Odată cu intensificarea mișcării populației în istoria modernă au apărut termini specifici fenomenului migrațional.
Definiţia dată de Organizaţia Naţiunilor Unite termenului de „migrant” este : „orice persoană care îşi schimbă teritoriul unde locuieşte de obicei”. Astfel, în această categorie nu intră turiştii şi oamenii de afaceri, deoarece călătoriile lor nu implică schimbarea locului obişnuit de rezidenţă. Statistic, populaţia migratoare poate fi direct determinată în funcţie de numărul de străini care se găsesc într-o ţară: cei înregistraţi în funcţie de ţara natală sau acel procent al populaţiei cu naţionalitate străină. În planul ştiinţelor sociale, poate fi reţinută opinia profesorului V. Miftode care consideră că „migraţia este o expresie spaţială a mobilităţii sociale". În raport cu localitatea de destinaţie (sosire), respectiv de plecare (origine), se folosesc termenii de imigrare şi emigrare:
- imigrarea: migraţie privită din punctul de vedere al localităţii de destinaţie. Persoanele cuprinse în acest flux migratoriu se numesc persoane imigrante
- emigrarea: migraţie privită din punctul de vedere al localităţii de plecare [1]
În istoria României au fost personalități care au fost exilate și au trait în diaspora. Aceștia au părăsit România din varii motive: politice, economice sau de altă natură, stabilindu-se în alte ţări care le ofereau condiţii pentru satisfacerea nevoilor lor de afirmare şi exprimare liberă.
Refugiatul este “o persoană care datorită unei temeri bine-întemeiate de a fi persecutată datorită rasei, religiei, naţionalităţii, apartenenţei la un anumit grup social sau opiniei politice, se află în afara ţării a cărei cetăţenie o are şi care nu poate, sau datorită acestei temeri, nu doreşte să se pună sub protecţia aceste ţări.”[2]
[1] Petrişor Ionel DUMITRESCU, Rezumat teză de doctorat-COMUNITĂȚIILE ROMÂNEȘTI DIN AFARA GRANIȚELOR ȚĂRII , Iunie 2010
[2] http://md.unhcr.org.ua/index.php?option=com_content&view=article&id=369%3Acine-sunt-refugiatii-faq&catid=37&Itemid=160&lang=ro