Drept

Autorităţile publice pot transmite în locaţiune sau arendă orice bu­nuri ale domeniului public şi/sau privat, cu excepţia bunurilor care, în conformitate cu legea, nu pot fi transmise în posesie şi folosinţă persoa­nelor de drept privat. Contractele de locaţiune şi arendă se pot încheia, după caz, cu orice persoană fizică sau juridică, inclusiv străine, de către titularul dreptului de proprietate sau de administrare. Transmiterea bu­nurilor proprietate publică în locaţiune şi/sau arendă se aprobă, după caz, prin hotărâre a titularului dreptului de administrare, a consiliului lo­cal, raional sau al unităţii teritoriale autonome. Transmiterea bunurilor în locaţiune şi arendă se face prin licitaţie publică, în condiţiile legii şi cu excepţiile prevăzute expres de lege.

Prin contractul de locaţiune o parte (locator) se obligă să dea celei­lalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie. Reglementarea generală a contractului de locaţiune este inclusă în Codul civil al RM (art. 875 - 922), iar în Legea nr. 121 din 4 mai 2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice este expusă procedura de coordonare a transmiterii în locaţiune a activelor neutiliza­te. Scopul locaţiunii este folosinţa unui bun, care aparţine unei alte per­soane şi constă în aplicarea calităţilor utile ale bunului. Posesia bunului constă în stăpânirea efectivă a bunului.

Arenda este contractul încheiat între o parte - proprietar, uzu- fructuar sau un alt posesor legal de terenuri şi de alte bunuri agricole (arendator) - şi altă parte (arendaş) cu privire la exploatarea acestora pe o durată determinată şi la un preţ stabilit de părţi. Prin acordul părţilor, dispoziţiile cu privire la arendă se aplică şi la locaţiunea altor imobile. Contractul de arendă se aplică în modul corespunzător dispoziţiilor cu privire la locaţiune în cazul în care legea nu prevede altfel (art. 911 Cod civil).

Bunurile proprietate publică pot fi transmise persoanelor fizice şi ju­ridice de drept privat şi public în posesie şi folosinţă contra plată prin încheierea contractelor de locaţiune sau arendă, după caz. Locaţiunea sau arenda BPP poate avea loc în strictă conformitate cu exigenţele legislaţiei civile, legislaţiei cu privire la administrarea proprietăţii publice, proprietăţii UAT şi Legii privind administraţia publică locală.

Autorităţile publice pot transmite în locaţiune sau arendă orice bu­nuri ale domeniului public şi/sau privat, cu excepţia bunurilor care, în conformitate cu legea, nu pot fi transmise în posesie şi folosinţă persoa­nelor de drept privat. Contractele de locaţiune şi arendă se pot încheia, după caz, cu orice persoană fizică sau juridic, inclusiv străine, de către titularul dreptului de proprietate sau de administrare.

Transmiterea BPP în locaţiune şi/sau arendă se aprobă, după caz, prin hotărâre a titularului dreptului de administrare, a consiliului local, raional sau al unităţii teritoriale autonome. Contractele de locaţiune şi arendă al BPP vor cuprinde clauze de natură să asigure exploatarea bunului închi­riat, potrivit specificului şi destinaţiei acestuia. Transmiterea bunurilor în locaţiune şi arendă se face prin licitaţie publică, în condiţiile legii şi cu excepţiile prevăzute expres de lege.

1. Locaţiunea activelor neutilizate

Fondurile fixe şi alte active pe termen lung neutilizate de instituţiile publice, de întreprinderile de stat/municipale şi de societăţile comerci­ale cu capital integral sau majoritar public (denumite în continuare acti­ve neutilizate) pot fi date în locaţiune cu acordul prealabil al autorităţii administraţiei publice centrale sau locale, care va decide asupra modului de selectare a locatarului, în conformitate cu legislaţia. Contractele de locaţiune încheiate fără acordul indicat mai sus sunt lovite de nulitate absolută. Nu se admite locaţiunea cu drept de răscumpărare (locaţiunea financiară, leasingul financiar) a activelor neutilizate.

Clauzele esenţiale ale contractului de locaţiune a activelor neutilizate sunt următoarele:

1. descrierea obiectului locaţiunii;
2. termenul de locaţiune;
3. componenţa, cuantumul şi termenul de plată a chiriei şi, după caz, condiţiile şi modul de indexare şi/sau de modificare a cuantumului chiriei;
4. modul de restituire a obiectului locaţiunii şi, după caz, condiţiile de prelungire a locaţiunii.

Termenul contractului de locaţiune a activelor neutilizate ale ÎS / ÎM şi ale societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public ne- incluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare, cu excepţia activelor din cadrul parcurilor industriale, nu poate depăşi un an. Termenul con­tractului de locaţiune a bunurilor imobile ale ÎS / ÎM şi ale societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public din cadrul parcului in­dustrial nu poate depăşi termenul-limită pentru care a fost acordat titlul de parc industrial.

Cuantumul contractual al chiriei care se plăteşte pentru activele neu­tilizate nu trebuie să fie mai mic decât cuantumul minim al chiriei calculat conform legii. Plata chiriei pentru activele neutilizate se efectuează exclu­siv în mijloace băneşti. Mijloacele financiare obţinute din locaţiunea acti­velor neutilizate, după acoperirea cheltuielilor aferente locaţiunii lor, sunt folosite prioritar la plata restanţelor ÎS / ÎM sau ale societăţii comerciale faţă de bugetul public naţional şi a restanţelor la plata salariilor. Mijloacele financiare rămase după efectuarea acestor plăţi se investesc prioritar în dezvoltarea ÎS / ÎM ori a societăţii comerciale, la decizia consiliului ei.

Rezilierea sau modificarea unilaterală a contractelor de locaţiune a activelor neutilizate sunt lovite de nulitate absolută. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale respective verifică corectitudinea încheierii contractelor de locaţiune a activelor neutilizate.

2. Vânzarea activelor neutilizate

În cazul în care ÎS nu utilizează activele sale în procesul său tehnologic, atunci ele pot fi comercializate în baza Hotărârii Guvernului nr. 480 din 28.03.2008, prin care a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de determinare şi comercializare a activelor neutilizate ale întreprinderilor. Conform Regulamentului pot fi comercializate: clădiri, edificii, dispozi­tive de transmisie, maşini şi utilaj, tehnică de calcul, aparataj de toate tipurile, mijloace de transport, animale de lucru şi productive, construcţii nefinalizate, alte mijloace fixe.

Activele neutilizate pot fi vândute la decizia consiliului ÎS / ÎM sau al societăţii comerciale cu capital integral sau majoritar public, având acordul prealabil al autorităţii administraţiei publice centrale sau loca­le. Încăperile nelocuibile neutilizate, precum şi terenurile care au de­venit active neutilizate ale întreprinderilor de stat/municipale sau ale societăţilor comerciale cu capital public, cu excepţia bunurilor imobile din cadrul parcurilor industriale, nu pot fi vândute în calitate de acti­ve neutilizate, deoarece acestea sunt supuse privatizării conform unei legislaţii speciale.

Criteriile de determinare a activelor neutilizate în activitatea între­prinderilor:

1. neutilizarea de lungă durată a activelor în procesul tehnologic sau conform destinaţiei lor directe (mai mult de 1 an pentru mijloace­le fixe mobile şi 3 ani pentru cele imobile);
2. folosirea nerentabilă a activelor în legătură cu modificarea condiţiilor de exploatare;
3. înlocuirea activelor cu altele mai performante;
4. lipsa de lungă durată a volumelor de producere şi comenzilor pen­tru unele active (mai mult de 1 an pentru mijloacele fixe mobile şi 3 ani pentru cele imobile);
5. surplusul activelor şi deficitul de personal pentru utilizarea şi ex­ploatarea lor;
6. inoportunitatea utilizării în continuare a activelor din cauza gradu­lui avansat al uzurii fizice şi/sau morale.

Pentru determinarea activelor neutilizate ale întreprinderilor prin ordinul administratorului întreprinderii se instituie comisia pentru de­terminarea activelor neutilizate din 5-7 persoane. Comisia dată adoptă respectiva decizie, pe care o prezintă consiliului de administrare al în­treprinderii. În baza deciziei consiliului întreprinderii, administratorul va înainta propunerile de comercializare a activelor neutilizate autorităţii publice pentru examinare şi obţinerea autorizaţiei de comercializare.

Autorităţile administraţiei publice analizează situaţia economico-fi- nanciară la întreprinderea respectivă, apreciază posibilitatea de comer­cializare a activelor neutilizate ale întreprinderii, şi potrivit rezultatelor examinării, eliberează autorizaţii privind comercializarea acestora sau respinge propunerile de comercializare. Autorizaţiile privind comercia­lizarea activelor neutilizate ale întreprinderilor incluse în lista bunurilor supuse privatizării pot fi eliberate doar după obţinerea acordului scris al APP sau al consiliului local. După obţinerea autorizaţiei de comercializare a activelor neutilizate, administratorul întreprinderii va asigura efectu­area evaluării acestora de către un evaluator licenţiat şi va institui prin ordin comisia de licitaţie.

În componenţa comisiei de licitaţie, în mod obligatoriu, va fi inclus reprezentantul autorităţii ce a autorizat comercializarea (reprezentantul statului în societatea comercială sau membrul consiliului de administraţie din partea acestei autorităţi) şi reprezentantul APP de pe lângă Minister sau al consiliului local, în cazul expunerii la licitaţie a activelor întreprin­derilor incluse în lista bunurilor supuse privatizării.

Preţul iniţial de expunere a activelor la licitaţie se stabileşte de către comisia de licitaţie, ţinând cont de propunerile organelor de conducere ale întreprinderilor respective, dar nu va fi mai mic decât valoarea de piaţă a activelor, stabilită de evaluatorul licenţiat. Activele neutilizate ale întreprinderilor pot fi comercializate tuturor solicitanţilor (indiferent de forma lor organizatorico-juridică şi tipul de proprietate) contra mijloace băneşti la licitaţii "cu strigare", desfăşurate în modul stabilit de Guvern. La decizia consiliului întreprinderii şi a autorităţii administraţiei publice activele neutilizate, cu valoarea estimativă mai mare de 50 000 de lei, cu excepţia bunurilor imobile, pot fi comercializate la licitaţii "cu strigare" prin intermediul Bursei Universale de Mărfuri a Moldovei.

Activele nesolicitate pe parcursul ultimilor 12 luni, la 2 licitaţii "cu strigare", pot fi expuse la licitaţii "cu reducere", în modul stabilit de Gu­vern sau utilizate conform legislaţiei în alt mod (dare în locaţiune, casare, transmitere la bilanţul altor întreprinderi sau ca majorare a cotei-părţi publice a statului sau a UAT în societăţile comerciale etc.). În procesul or­ganizării şi desfăşurării licitaţiilor de comercializare a activelor neutilizate întreprinderea va asigura perfectarea:

1. setului de documente (lotul) pentru activele expuse la licitaţie, care va consta din:

• raportul de evaluare a activelor;
• autorizaţia autorităţii publice;
• extrasul din Registrul bunurilor imobile, în cazul expunerii la licitaţie a imobilelor;

2. comunicatului informativ cu privire la desfăşurarea licitaţiei, în care se va indica informaţia generală despre activele expuse, am­plasarea lor, modalitatea familiarizării potenţialilor cumpărători cu activele expuse la licitaţie, preţul iniţial de comercializare;

3. contractului de vânzare-cumpărare, care se întocmeşte în baza rezultatelor licitaţiei, conform modelului specificat în anexă, şi actului de primire-predare, care servesc drept temei pentru în­registrarea dreptului de proprietate asupra activelor procurate, dacă dreptul de proprietate asupra activelor respective, conform legislaţiei, este supus înregistrării de stat.

Transmiterea activelor se efectuează prin act de predare-primire nu­mai după achitarea deplină a preţului de vânzare. Achitarea se efectuea­ză în termen de 7 zile lucrătoare din momentul adoptării de către Comi­sia de licitaţie a deciziei privind stabilirea câştigătorului lotului.

Mijloacele financiare obţinute din vânzarea activelor neutilizate, după acoperirea cheltuielilor aferente vânzării lor, sunt folosite pri­oritar la achitarea restanţelor întreprinderii faţă de bugetul public naţional, iar mijloacele financiare rămase se investesc în dezvoltarea întreprinderii. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt în drept şi au obligaţia de a verifica corectitudinea încheierii contrac­telor de vânzare-cumpărare a activelor neutilizate. Contractul de vân- zare-cumpărare a activelor neutilizate încheiat fără acordul prealabil în scris al autorităţii administraţiei publice centrale sau locale este lovit de nulitate absolută.

3. Transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor proprietate publică

Transmiterea cu titlu gratuit a BPP se efectuează în cazul:

1. trecerii acestor bunuri dintr-un domeniu al proprietăţii publice în altul, în condiţiile legislaţiei privind proprietatea publică;
2. trecerii ÎS / ÎM, subdiviziunilor acestora, bunurilor distincte propri­etate a statului în proprietatea UAT şi invers;
3. trecerii ÎS / ÎM, subdiviziunilor acestora, bunurilor distincte propri­etate a statului sau a UAT din subordinea unei autorităţi publice în subordinea altei autorităţi publice.

Transmiterea cu titlu gratuit a BPP din domeniul privat în domeniul public se efectuează numai pentru utilitate publică. Hotărârile de trans­mitere a ÎS, subdiviziunilor lor sau a bunurilor distincte proprietate a sta­tului se adoptă de Guvern în cazul:

1. transmiterii în proprietate UAT a ÎS, a subdiviziunilor lor, a bunu­rilor distincte proprietate de stat, inclusiv a cotelor de participare ale statului în societăţile comerciale;
2. înfiinţării sau reorganizării ÎS;
3. schimbării subordonării ÎS, societăţilor comerciale cu capital de stat, subdiviziunilor lor şi bunurilor imobile proprietate a statului în legătură cu reorganizarea autorităţilor administraţiei publice centrale.

Hotărârile privind reorganizarea AAPC sau delimitarea administrativ- teritorială vor fi însoţite de lista instituţiilor publice şi de lista întreprin­derilor subordonate autorităţii publice antrenate în reorganizare. Trans­miterea cu titlu gratuit a subdiviziunilor instituţiilor şi întreprinderilor de stat în cadrul aceluiaşi organ central de specialitate fără reorganizarea lor se efectuează prin hotărâre a organului respectiv, cu informarea or­ganului abilitat.