Evenimentul care a avut poate cea mai puternică influență asupra declanşării explozive a procesului globalizării a fost sfârşitul războiului rece şi, odată cu el, al lumii bipolare.
Având în vedere că globalizarea este un proces complex care se desfăşoară pe mai multe paliere, studiile de specialitate au iniţiat concepţia conform căreia globalizarea acţionează la nivelul a cinci domenii fundamentale: economie, politică, mediu, societate şi cultură [1]. Atunci când diferenţiem dimensiunile mondializării este important să afirmăm că acestea nu pot fi delimitate în mod clar una ce cealaltă.
În această lucrare, conceptul de globalizare este interconectat cu domeniul migraţiei internaţionale, referindu-ne, în mod specific, la deplasarea oamenilor între regiuni şi continente, fie acestea migraţii în căutarea de locuri de muncă, diaspore sau o viaţă mai bună.
Cauzele migraţiilor moderne sunt multiple:
-căutarea unui loc de muncă sau căutarea unui loc de muncă mai bine plătit;
-foametea şi condiţiile de viaţă precare;
-persecuţiile politice şi religioase, discriminările etnice;
-condiţiile climatice neprielnice (de exemplu deşertificarea);
-calamităţi naturale (inundaţii, cutremure etc.);
-războaie.
Acest fenomen al migrației are un impact observabil asupra țărilor de origine cât și în al țărilor de destinație.În ţările de destinaţie se înregistrează următoarele efecte:
Efecte economice: imigranţii acoperă lacunele mâinii de lucru dar pot intra şi în concurenţă cu populaţia locală. În general efectele sunt benefice pentru toate părţile când imigranţii realizează munci evitate de autohtoni. Atunci când imigranţii au calificare şi educaţie asemănătoare, ei ajung în concurenţă cu muncitorii locali şi în acest caz pot apărea tensiuni sociale între cele două grupuri. Există cazuri în care imigranţii au o calificare mai bună şi atunci se bucură de un statut privilegiat.
Efecte demografice: imigranţii contribuie la creşterea populaţiei, la modificarea repartiţiei pe vârste (întrucât sunt în general persoane tinere), la modificarea componenţei rasiale, etnice şi religioase a populaţiei.
Efectele sociale sunt multiple. Diversitatea culturală a emigranţilor se observă în arta culinară, spectacole, întreceri sportive. Adesea imigranţii locuiesc în cartiere speciale sau în zone mărginaşe; o astfel de discrepanță face dificilă integrarea lor socială pentru că limitează comunicarea cu autohtonii. Din cauza marginalizării, imigranţii sunt adesea victime ale unor crime sau infracţiuni dar şi în rândurile lor infracţionalitatea este un fenomen des întâlnit.
Efectele sanitare au fost printre primele consecinţe ale migraţiilor observate în epoca modernă. Adesea imigranţii aduc boli la care autohtonii nu au imunitate dar şi invers, migranţii nu au imunitate la boli din noua lor patrie. Ţările tradiţionale de imigrare realizează controale medicale ale persoanelor încă de la solicitarea vizei de intrare.
În ţările de origine se înregistrează următoarele efecte:
Efecte economice. Principalul efect benefic este datorat faptului că emigranţii trimit bani familiilor de acasă. Aceste fonduri echivalează cu banii încasaţi din exporturi. Un alt efect pozitiv este acela că la întoarcerea acasă, foştii emigranţi sunt calificaţi ori şi-au perfecţionat o anumită calificare. Principalul efect negativ este pierderea de capital uman care poate crea anumite dezechilibre economice.
Efecte demografice. Specialiştii au constatat că populaţia de emigranţi este mai rar semnificativă în raport cu populaţia totală.
Efectele sociale sunt cele mai dramatice. Migraţiile determină modificarea relaţiilor soţ-soţie, părinţi-copii. De exemplu, soţiile îşi asumă funcţii noi în casă şi nu mai doresc să renunţe la ele când soţul se întoarce. De obicei membrul care se întoarce aduce cu el în familie obiceiuri şi vicii care deranjează.[2]
[1] Joseph STIGLITZ, „Globalizarea. Speranţe şi deziluzii”, Editura Economică, Bucureşti, 2005, p. 12
[2] http://istorie-bacalaureat-manual.ro/migratii-in-lumea-contemporana.html