Criminalitatea desemnează ansamblul comportamentelor umane considerate infracţiuni, incriminate şi sancţionate de legea penală.
Conţinutul conceptului de criminalitate cuprinde ansamblul infracţiunilor săvârşite într-o perioadă determinată, în cadrul unui teritoriu naţional-statal.
Ca ştiinţă, criminologia abordează prioritar problemele stării, structurii, dinamicii şi, mai ales, ale cauzalităţii criminalităţii ca fenomen socio-uman, precum şi problemele apărării sociale a valorilor ocrotite de legea penală contra criminalităţii.
Conţinutul conceptului de criminalitate include nu numai infracţiunile, ci şi toate faptele prevăzute de legea penală, chiar dacă, în consecinţă, acestea nu întrunesc condiţiile înaintate de lege pentru a fi calificate ca infracţiuni. Din această categorie fac parte toate faptele care, deşi incriminate de legea penală, din pricina unor situaţii înlătură caracterul penal al faptei şi exclud răspunderea penală cu aplicarea unei sancţiuni penale, cum sunt faptele săvârşite în legitimă apărare, extremă necesitate, din cauza unei constrângeri etc.
Ca ştiinţă, criminologia abordează şi examinează sistemul de măsuri de prevenire şi de apărare socială contra criminalităţii.
Cercetarea şi explicarea etiologică a crimei şi criminalităţii contribuie la cunoaşterea reală, veridică, esenţială a fenomenului criminalităţii şi foloseşte la elaborarea metodelor şi mijloacelor de intervenţie preventivă şi de apărare socială contra criminalităţii. [1]
Criminalitatea este un "lux" pe care societatea îl suportă cu greu. De aceea, apariţia criminologiei ca ştiinţă a cauzelor fenomenului criminalităţii nu este întâmplătoare. Consecinţele sociale din ce în ce mai grave ale criminalităţii ameninţau puternic structurile statale, solicitând soluţii cât mai urgente. Cursul ascendent al criminalităţii, dimensiunile şi formele noi ale acestui fenomen, au creat nevoile cercetării sistematice a criminalităţii, au stat la originea apariţiei criminologiei ca ştiinţă.
Escaladarea fără precedent a criminalităţii are ca urmare creşterea tributului pe care societatea contemporană îl plăteşte pentru combaterea acestui flagel şi în consecinţă, suferă calitatea vieţii în diferite state. Criminalitatea face să crească preţurile la aproape toate bunurile de consum, fie direct, fie indirect, ea încarcă lista impozitelor.
Într-un raport publicat în Statele Unite se arată: "Impactul economic al infracţiunii nu scuteşte pe nimeni, în toate grupurile societăţii şi în toate regiunile ţării".[2] În termenii acestui raport criminalitatea costă în SUA aproximativ 420 de dolari pe an/locuitor. Proporţia cheltuielilor înscrise în buget pentru lupta împotriva criminalităţii varia între 2 şi 16%; în medie reprezentând 3% din bugetele ţărilor bogate faţă de 9% din bugetele ţărilor sărace.
Criminologia, de la apariţia ei şi până astăzi, a fost şi este preocupată de dezvăluirea cauzelor criminalităţii, găsirea soluţiilor sau remediilor pentru a evita sau a diminua consecinţele economice şi sociale apărute ca urmare a expansiunii criminalităţii, de elaborarea modelelor de luptă pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii şi pentru tratamentul delincvenţilor.
[1] Bulai C., Premise teoretice şi metodologice ale cercetării criminologice, în „Studii şi cercetări juridice", Nr.3, a.1970, p.386.
[2] Dincu Aurel, op. cit., p.30. 20