Paralel cu testele de inteligenţă, care stabilesc IQ-ul individului, au fost dezvoltate şi testele psihologice de personalitate, unde criminalii au fost testaţi pentru a stabili dacă trăsăturile lor de personalitate diferă de cele ale noncriminalilor.
Printre primele cercetări se înscriu cele ale criminologilor Schnessler şi Cressey, care în 1950 au publicat rezultatele unor studii efectuate în S.U.A., pe o perioadă de 25 de ani. În această perioadă autorii au făcut comparări între criminali şi noncriminali în baza rezultatelor obţinute la testele de personalitate, folosind peste 30 de scale diferite. Concluzia lor a fost net de partea noncriminalilor. Aşa, din 113 asemenea comparări, 42% au arătat diferenţe în favoarea noncriminalilor, iar restul era nederminat. În asemenea condiţii este practic imposibil să tragi concluzia că între personalitatea umană şi criminalitate există, practic, vreo asociere. [1]Studii similare au realizat şi soţii Glueck, care au comparat 500 de băieţi delincvenţi cu 500 de nondelincvenţi. Ei au concluzionat că delincvenţii sunt mai extrovertiţi, impulsivi, ostili, sfidători, suspicioşi, distructivi etc. decât nondelincvenţii. La fel, delincvenţii sunt mai puţin preocupaţi de respectarea manierelor şi normelor convenţionale, temându-se mai puţin de eşec sau de înfrângere. Necătând la faptul că este o teorie contradictorie, fiind mai degrabă o imagine verbală a unor combinaţii nedorite de trăsături de personalitate decât o teorie realistă, marele ei merit este că a pus la dispoziţia altor cercetători formulări statistice, dezvoltate în 3 tabele: unul bazat pe trăsăturile de caracter, altul bazat pe factorii sociali şi ultimul - pe trăsăturile de personalitate.
Cele mai însemnate date privind testele de personalitate au fost obţinute prin metoda Inventarului Multifazic al Personalităţii Minnesota (Minnesota Multisphasic Personality Inventary - M.M.P.I.). Aceasta este o listă de 550 de afirmaţii, dezvoltate în scopul de a ajuta diagnosticul psihiatric şi constă în faptul că persoana care completează testul decide dacă afirmaţiile sunt adevărate sau false. Apoi, sunt punctate în 10 scale diferite ce măsoară diverse aspecte ale personalităţii. [2]
Cercetătorii Waldo şi Dinitz, folosind metoda M.M.P.I., au examinat 94 de lucrări de specialitate pe tema personalităţii, realizate între anii 1950-1965 şi au descoperit că 80% dintre aceste studii constatau diferenţe de personalitate, semnificative din punct de vedere statistic, între criminali şi noncriminali. [3] Totuşi, diferenţele de personalitate între criminali şi noncriminali, care apar în urma testărilor, nu par a avea vreo importanţă teoretică în înţelegerea comportamentului criminal.
[1] Amza T., op.cit., p.199-200. 180
[2] Amza T., op.cit., p.199-201.
[3] Ibidem.