Pin It

Deşi în limitele statului nostru n-au fost cunoscute fapte ce ţin nemijlocit de infracţiunea de terorism, la momentul actual în societate problematica terorismului se discută din ce în ce mai activ. "Terorismul", aşa cum este prevăzut de legislaţia penală, asigură preîntâmpinarea infracţiunlor concrete cu caracter terorist, pedepsirea acestora. Reacţionarea la timp, plenară şi în baza dreptului fapta de orientare teroristă, prevăzută de legea penală, prezintă una dintre temele cele mai importante în sistemul de măsuri în lupta cu terorismul, precum şi contribuie la domolirea spiritelor privitor la securitatea populaţiei. După studierea concepţiilor internaţionale de drept privitor la noţiunea de terorism, în legislaţia naţională apar unele contururi, principii. Ţinând seama de faptul că actul de terorism este un fenomen social divers, într-un şir de infracţiuni violenţa este un mijloc de atingere a scopurilor.

În practicâ însă, neglijând cerinţele legii penale adesea, îndeosebi mijloacele de informare în masă, se grăbesc a califica drept terorism orice infracţiune gravă, mai ales cea comisă prin mijloace care prezintă pericol pentru un număr mare de persoane. Uneori semnalele anonime despre plasarea unor bombe în şcoli, gări etc. nu au nimic comun cu terorismul (în scopul întreruperii activităţilor în şcoală sau pentru a prelungi staţionarea trenului din diferite motive etc.).

Semnele infracţiunii de terorism sunt următoarele: caracter deschis demonstrativ, uneori chiar ultimativ, privind faptele şi cerinţele; cauzarea unor daune fizice (omorul, pricinuirea unor daune sănătăţii) sau aplicarea unei violenţe psihice într-un cerc nedeterminat de persoane, victime nevinovate, întîmplătoare; cauzarea daunelor materiale (cu scopul de a influenţa asupra persoanelor cu funcţii de răspundere din organele de stat). Conform unei opinii terorismul trebuie să poarte numaidecât un caracter transnaţional şi intemaţional. În opinia noastră, acesta poate avea tangenţe de exprimare cu un indice extern, precum şi poate fi încercuit de limitele naţionale.

În continuare ne vom referi nemijlocit la elementele şi semnele componenţei terorismului.

Caracterul infracţiunii, pericolul social al acesteia se determină, în primul rînd, reieşind din obiectul la care atentează. Ca orişice altă faptă infracţională, terorismul atentează la unele relaţii sociale ocrotite de legea penală. Se cunoaşte de asemenea că în funcţie de obiectul de atentare, infracţiunii îi este oferit un loc în legea penală.

În România terorismul este infracţiunea prevăzută de Legii nr. 535/2004. în sensul Legii nr. 535/2004, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele întelesuri:

1. entitate terorista - persoana, grupare, grup structurat sau organizatie care:

a)   comite sau participa la acte teroriste;
b)   se pregateste sa comita acte teroriste;
c)   promoveaza sau încurajeaza terorismul;
d)   sprijina, sub orice forma, terorismul;
 

2. terorist - persoana care a savârsit o infractiune prevazuta de prezenta lege ori intentioneaza sa pregateasca, sa comita, sa faciliteze sau sa instige la acte de terorism;

3. grup structurat - un grup care nu este format aleatoriu pentru savârsirea imediata a unui act terorist, nu presupune un numar constant de membri si nu necesita stabilirea, în prealabil, a rolului acestora sau a unei structuri ierarhice;

4. grupare terorista - grup structurat mai mare de doua persoane, înfiintat pe o anumita perioada de timp si care actioneaza concertat pentru comiterea de acte teroriste;

5. organizatie terorista - structura constituita ierarhic, cu ideologie proprie de organizare si actiune, având reprezentare atât la nivel national, cât si international si care, pentru realizarea scopurilor specifice, foloseste modalitati violente si/sau distructive;

6. conducerea unei entitati teroriste - îndrumarea, supravegherea, controlul sau coordonarea activitatilor unui grup structurat, ale unei grupari sau organizaţii teroriste;

7. actiuni teroriste - pregatirea, planificarea, favorizarea, comiterea, conducerea, coordonarea si controlul asupra actului terorist, precum si orice alte activitati desfasurate ulterior comiterii acestuia, daca au legatura cu actul terorist;

8. resurse financiare - fondurile colectate sau realizate, direct ori indirect, precum si conturile aparţinând persoanelor fizice sau juridice ori depozitele bancare ale acestora;

9. resurse logistice - bunuri mobile sau imobile, detinute cu orice titlu, mijloace de telecomunicatii, mijloace de comunicare în masa standard sau speciale, societati comerciale, mijloace de îndoctrinare, instruire si antrenament, documente de identitate contrafacute sau eliberate în baza unor declaratii false, elemente de deghizare si mascare, precum si orice alte bunuri;

10. factori umani specifici - persoanele incluse direct în mecanismele functionale politogene ale entitatii-tinta, respectiv demnitari, militari, functionari, precum si reprezentanti ai unor organizatii internationale;

11. factori umani nespecifici - persoanele incluse indirect în mecanismele politogene ale entitatiitinta, în general populatia civila;

12. factori materiali - factorii de mediu, culturile agricole si septelul, alimentele si alte produse de consum curent, obiectivele de importanta strategica, militare sau cu utilitate militara, facilitatile de infrastructura ale vietii sociale, facilitatile de stat si guvernamentale, sistemele de transport, telecomunicatii si informationale, simbolurile si valorile nationale, precum si bunurile mobile sau imobile ale organizatiilor internationale;

13. facilitati de stat si guvernamentale - mijloacele de transport permanente sau temporare, folosite de reprezentantii unui stat, membrii guvernului, ai autoritatii legislative sau judecatoresti, functionarii, angajatii unui stat sau ai oricarei alte autoritati publice ori ai unei organizatii interguvernamentale, în legatura cu actele lor oficiale;

14. obiective de importanta strategica - obiectivele fortelor armate sau cele de importanta deosebita pentru apararea tarii, activitatea statului, economie, cultura si arta, localurile misiunilor diplomatice sau ale unor organizatii internationale, precum si facilitatile de infrastructura sau locurile de utilitate publica;

15. loc de utilitate publica - acea parte a unei cladiri, teren, strada, cale navigabila, loc comercial, de afaceri, cultural-sportiv, istoric, educational, religios, de recreere, precum si orice alt loc care este accesibil publicului;

16. facilitati de infrastructura - utilitatea publica sau privata care asigura sau distribuie servicii în beneficiul populatiei, precum: apa si canalizare, energie, combustibil, comunicatii, servicii bancare si servicii medicale, retele de telecomunicatii si informationale;

17. sistem de transport - toate facilitatile, mijloacele de transport si instrumentele publice sau private, folosite în sau pentru serviciile publice, pentru transportul de persoane sau de marfuri;

18. criza terorista - situatia de fapt creata anterior sau în urma savârsirii unui atac terorist, prin care:

a)     sunt întrerupte sau afectate grav o serie de activitati economice, sociale, politice sau de alta natura;
b)    sunt pusi în pericol factori umani, specifici si nespecifici, sau factori materiali importanti;
c)    siguranta populatiei sau a unei colectivitati este expusa la riscuri majore;
d)    este necesar a se actiona prin masuri defensive ori ofensive pentru înlaturarea amenintarilor generate de situatia de fapt creata;
 

19. profit al entitatii teroriste - orice bun care reprezinta, partial sau total, direct ori indirect, un beneficiu obtinut în urma savârsirii actelor teroriste sau a desfasurarii unor activitati conexe terorismului;

20. interventie antiterorista - ansamblul masurilor defensive realizate anterior producerii unor atacuri teroriste iminente, folosite pentru reducerea vulnerabilitatii factorilor umani, specifici si nespecifici, si a factorilor materiali;

21. interventie contraterorista - ansamblul masurilor ofensive realizate în scopul capturarii sau anihilarii teroristilor, eliberarii ostaticilor si restabilirii ordinii legale, în cazul desfasurarii ori producerii unui atac terorist.

După cum am mai precizat, nu orice actiune poate fi considerată un act terorist. Astfel, constituie acte de terorism urmatoarele infractiuni savârsite în conditiile prevederilor art. 2:

a)  infractiunile de omor, omor calificat si omor deosebit de grav, prevazute în art. 174- 176 din Codul penal, vatamarea corporala si vatamarea corporala grava, prevazute în art. 181 si 182 din Codul penal, precum si lipsirea de libertate în mod ilegal, prevazuta în art. 189 din Codul penal;
b) infractiunile prevazute în art. 106 - 109 din Ordonanta Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, republicata;
c) infractiunile de distrugere, prevazute în art. 217 si 218 din Codul penal;
d) infractiunile de nerespectare a regimului armelor si munitiilor, de nerespectare a regimului materialelor nucleare si al altor materii radioactive, precum si de nerespectare a regimului materiilor explozive, prevazute în art. 279, 2791 si 280 din Codul penal;
e) producerea, dobândirea, detinerea, transportul, furnizarea sau transferarea catre alte persoane, direct ori indirect, de arme chimice sau biologice, precum si cercetarea în domeniu sau dezvoltarea de asemenea arme;
f) introducerea sau raspândirea în atmosfera, pe sol, în subsol ori în apa de produse, substante, materiale, microorganisme sau toxine de natura sa puna în pericol sanatatea oamenilor sau a animalelor ori mediul înconjurator;
g) amenintarea cu savârsirea faptelor prevazute la lit. a) - f).
 
De asemenea, conform art.33 din L535/2004 o serie de acţinu pot fi asimilate teorismului. Astfel sunt asimilate actelor de terorism urmatoarele fapte:
 
a) procurarea, detinerea, confectionarea, fabricarea sau furnizarea ori, dupa caz, producerea de mijloace distructive, substante toxice, materiale, microorganisme sau alte substante ori mijloace vatamatoare, de natura sa puna în pericol sanatatea oamenilor sau a animalelor ori mediul înconjurator, în scop terorist;
b) recrutarea, instruirea sau pregatirea entitatilor teroriste în vederea folosirii armelor de foc, munitiilor, explozivilor, armelor chimice, biologice, bacteriologice sau nucleare, precum si în scopul facilitarii ori comiterii de acte de terorism;
c) înlesnirea intrarii/iesirii în/din tara, gazduirea ori facilitarea accesului în zona obiectivelor vizate al persoanei despre care se cunoaste ca a
sprijinit/savârsit sau urmeaza sa sprijine/savârseasca un act terorist;
d) culegerea si detinerea, în scopul transmiterii, ori punerea la dispozitie de date si informatii despre obiective vizate de teroristi, fara drept;
e) promovarea unor idei, conceptii sau atitudini în scopul sustinerii cauzei si/sau a activitatii entitatii teroriste;
f) spalarea de bani, bancruta frauduloasa, actele de coruptie, santajul, traficul de persoane, traficul ilicit de droguri si precursori, contrabanda, traficul cu autoturisme furate, falsificarea de moneda sau de alte valori, precum si orice alte infractiuni având ca finalitate
g) orice alte fapte comise cu intentia de a sprijini, înlesni, ascunde sau de a determina savârsirea actelor de terorism.
 
Este important să menţionăm că victimă a terorismului poate deveni fie o persoană concretă, ce prezintă importanţă deosebită pentru societate, fie un reprezentant al statului, diplomat, conducătorul unei navei aeriene etc., fie o persoană sau persoane care se aflau ocazional la locul comiterii infracţiunii.
Terorismul prezintă un pericolul social sporit îndeosebi prin faptul că realizarea atentatului este însoţită de asasinarea sau intimidarea mai multor persoane, de provocarea unor daune deosebit de mari cu consecinţe grave. Deci, putem concluziona că obiectul nemijlocit de atentare al terorismului îl constituie securitatea .