Părţile în procesul penal au vocaţia şi trebuie să-şi facă singure apărările necesare, deoarece cunosc cel mai bine situaţia relaţiilor sociale încălcate prin săvârşirea unei fapte penale. Atunci când consideră necesar, învinuitul sau inculpatul, partea vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente au dreptul să fie asistate de un apărător, ales în tot cursul urmăririi penale şi al judecăţii.
Apărătorul este admis pentru participare în procesul penal:
- la invitaţia bănuitului, învinuitului, inculpatului, reprezentantului legal, adică alegerea apărătorului poate fi făcută atât în cazul asistenţei facultative, cât şi în cazul asistenţei juridice obligato- rii[1] (art.69 C.proc.pen.);
- prin desemnare; astfel, potrivit art.69 C.proc.pen., când participarea apărătorului este obligatorie, dacă bănuitul, învinuitul, inculpatul ori reprezentantul legal al acestuia nu şi-a ales un apărător, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată iau măsuri pentru antrenarea unui apărător. La solicitarea organelor ce desfăşoară procesul penal asigurarea asistenţei juridice obligatorii se pune în sarcina coordonatorului CNAAGS.
Organului de urmărire penală sau instanţei de judecată le este interzis să recomande bănuitului, învinuitului inculpatului invitarea unui anumit apărător.
Organul de urmărire penală sau instanţa solicită desemnarea apărătorului:
- la cererea bănuitului, învinuitului, inculpatului, în asemenea situaţii admiterea apărătorului în exclusivitate va depinde de voinţa bănuitului, învinuitului, inculpatului, iar organul ce desfăşoară procesul penal are obligaţia de a asigura apărare calificată, indiferent de starea materială a persoanei bănuite, învinuite, inculpate. Respectivele cerinţe sunt incidente cazurilor când bănuitul, învinuitul, inculpatul acceptă să-i fie acordat un avocat din contul statului;
- când bănuitul, învinuitul, inculpatul nu are apărător ales şi este prezent măcar unul din cazurile prevăzute în pct. 2)-12) alin.(1) art.69 C.proc.pen.
În cazul în care legea prevede acordarea asistenţei juridice din oficiu la solicitarea organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti, asigurarea executării acesteia se pune în sarcina Consiliului Baroului.
La alin.(4) art.70 C.proc.pen. sunt prevăzute cazurile în care organul de urmărire penală sau instanţa de judecată vor cere înlocuirea apărătorului ales sau numit din oficiu. Primele două situaţii se referă la apărătorul ales şi cel de-al treilea - la apărătorul numit din oficiu.
Cerinţa de înlocuire se va executa de către biroul de avocaţi atunci când:
- apărătorul ales nu poate să se prezinte în cazul reţinerii - timp de trei ore din momentul reţinerii; în cazul punerii sub învinuire - timp de patru sau mai multe zile; în cazul audierii bănuitului, învinuitului - corespunzător mai mult de trei ore sau patru şi mai multe zile;
- apărătorul ales nu poate participa la desfăşurarea procesului în decurs de cinci zile din momentul anunţării lui. Termenul de cinci zile se scurge începând cu următoarea zi după înştiinţarea în modul cerut de lege. Acest termen poate fi prelungit în cazurile când apărătorul este în imposibilitate de a se prezenta pe motive de boală, deplasare, participare într-o altă cauză penală etc.
Înlocuirea apărătorului la judecarea cauzei are loc conform procedurii prevăzute de art. 322 Cod proc.pen.
- organul de urmărire penală sau instanţa de judecată vor constata că apărătorul nu poate asigura asistenţa juridică eficientă bănuitului, învinuitului, inculpatului.
[1] Apărătorul poate fi invitat şi de alte persoane (rude, prieteni) cu respectarea unei condiţii - consimţământul bănuitului, învinuitului, inculpatului. De regulă, după semnarea contractului de asistenţă juridică bănuitul, învinuitul, inculpatul îşi dă acordul, în formă scrisă, ori printr-o cerere solicită admiterea apărătorului.