Toate legile cu privire la răspunderea penală pentru diferite categorii de fapte prejudiciabile sunt incluse într-un singur act legislativ codificat — Codul penal al Republicii Moldova, la ale cărui articole se fac trimiteri atunci când are loc calificarea infracţiunilor.
Dispoziţiile juridico-penale ce prevăd responsabilitatea pentru anumite infracţiuni sunt structurate în cadrul Părţii speciale într-o anumită ordine, numită Sistemul Părţii speciale a dreptului penal.
Dispoziţiile juridico-penale ce prevăd responsabilitatea pentru anumite infracţiuni sunt integrate în capitole. Drept bază a acestui sistem este luat obiectul generic af acestor categorii de infracţiuni, iar în ceea ce priveşte ordinea articolelor unui capitol, ca se bazează pe obiectul nemij - locit al infracţiunii.
Aşadar, sistemul Părţii speciale a dreptului penal reprezintă ordinea unirii dispoziţiilor juridico-penale ce cuprind componente concrete de infracţiuni aranjate in capitole in dependenţă de obiectul atentării, adică de valorile sociale apărate de dreptul penal.
Sistematizarea dispoziţiilor Părţii speciale favorizează studierea lor. ne ajută să înţelegem mai bine caracterul şi gradul prcjudiciabil atât al unui şir întreg de infracţiuni omogene, cât şi al unor categorii aparte de fapte infracţionale, înlesnind evidenţierea conţinutului diferitelor semne ale componenţelor de infracţiune, delimitarea lor strictă.
Astfel, sistemul Părţii speciale contribuie la calificarea corectă a infracţiunilor, totodată luând în considerare comunitatea semnelor unor grupe aparte de infracţiuni, e! face posibilă elaborarea şi realizarea de măsuri pentru organizarea luptei contra criminalităţii şi prevenirii ei.
Sistemul Părţii speciale a dreptului penal arc un caracter variabil, deoarece, pe măsura dezvoltării stalului, perfecţionării relaţiilor sociale, se schimbă şi importanţa diferitelor valori sociale, creşte rolul unora, se schimbă metodele si mijloacele de apărare ale altora etc.
La sistematizarea dispoziţiilor juridico-penale ale Părţii speciale a noului Cod penal, legiuitorul a pornit de la ierarhia valorilor fundamentale sociaie unanim recunoscute în ţările bazate pe drept: omenirea, persoana, societatea, statul.
Partea specială a Codului penal al Republicii Moldova în vigoare este alcătuită conform următorului sistem:
Capitolul întâi - Infracţiuni contra păcii şi securităţii omenirii, infracţiuni de război. Capitolul al doilea - Infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii persoanei. Capitolul al treilea- Infracţiuni conlra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei. Capitolul al patrulea - Infracţiuni privind viaţa sexuală.
Capitolul al cincilea - Infracţiuni contra drepturilor politice, de muncă şi alte drepturi constituţionale ale cetăţenilor.
Capitolul al şaselea - Infracţiuni contra patrimoniului.
Capitolul al şaptelea - Infracţiuni contra familiei şi minorilor.
Capitolul al optulea - Infracţiuni contra sănătăţii publice şi convieţuirii sociale.
Capitolul al nouălea - Infracţiuni ecologice.
Capitolul al zecelea - Infracţiuni economice.
Capitolul a! unsprezecelea- Infracţiuni în domeniul informaticii.
Capitolul al doisprezecelea - Infracţiuni în domeniul transporturilor.
Capitolul al treisprezecelea —Infracţiuni contra securităţii publice şi a ordinii publice.
Capitolul al paisprezecelea - Infracţiuni contra justiţiei.
Capitolul al cincisprezecelea - Infracţiuni săvârşite de persoane cu funcţie de răspundere. Capitolul al şaisprezecelea - Infracţiuni săvârşite de persoane care gestionează organizaţiile comerciale, obşteşti sau alte organizaţii nestatale.
Capitolul al şaptesprezecelea - Infracţiuni contra autorităţilor publice şi a securităţii de stat. Capitolul al optsprezecelea — Infracţiuni militare.
Pârlea specială reprezintă elementul cel mai dinamic al dreptului penal, punând în discuţie numeroase probleme de interpretare, de explicare a sensului şi a sferei de aplicare a dispoziţiilor incriminatorii.
Deci, atât în cadrul analizei teoretice, cât şi în aplicarea practică, conţinutul dispoziţiilor juridico-penale ale Părţii speciale trebuie dezvăluit in corespundere cu acea apreciere moral-politică şi juridică, pe care legiuitorul a dat-o anticipat tuturor faptelor prejudiciabilc similare în dispoziţiile normelor penale.
Sensul si destinaţia acestor norme sunt determinate de sarcinile pe care le urmăreşte statul, aplicând normele dreptului penal. Scopul general al legii penale este de a apăra împotriva infracţiunilor persoana, drepturile şi libertăţile acesteia, proprietatea, mediul înconjurător, orânduirea constituţională, suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, pacea şi securitatea omenirii, precum şi întreaga ordine de drept. In felul acesta, sensul şi destinaţia dispoziţiilor Părţii speciale constau în apărarea valorilor sociale împotriva infracţiunilor prin aplicarea pedepselor penale persoanelor care Ic-au săvârşit sau prin ameninţarea de a le aplica.
Procesul evidenţierii sensului şi destinaţiei proprii unei dispoziţii a Părţii speciale trebuie să includă un şir de împrejurări pentru a clarifica următoarele chestiuni: a) a fost comisă o faptă prejudiciabilâ; b) poate fi ea calificată ca infracţiune şi corespunde unei norme juridico-penale; c) poate pedeapsa penală să asigure în cazul concret atingerea scopurilor pedepsei prevăzute de legiuitor. Dacă răspundem pozitiv la aceste chestiuni, vinovatul este pedepsit conform articolului corespunzător al Părţii speciale, aplicându-i-se astfel o măsură concretă de pedeapsă penală. O importanţă deosebită pentru interpretarea şi aplicarea corectă a dispoziţiilor Părţii speciale a
legislaţiei penale o are studierea şi sintetizarea practicii judiciare.
Studierea practicii judiciare permite a releva anume acele forme concrete prin care pot fi exprimate semnele distinctive ale componenţei de infracţiune, prevăzute de legea penală. Aceasta le dă posibilitate organelor de cercetare penală, de anchetă penală şi instanţelor judecătoreşti să descopere rapid şi să califice corect infracţiunile comise. Sintetizarea practicii judiciare permite a constata cauzele şi condiţiile ce favorizează comiterea unor categorii aparte de infracţiuni, precum şi creşterea criminalităţii.
Datorită sintetizării şi studierii practicii judiciare, specialiştii pot scoate la iveală cele mai frecvente erori comise de instanţele judecătoreşti la examinarea anumitor categorii de procese penale şi să Ic rectifice prin adoptarea hotărârilor Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. Hotărârile plen uri l or joacă un rol important în munca de efectuare a justiţiei: ele asigură unitatea politicii penale pe întreg teritoriul republicii şi ajută la descoperirea lipsurilor şi lacunelor legislaţiei în vigoare. Deci pentru a interpreta şi aplica corect o normă penală, trebuie, mai întâi, ţinut cont şi de indicaţiile plenurilor Curţii Supreme de Justiţie asupra problemei date.