Latura obiectivă a oricărei infracţiuni, indiferent de faptul cum sunt formulate semnele ei în componenţă, include: fapta (acţiune sau inacţiune), consecinţele, legătura cauzală între faptă şi consecinţe, timpul, locul, mijlocul şi conjunctura comiterii infracţiunii. Delimitarea lor în semne obligatorii şi în semne facultative este posibilâ numai ăn raport cu componenţa concretă şi nu se reduce doar la constatarea faptului, infracţiunii ca fenomen real.
Latura obiectivă a terorismului se realizează prin provocarea unor explozii, incendieri sau săvîrşirea altor acţiuni care periclitează viaţa oamenilor, cauzează daune materiale în proporţii mari sau provoacă alte urmări grave, dacă aceste acţiuni sunt sâvîrşite în scopul de a submina securitatea publică, de a intimida populaţia sau de a impune autoritătile publice sau persoanele fizice de a lua unele decizii, sau ameninţarea sâvîrşirii unor astfel de acţiuni în aceleaşi scopuri . Putem conchide că latura obiectivă se poate realiza prin două forme:
1) săvîrşirea unor explozii, incendieri sau a altor acţiuni, care periclitează viaţa oamenilor sau cauzează daune materiale în proportii mari sau provoacă alte urmări grave;
2) ameninţarea săvîrşirii unor asemenea acţiuni. Latura obiectivă a eventualei infracţiuni ce urmează a fi comisă, în formă ideală se creează în conştiinţa persoanei, iar apoi, într-o formă sau alta, se realizează în realitate. Alegerea obiectului de atentare, timpului, locului săvîrşirii faptei şi mijloacelor de realizare a scopului de către infractor determină în întregime latura obiectivă de comportament a acestuia. Latura obiectivă apare ca o realizare a intenţiilor subiectului.
Îndeosebi aceasta se observă în infracţiunile comise premeditat. Astfel de infracţiune este şi terorismul. Practic este imposibilă comiterea unui act de terorism fară o pregătire anterioară.
Un element obligatoriu al laturii obiective a terorismului este crearea pericolului pentru viaţa oamenilor, cauzarea daunei în proportii mari sau provocării altor urmări grave. Pericolul este o consecinţă specifică a faptelor social periculoase şi se caracterizează prin semne de calitate şi cantitate. Pericolul trebuie să conţină premisele reale pentru dăunarea dreptului la viaţă, la integritatea fizică şi libertatea individuală, patrimoniu.
În cazul comiterii unui act de terorism, pericolul se realizează prin survenirea unor consecinţe materiale (daună fizică, patrimonială, ecologică) şi nematerială (dauna politică, ideologică, morală). Dacă e să ne referim la consecinţele nemateriale, ele nu se reflectă în obiectele reale ale lumii înconjurătoare şi de facto nu pot fi înregistrate sau măsurate. Conform normelor juridico- penale, urmările nemateriale fie că se includ în semnele obligatorii ale laturii obiective (componenţă materială), fie că nu se amintesc deloc, rămînînd în afara componenţei infracţiunii (componenţa formală). Analizînd latura obiectivă a terorismului, constatăm că componenţa în cauză nu poate fi atribuită nici la prima categorie, nici la a doua, măcar că unii dintre jurişti consideră terorismul componenţă materială, în acelaşi timp alţii determinînd-o drept o componenţă formală.
Astfel, terorismul se atribuie la infracţiunile de categorie specială care pun în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor.Legislatorul, în asemenea cazuri, străduindu-se să protejeze mai eficient obiectul la care se atentează de consecinţele posibile şi pentru prevenirea acestora, leagă momentul consumării faptei de două elemente obligatorii ale laturii obiective: fapta şi apariţia pericolului real, pericolul. De aici şi altă consecinţă: trebuie stabilită legătura cauzală dintre fapta criminală, realizată prin diferite modalităţi, şi momentul creării pericolului pentru viaţa unui număr nedeterminat de persoane, deteriorarea clădirilor, instalaţiilor, transportului etc.
Deci terorismul este o componenţă consumată în situaţia în care sunt stabilite elementele laturii obiective: săvîrşirea unor explozii, incendieri sau a altor acţiuni şi pericolul justificat cauzal. Astfel putem conchide că, terorismul constituie o componenţă formal-materială.