanele declarate şi înregistrate la Oficiul forţei de muncă în categoria şomeri, dar care, în realitate, sunt pe piaţa gri a muncii. Ele lucrează fără contract de muncă, dar beneficiază de toate drepturile prevăzute în legislaţia privind şomerii. Şomajul deghizat este de mare amploare în ţările în curs de dezvoltare, unde milioane de persoane au o ocupare precară, cu o productivitate foarte scăzută, ceea ce le situează în starea de nonocupare.

Persoanele care trăiesc în mediul rural şi care au un grad de ocupare redus, cu un venit de subzistenţă apropiindu-se de condiţia economico-socială a şomerului şi nu sunt înregistrate la Oficiile forţei de muncă de fapt se află într-un şomaj latent.

În Republica Moldova cele mai răspândite forme de şomaj sunt: fricţional, ca urmare a lipsei informaţiei privind oportunităţile de a găsi un loc de muncă, care necesită o îmbunătăţire radicală în activitatea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă; structural, care determină scăderea ocupării în unele ramuri, pentru Republica Moldova în industrie, şi care impune măsuri legate de calificarea şi recalificarea, creşterea mobilităţii forţei de muncă şi ciclic, determinat de scăderea cererii şi impune măsuri de stimulare a sectorului de întreprinderi mici, de creare a locurilor de muncă, măsuri sociale etc.

^[1]     Tatavura B. De ce există şomaj ? Civilizaţia libertăţii, 21 aprilie 2007.

^[2]     Şomaj - tendinţe contemporane. // www.referat.ro, 29.01.2009.