Pin It

În afara mijloacelor tradiţionale, specifice dreptului comun, de achiziţionare a bunurilor, statul şi colectivităţile locale pot face acest lucru utilizând instrumente de drept public. Totodată, sistemul nostru constituţional recunoaşte posibilitatea titularului domeniului public de a utiliza procedee de transmitere forţată a bunurilor care presupun con­strângerea particularului de a ceda bunul său în numele unui interes ge­neral.

Potrivit art. 1 al Legii nr. 488 din 08.07.99 privind exproprierea pen­tru cauză de utilitate publică prin expropriere se înţelege transferul de bunuri şi de drepturi patrimoniale din proprietate privată în proprietate publică, transferul către stat de BPP ce aparţin unei unităţi administrativ- teritoriale sau, după caz, cedarea către stat sau către o unitate adminis- trativ-teritorială a drepturilor patrimoniale în scopul efectuării de lucrări pentru cauză de utilitate publică de interes naţional sau de interes local, în condiţiile prevăzute de lege, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Exproprierea reprezintă o excepţie de la caracterul inviolabil al dreptului de proprietate privată prevăzut de Constituţie şi poate fi realizată numai în condiţiile legii.

Obiect al exproprierii de interes naţional pot fi:

  1. bunurile imobile, la care se raportează: terenurile, subsolul, bazi­nele de apă, pădurile, clădirile, construcţiile şi alte obiecte legate de pămînt, a căror permutare este imposibilă sau le aduce preju­dicii iremediabile, astfel încât nu mai pot fi folosite la destinaţie;
  2. dreptul de folosinţă asupra bunurilor imobile pe un termen de pînă la 5 ani, dacă părţile nu convin asupra unui alt termen;
  3. drepturile patrimoniale şi personale nepatrimoniale, legate ne­mijlocit de invenţiile care pot contribui considerabil la asigurarea intereselor de apărare şi de securitate ale ţării;
  4. valorile cultural-artistice şi istorice de o importanţă excepţională pentru sentimentele naţionale ale poporului, precum şi cele care atestă statalitatea ţării;
  5. dreptul de proprietate asupra reprezentanţilor florei şi faunei pen­tru care spaţiul natural al Republicii Moldova este propriu dezvol­tării şi reproducerii şi care se află pe cale de dispariţie în lume, în cazul existenţei pericolului real de dispariţie şi de nereproducere a speciei.

Obiect al exproprierii de interes local pot fi bunurile imobile şi drep­turile patrimoniale asupra lor menţionate la lit.a) şi b). În caz de stare de urgenţă, de asediu şi de război, exproprierii pot fi supuse bunuri mobile stabilite prin lege organică. Dacă pentru cauză de utilitate publică este necesară exproprierea numai a unei părţi din construcţie, iar proprie­tarul, în cererea adresată instanţei de judecată, solicită exproprierea ei totală, instanţa va aprecia dacă exproprierea în parte este posibilă. În caz contrar, se va efectua exproprierea totală. Aceleaşi condiţii vor fi aplicate şi în cazul exproprierii de terenuri.

Legea nr. 488 circumscrie sfera bunurilor imobile care pot face obiec­tul exproprierii, reglementează utilitatea publică şi declararea acesteia, măsurile premergătoare exproprierii, soluţionarea cererilor de expropri­ere de către instanţele de judecată, modul şi criteriile de stabilire a des­păgubirilor care se cuvin proprietarului imobilului, modalitatea de plată a acestor despăgubiri şi consecinţele juridice ale exproprierii.

Legea nr. 488 se completează cu Regulamentul privind modul de cerce­tare prealabilă pentru declararea utilităţii publice a obiectului exproprierii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 660 din 15.06.2006. Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 660 stabileşte modalitatea unică de cercetare prealabilă pentru declararea utilităţii publice a obiectului expro­prierii. În special se stabileşte, că cercetarea prealabilă pentru lucrările de interes naţional se efectuează de către comisiile formate de Guvern, din care fac parte câte un reprezentant al APC coordonatoare a domeniului de activitate pentru care se realizează lucrarea de utilitate publică, al Mi­nisterului Ecologiei şi Resurselor Naturale, ARFC, Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, Ministerului Finanţelor, Ministerului Economiei şi Comerţului, precum şi preşedintele raionului şi primarul localităţii pe a cărei rază teritorială se desfăşoară lucrarea de utilitate publică.

Rolul cercetării prealabile este acela de a stabili dacă există elemente care să justifice interesul naţional sau local, avantajele economico-so­ciale şi de altă natură care să justifice şi să fundamenteze necesitatea efectuării lucrărilor, imposibilitatea realizării lucrărilor respective pe alte căi decât prin expropriere, încadrarea acestora în planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate potrivit legii.

Pentru lucrările de interes local, inclusiv de interes comun, cercetarea prealabilă se face de către comisiile numite de consiliile UAT respecti­ve, constituite din reprezentanţi ai autorităţii administrative locale care gestionează domeniul de activitate pentru care se realizează lucrarea de utilitate publică, ai APL ce coordonează domeniul financiar-bugetar, ai consiliilor respective.

Comisia are următoarele obligaţii:

  1. examinează obiectele cercetării prealabile;
  2. stabileşte existenţa elementelor justificative ale interesului naţional sau local;
  3. stabileşte premisele economico-sociale, ecologice sau de altă na­tură ale necesităţii lucrărilor, încadrării lor în planurile de urba­nism şi de amenajare a teritoriului, aprobate conform legii;
  4. decide asupra posibilităţii declarării utilităţii publice.

Exproprierea intervine numai în cazul în care părţile nu convin o

altă modalitate de transmitere a imobilului sau imobilelor în proprieta­te publică. În situaţia în care părţile convin ca transferul bunului imobil expropriabil să aibă loc într-o altă modalitate, trebuie să fie respectate condiţiile de valabilitate şi publicitate cerute de lege pentru actul juridic care se încheie.

După declararea utilităţii publice, expropriatorul va executa acţiunile de înaintare a propunerii de expropriere în termen de 10 zile de la pu­blicarea actului de declarare a utilităţii publice. Proprietarul obiectului exproprierii este informat în scris despre propunerea de expropriere de către organul care face această propunere şi este în drept să-şi dea consimţămîntul pentru o compensare imediată şi echitabilă.

În cazul exproprierii de locuinţă sau teren, proprietarului i se va pro­pune în proprietate o altă locuinţă sau un alt teren. Dacă costul locuinţei propuse sau al terenului propus este mai mic decât cel al locuinţei expro­priate sau al terenului expropriat, expropriatorul va plăti diferenţa dintre costul locuinţei expropriate sau al terenului expropriat şi cel al locuinţei propuse sau al terenului propus. Legea permite expropriatului să facă întâmpinare împotriva propunerii de expropriere. Întâmpinarea este ac­tul prin care expropriatul înaintează exigenţele proprii privind condiţiile exproprierii. Ea se depune, în termen de 45 de zile de la primirea notificării, la organul care a făcut propunerea de expropriere. Întâmpină­rile vor fi soluţionate în termen de 30 de zile de către o comisie constitu­ită prin Hotărâre a Guvernului pentru lucrările de interes naţional şi prin decizie a consiliului local pentru lucrările de interes local sau prin decizie a consiliilor locale respective pentru lucrările de interes comun. Comisia va fi alcătuită din 3 specialişti din domeniul de activitate în care se execu­tă lucrarea de utilitate publică. Aceştia aleg, prin vot direct şi secret, un preşedinte care va organiza activitatea comisiei.

În urma deliberării, comisia adoptă o decizie motivată. Comisia va con­semna în decizie, după caz, acordul dintre părţi, sub semnătura acestora. Decizia comisiei se comunică părţilor în termen de 5 zile de la adoptare şi va servi drept temei pentru determinarea cuantumului despăgubirii, care în nici un caz nu poate fi mai mic decât cel stabilit în propunerea de expropriere. Persoanele interesate pot conveni atât asupra modalităţii de transfer al proprietăţii, de cedare a dreptului patrimonial, cât şi asupra cuantumului despăgubirii şi formei ei, cu respectarea dispoziţiilor legale privind condiţiile de fond, de formă şi de publicitate, fără a se declanşa procedura de expropriere. Acordul dintre părţi în acest caz va fi autentifi­cat notarial, cheltuielile aferente fiind suportate de expropriator.

În cazul în care părţile nu ajung la un acord asupra exproprierii în modul stabilit mai sus, exproprierea pentru cauză de utilitate publică nu poate fi făcută decât prin hotărâre judecătorească cu dreaptă şi preala­bilă despăgubire.

Astfel, dobândirea dreptului de proprietate publică în urma expro­prierii bunurilor pentru cauză de utilitate publică este posibilă doar în cazul în care se respectă un şir de condiţii stabilite direct de Legea nr. 488 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică din 08.07.1999, şi anume:

  • a fost declarată utilitatea publică. Pentru lucrările de interes naţional se declară de către Parlament; pentru cele de interes lo­cal - de CL; pentru cele de interes comun al mai multor raioane - de către consiliile acestora;
  • a fost efectuată cercetarea prealabilă de o comisie special creată, care stabileşte existenţa elementelor justificative ale interesului naţional sau local, premiselor economico-sociale, consecinţele;
  • exproprierea se efectuează numai după o dreaptă şi prealabilă despăgubire, acceptată de părţile acestui proces.