Pentru activitatea sa profesională, avocatul are dreptul să perceapă un onorariu. Onorariile se stabilesc liber între avocat şi client. Onorariile sunt negociate în funcţie de complexitatea, amploarea şi durata procesului.
La concret, onorariile avocatului vor depinde de:
- timpul şi volumul de muncă solicitată pentru exercitarea apărării;
- categoria, noutatea şi dificultatea cazului;
- importanţa intereselor în cauză;
- notorietatea, titlurile, vechimea în muncă, experienţa, reputaţia şi specializarea avocatului;
- conlucrarea cu experţi sau cu alţi specialişti impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea cazului;
- avantajele şi rezultatele scontate în interesul clientului;
- situaţia financiară a clientului;
- constrângerile de timp în care avocatul este determinat de împrejurările cauzei să acţioneze pentru a asigura servicii legale performante.
Onorariile pot fi:
- orare, este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumă fixă de unităţi monetare cuvenită avocatului pentru fiecare oră de servicii profesionale pe care le prestează clientului;
- fixe (forfetare), care constau într-o sumă fixă cuvenită avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care îl prestează sau, după caz, le prestează clientului;
- de succes, care constau într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit împreună cu onorariul orar sau fix;
- combinate, formate din combinarea criteriilor enunţate.
Codul Deontologic al Avocaţilor din Republica Moldova prevede,
la pct.4, stabilirea onorariilor. Avocatul este în drept să perceapă onorarii pentru activitatea sa profesională, precum şi rambursarea tuturor cheltuielilor legate de această activitate. Suma şi modalitatea de plată se stabilesc în mod liber între client şi avocat. Avocatul trebuie să-şi informeze clientul privitor la onorariu, iar valoarea însumată a onorariilor trebuie să fie echitabilă şi justificată. Totodată, când avocatul solicită vărsarea unui acont cu titlu de avans asupra cheltuielilor şi/sau a onorariului, acesta nu trebuie să depăşească o estimare rezonabilă a onorariului şi a cheltuielilor probabile în cauză.