Drept

Introducere

Securitatea statului  este parte integranta a securitatii nationale. Prin   securitatea   statului  se  intelege   protectia   suveranitatii, independentei  si  integritatii  teritoriale  a tarii,  a  regimului  ei constitutional,   a   potentialului  economic,   tehnico-stiintific   si defensiv, a drepturilor si libertatilor legitime ale persoanei impotriva activitatii   informative  si  subversive  a  serviciilor  speciale   si organizatiilor straine, impotriva atentatelor criminale ale unor grupurisau indivizi aparte. 

Legislatia privind  securitatea  statului se bazeaza pe  ConstitutiaRepublicii  Moldova  si include prezenta lege, alte acte legislative  cedetermina  directiile  principale de activitate a statului  in  domeniul asigurarii  securitatii tarii, acordurile si conventiile  internationale la care Republica Moldova este parte.

Securitatea statului  se  asigura  prin stabilirea si  aplicarea  decatre  stat  a  unui  sistem de masuri cu  caracter  economic,  politic, juridic,  militar,  organizatoric  si  de alta  natura,  orientate  spre

descoperirea,  prevenirea  si contracararea la timp a  amenintarilor  la adresa securitatii statului.

Prin amenintari  la  adresa  securitatii  statului  se  intelege ansamblul  de  actiuni, conditii si factori ce comporta  pericol  pentru stat, societate si personalitate.

Pericol deosebit pentru securitatea statului prezinta:

1. a) actiunile indreptate  spre schimbarea prin violenta a  regimului constitutional,  subminarea sau suprimarea suveranitatii,  independentei si   integritatii  teritoriale  a    Aceste  actiuni  nu  pot   fi interpretate    in   detrimentul   pluralismului   politic,   realizarii drepturilor si libertatilor constitutionale ale omului;
2. b) activitatea ce  contribuie,  in  mod  direct  sau  indirect,  la desfasurarea  de  actiuni  militare  contra  tarii  sau  la  declansarea razboiului civil;
3. c) actiunile militare  si  alte actiuni  violente  care  submineaza temeliile statului;
4. d) actiunile care favorizeaza aparitia de evenimente  extraordinare in  transporturi, telecomunicatii,  la unitatile economice si  cele  de importanta vitala;
5. e) spionajul, transmiterea  informatiilor ce constituie  secret  de stat   altor  state,  precum  si  obtinerea  ori  detinerea  ilegala   a informatiilor  ce constituie secret de stat in vederea transmiterii  lor unor state straine sau structuri anticonstitutionale;
6. f) tradarea manifestata prin acordarea de ajutor unui stat strain in desfasurarea activitatii ostile impotriva Republicii Moldova;
7. g) actiunile care   au  ca  scop  rasturnarea  prin   violenta   a autoritatilor publice legal alese;
8. h) actiunile care lezeaza drepturile si libertatile constitutionale ale cetatenilor ce pun in pericol securitatea statului;
9. i) pregatirea si comiterea actelor teroriste, atentatelor la viata, sanatatea   si   inviolabilitatea  persoanelor  oficiale   supreme   din republica,  a  oamenilor de stat si fruntasilor vietii publice din  alte state aflati in Republica Moldova;
10. j) sustragerea de  armament,  munitie, tehnica  de  lupta,  materii explozive,  radioactive, substante otravitoare, narcotice, toxice si  de alta    natura,   contrabanda   cu   acestea,   producerea,   folosirea, transportarea  si  pastrarea lor ilegala, daca prin aceasta sint  atinse interesele de asigurare a securitatii statului;
11. k) constituirea de  organizatii  sau grupari ilegale  care  pun  in pericol securitatea statului sau participarea la activitatea acestora;
12. l) cazurile de crima  organizata si/sau coruptie,  care  submineaza securitatea statului.

Organele ce supraveghează și monitorizează securitatea în Republica Moldova sunt :

• Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova;
• Serviciu de Protecție și Pază de Stat.

1. Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova

Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (denumit în continuare Serviciu) este organul de stat specializat în domeniul asigurării securităţii de stat. Activitatea Serviciului este coordonată de către Preşedintele Republicii Moldova, în limitele competenţei sale, şi este supusă controlului parlamentar. Serviciul reprezintă un organ unitar centralizat, constituit din subunităţile aparatului central al Serviciului şi organele lui teritoriale.

Efectivul Serviciului este stabilit şi aprobat de Parlament la propunerea directorului Serviciului. Organele teritoriale sînt subordonate direct conducerii Serviciului. Amplasarea lor poate să nu corespundă cu împărţirea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. Serviciul este persoană juridică, are denumire oficială şi convenţională, dispune de alte atribute necesare, conturi în bănci, inclusiv valutare.

Cadrul juridic al activităţii Serviciului îl constituie Constituţia Republicii Moldova, prezenta lege, alte acte legislative, decretele Preşedintelui Republicii Moldova şi hotărîrile Guvernului. Activitatea Serviciului se desfăşoară şi în conformitate cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

 Serviciul îşi desfăşoară activitatea conform principiilor:

- legalităţii;

- respectării drepturilor şi libertăţilor omului;

- umanismului;

- nonpartidismului;

- oportunităţii;

- conspiraţiei, îmbinării metodelor şi mijloacelor de activitate deschisă şi acoperită;

- centralizării conducerii Serviciului, îmbinării conducerii unipersonale şi colegiale.

În activitatea sa, Serviciul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor omului. Nu se admite limitarea drepturilor şi libertăţilor omului, cu excepţia cazurilor prevăzute de Constituţie şi de alte acte legislative.

Cetăţenii ale căror drepturi şi libertăţi au fost încălcate de către persoane cu funcţii de răspundere ale Serviciului sînt în drept să reclame acţiunile persoanelor în cauză în organul ierarhic superior al Serviciului, la procuratură sau în instanţa judecătorească.Conducătorulorganului respectiv al Serviciului, procurorul sau judecătorul este obligat să întreprindă măsuri pentru repunerea în aceste drepturi şi libertăţi, pentru repararea prejudiciului cauzat şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi, conform legislaţiei.

 Autorităţile administraţiei publice, precum şi întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, indiferent de tipul de proprietate, formaţiunile politice, obşteşti şi cetăţenii au dreptul, în conformitate cu legislaţia, să obţină explicaţii şi informaţii de la Serviciu, în cazul lezării drepturilor şi libertăţilor lor, şi să ceară de la acesta repararea prejudiciului cauzat de acţiunile ilegale ale persoanelor cu funcţii de răspundere ale Serviciului aflate în exerciţiul funcţiunii. Datele privind viaţa particulară care aduc atingere onoarei şi demnităţii cetăţeanului sau de natură să-i lezeze interesele legitime, obţinute în procesul activităţii Serviciului, nu pot fi făcute publice decît cu consimţămîntul cetăţeanului, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie.

 Persoanele cu funcţii de răspundere ale Serviciului vinovate de abuz de putere sau de abuz de serviciu, fie de excesul de putere sau de depăşirea atribuţiilor de serviciu poartă răspunderea prevăzută de legislaţie. Cetăţenii sînt informaţi despre activitatea Serviciului prin intermediul mass-media şi prin alte forme, în modul stabilit de legislaţie.

Informaţiile privind drepturile şi obligaţiile, direcţiile principale de activitate ale Serviciului sînt prezentate integral. Se interzice de a face publice informaţiile ce constituie secret de stat, secret comercial, precum şi alte informaţii oficiale cu accesibilitate limitată, a căror divulgare ar putea prejudicia securitatea de stat, onoarea şi demnitatea persoanei sau ar putea leza drepturile şi libertăţile acesteia, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie în interesul justiţiei.

Cetăţenii angajaţi în Serviciu, precum şi cei admişi la informaţiile referitoare la activitatea Serviciului, sînt supuşi procedurii de acces la informaţiile ce constituie secret de stat, dacă altă modalitate nu este prevăzută de legislaţie. Cetăţenii admişi, în condiţiile legii, la informaţiile referitoare la activitatea Serviciului ce constituie secret de stat poartă răspundere pentru divulgarea lor conform legislaţiei.

Documentele şi materialele ce conţin informaţii referitoare la efectivul Serviciului, persoanele ce îi acordă sau i-au acordat în secret sprijin, precum şi informaţiile despre organizarea, tactica, metodele şi mijloacele de desfăşurare a activităţii operative de investigaţii de către Serviciu, constituie secret de stat şi se păstrează în arhiva Serviciului. Materialele din arhiva Serviciului care prezintă valoare istorică şi ştiinţifică sînt scoase de la secret şi sînt remise spre păstrare la Arhiva Naţională a Republicii Moldova în modul stabilit de legislaţie.

Serviciului îi revin atribuţiile:

 a) elaborarea şi realizarea, în limita competenţei sale, a unui sistem de măsuri orientate spre descoperirea, prevenirea şi contracararea următoarelor acţiuni care, conform legislaţiei, periclitează securitatea de stat, publică şi a persoanei:

- acţiunile îndreptate spre schimbarea prin violenţă a orînduirii constituţionale, subminarea sau lichidarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a ţării. (Aceste acţiuni nu pot fi interpretate în detrimentul pluralismului politic, realizării drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale omului.);

- activitatea ce contribuie, în mod direct sau indirect, la desfăşurarea de acţiuni militare împotriva ţării sau la declanşarea războiului civil;

- acţiunile militare sau alte acţiuni violente care subminează temeliile statului;

 - acţiunile care au ca scop răsturnarea prin violenţă a autorităţilor publice legal alese;

- acţiunile care favorizează apariţia de situaţii excepţionale în transport, telecomunicaţii, la unităţile economice şi cele de importanţă vitală;

 - spionajul, adică transmiterea informaţiilor ce constituie secret de stat altor state, precum şi obţinerea ori deţinerea ilegală a informaţiilor ce constituie secret de stat în vederea transmiterii lor unor state străine sau structuri anticonstituţionale;

 - trădarea manifestată prin acordarea de ajutor unui stat străin în desfăşurarea de activităţi ostile împotriva Republicii Moldova; - acţiunile care lezează drepturile şi libertăţile constituţionale ale cetăţenilor şi pun în pericol securitatea de stat;

 - pregătirea şi comiterea atentatelor la viaţa, sănătatea şi inviolabilitatea persoanelor oficiale supreme ale ţării, a oamenilor de stat şi fruntaşilor vieţii publice din alte state aflaţi în Republica Moldova;

 - sustragerea de armament, muniţii, tehnică de luptă, substanţe explozive, radioactive, otrăvitoare, narcotice, toxice şi de altă natură, contrabanda cu acestea, producerea, folosirea, transportarea şi păstrarea lor ilegală, dacă prin aceasta se aduce atingere intereselor de asigurare a securităţii de stat;

 - constituirea de organizaţii sau grupări ilegale care periclitează securitatea de stat sau participarea la activitatea acestora;

b) protecţia secretului de stat, exercitarea controlului privind asigurarea păstrării şi prevenirii scurgerii informaţiilor ce constituie secret de stat şi altor informaţii importante pentru stat;

 c) crearea, asigurarea funcţionării şi securităţii sistemelor guvernamentale de telecomunicaţii, elaborarea strategiei şi realizarea politicii naţionale în domeniul creării, administrării şi asigurării funcţionării şi securităţii sistemelor speciale de telecomunicaţii;

d) desfăşurarea activităţii de combatere a terorismului, finanţării şi asigurării materiale a actelor teroriste;

e) asigurarea tehnică a interceptării comunicărilor efectuate prin intermediul reţelelor de comunicaţii electronice, cu utilizarea unor mijloace tehnice speciale, conectate, în caz de necesitate, la echipamentul furnizorilor de reţele şi/sau servicii de comunicaţii electronice.

Direcţiile de activitate ale Serviciului. Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce ţin de asigurarea securităţii de stat, Serviciul desfăşoară:

a) activităţi informative;

 b) activităţi contrainformative;

c) combaterea infracţiunilor ale căror urmărire penală sînt atribuite, conform legislaţiei, Serviciului.

Alte atribuţii în domeniul combaterii criminalităţii pot fi acordate Serviciului prin legi şi alte acte normative.

Modul de desfăşurare a măsurilor informative şi contrainformative, precum şi condiţiile de utilizare a metodelor şi mijloacelor secrete în desfăşurarea activităţii informative şi contrainformative sînt stabilite de legislaţie.

 Serviciul este obligat:

a) să informeze Parlamentul, Preşedintele Republicii Moldova, Guvernul şi alte autorităţi publice asupra problemelor ce ţin de interesele securităţii de stat;

 b) să obţină date informative în interesul asigurării securităţii Republicii Moldova, sporirii potenţialului ei economic, tehnico-ştiinţific şi defensiv, creării condiţiilor pentru promovarea politicii ei externe şi interne;

 c) să descopere, să prevină şi să contracareze activitatea informativă şi subversivă a serviciilor şi organizaţiilor speciale străine, precum şi a unor persoane aparte, orientată spre prejudicierea securităţii Republicii Moldova;

d) să descopere, să prevină şi să contracareze infracţiunile ale căror urmărire penală ţin, conform legislaţiei, de competenţa Serviciului, să caute persoanele care au comis ori sînt suspectate de comitere a unor atare infracţiuni;

e) să întreprindă măsuri de asigurare contrainformativă a Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, altor formaţiuni militare, create în condiţiile legii, precum şi a organelor de control şi vamale;

f) să asigure conducerea ţării, a ministerelor, departamentelor şi a altor autorităţi publice, inclusiv şi în străinătate, conform Nomenclatorului întocmit de Guvern, cu legătură guvernamentală, cifrată, secretă şi cu alte tipuri de telecomunicaţii; să organizeze şi să asigure siguranţa exploatării lor;

g) să asigure, în limita competenţei sale, siguranţa obiectivelor complexului defensiv, sistemului financiar-bancar, energetic, de transport şi telecomunicaţii şi a obiectivelor de importanţă vitală, a sistemelor informaţionale şi de telecomunicaţii, a cercetărilor ştiinţifice;

h) să exercite controlul privind asigurarea păstrării informaţiilor ce constituie secret de stat; să participe la elaborarea şi realizarea măsurilor de protejare a informaţiilor ce constituie secret de stat în autorităţile publice, formaţiunile militare, la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul de proprietate; să întreprindă, în modul stabilit, măsuri legate de accesul cetăţenilor la informaţiile ce constituie secret de stat;

 i) la cererea conducătorilor autorităţilor publice, în condiţiile legii, să verifice şi să ofere date cu privire la persoanele ce urmează a fi încadrate în autorităţile publice;

 j) să întreprindă, în comun cu alte autorităţi publice, măsuri de asigurare a securităţii instituţiilor Republicii Moldova situate pe teritoriul altor state şi a cetăţenilor ei aflaţi în străinătate;

k) să participe, în limita competenţei sale şi în colaborare cu Poliţia de Frontieră din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, la asigurarea controlului frontierei de stat a Republicii Moldova;

 l) să acorde, prin forţe şi mijloace disponibile, inclusiv tehnice, sprijin organelor afacerilor interne şi altor organe de drept la combaterea criminalităţii;

 m) să depisteze emiterile radio ale mijloacelor radioelectronice emiţătoare a căror activitate periclitează securitatea de stat;

n) să participe, în conformitate cu legislaţia, la soluţionarea problemelor ce ţin de acordarea şi retragerea cetăţeniei Republicii Moldova, intrarea/ieşirea în/din ţară a cetăţenilor republicii, şi a străinilor, precum şi de respectarea regimului de şedere a străinilor în ţară;

o) să menţină în stare bună pregătirea de mobilizare a Serviciului, să formeze necesităţile şi să ţină evidenţa rezervelor efectivului.

p) în limita competenţei sale, să planifice, să desfăşoare activităţi şi să prezinte organelor abilitate informaţiile necesare pentru asigurarea securităţii militare a statului;

 q) la declararea stării de asediu sau de război, în limita competenţei sale, să coordoneze cu Statul Major General al Forţelor Armate măsurile de menţinere a regimului stării de asediu sau de război şi să participe la asigurarea operaţiilor de apărare a ţării.

Serviciul are dreptul:

a) să efectueze, în conformitate cu legislaţia, măsuri operative de investigaţii;

b) să întreprindă măsuri de profilaxie a infracţiunilor, care, conform legislaţiei, ţin de competenţa Serviciului;

 c) să antreneze, în condiţiile prevăzute de legislaţie, în mod deschis sau secret (inclusiv şi în calitate de colaboratori netitulari), persoane, cu acordul acestora, în vederea contribuirii la îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin Serviciului. Împuternicirile colaboratorilor netitulari sînt stabilite prin actele departamentale ale Serviciului;

d) să folosească, în bază de contract sau înţelegere verbală, în limitele necesare pentru efectuarea măsurilor operative de investigaţii, încăperile de serviciu, alte bunuri ale întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor de stat, ale formaţiunilor militare, precum şi încăperile şi alte bunuri ale cetăţenilor;

e) să utilizeze, în caz de extremă necesitate, în interes de serviciu, mijloacele de telecomunicaţii ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, indiferent de tipul de proprietate, precum şi ale asociaţiilor obşteşti şi cetăţenilor, cu consimţămîntul acestora;

 f) să utilizeze, în cazurile care nu suferă amînare, mijloacele de transport ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, indiferent de tipul de proprietate, precum şi ale asociaţiilor obşteşti, cetăţenilor, cu excepţia celor ce aparţin instituţiilor străine şi persoanelor cu imunitate diplomatică. La cererea proprietarilor mijloacelor de transport, Serviciul le compensează, în modul stabilit de legislaţie, cheltuielile sau prejudiciile pricinuite;

g) să efectueze reţinerea administrativă a persoanelor care au comis delicte ce ţin de tentativa de pătrundere şi de pătrunderea pe teritoriul pus sub pază specială al obiectivelor cu regim special şi al altor obiective păzite, precum şi să controleze actele de identitate ale acestor persoane, să le ceară explicaţii, să efectueze percheziţia lor corporală, controlul şi ridicarea obiectelor şi actelor ce le aparţin; să întocmească procese-verbale cu privire la contravenţii administrative;

 h) să înainteze autorităţilor publice, administraţiei întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, indiferent de tipul de proprietate, precum şi asociaţiilor obşteşti, indicaţii executorii privind înlăturarea cauzelor şi condiţiilor care contribuie la realizarea ameninţărilor securităţii de stat.

i) să obţină, pe gratis, de la autorităţile publice, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul de proprietate, informaţii necesare pentru exercitarea atribuţiilor ce revin Serviciului;

j) să elaboreze coduri de stat şi mijloace tehnice de cifrare, să execute lucrări de cifru în cadrul Serviciului, precum şi să exercite controlul asupra respectării regimului de secretizare la manipularea informaţiilor cifrate în cadrul subdiviziunilor de cifru ale autorităţilor publice, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, indiferent de tipul de proprietate;

k) să creeze, în modul stabilit de legislaţie, întreprinderi, instituţii, organizaţii şi subdiviziuni necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin Serviciului şi pentru asigurarea activităţii lui;

l) să antreneze, de comun acord cu Ministerul Afacerilor Interne, forţele şi mijloacele acestuia la acţiuni de asigurare a securităţii de stat;

Nu este admisă utilizarea drepturilor acordate Serviciului pentru îndeplinirea unor obligaţii care nu sînt prevăzute de legislaţie. Conlucrarea Serviciului cu instituţii din ţară şi din străinătate. Serviciul îşi desfăşoară activitatea în conlucrare cu autorităţile publice din Republica Moldova, cu întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul de proprietate.

Modul şi condiţiile conlucrării Serviciului cu alte autorităţi ale administraţiei publice se stabilesc în baza acordurilor între ele sau în baza unor acte normative comune. Serviciul poate utiliza disponibilităţile altor organe din sistemul organelor de securitate ale Republicii Moldova în condiţiile prevăzute de legislaţie.

Autorităţile publice, precum şi întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, indiferent de tipul de proprietate, sînt obligate să acorde sprijin Serviciului în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, inclusiv să ofere, potrivit listei aprobate de Guvern, funcţii pentru încadrarea ofiţerilor de informaţii şi securitate angajaţi în rezolvarea sarcinilor de asigurare a securităţii de stat. Organele de drept şi de urmărire penală sînt obligate să comunice

Serviciului orice date şi informaţii, rezultate din activitatea lor de serviciu, ce ţin de asigurarea securităţii de stat. Cetăţenii, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, indiferent de tipul de proprietate, prestatoare de servicii poştale, de telecomunicaţii de toate tipurile, inclusiv de servicii în sistemul de legătură cifrată, confidenţială, prin satelit, prin reţelele informaţionale globale, regionale şi departamentale, sînt obligate, în conformitate cu legislaţia, să creeze condiţiile necesare pentru efectuarea de către Serviciu a măsurilor operative de investigaţii.

Conlucrarea Serviciului cu serviciile şi organizaţiile speciale străine, cu organele de drept şi alte organizaţii din străinătate are loc în baza acordurilor internaţionale.

2. Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat

Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat este o autoritate administrativă centrală din sistemul organelor de drept cu atribuţii în domeniul securităţii statului, specializat în asigurarea protecţiei demnitarilor Republicii Moldova, a demnitarilor străini pe timpul şederii lor în Republica Moldova, a membrilor lor de familie, în limitele competenţelor legale, precum şi în asigurarea pazei sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestora.

Îndeplinirea serviciului în funcţia de colaborator cu grad special (denumit în continuare colaborator) în cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat (denumit în continuare Serviciu) este o formă specială a serviciului public prin care se exercită drepturile şi obligaţiile Serviciului în domeniul securităţii statului. Serviciul este subordonat Preşedintelui Republicii Moldova.

Noţiuni principale În sensul legii, următoarele noţiuni principale semnifică: măsuri de protecţie şi pază - totalitate a măsurilor organizatorice, de protecţie, de pază, de regim, tehnico-operative, sanitaro-igienice, antiepidemice, ecologice, de control, inclusiv de radiaţie, de investigaţie şi de altă natură realizate de Serviciu în limitele competenţei; persoane beneficiare de protecţie de stat – demnitari ai Republicii Moldova, demnitari străini pe timpul şederii lor în Republica Moldova, membrii lor de familie, cărora li se asigură protecţie în conformitate cu prezenta lege; sedii de lucru şi reşedinţe aflate în pază – clădiri în care îşi desfăşoară activitatea şi locuiesc, permanent sau temporar, persoanele beneficiare de protecţie de stat, precum şi teritoriile aferente.

Cadrul juridic al activităţii Serviciului îl constituie Constituţia Republicii Moldova, Legea securităţii statului, Legea privind organele securităţii statului, prezenta lege, alte acte normative, precum şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Principiile de bază. Serviciul îşi desfăşoară activitatea pe principiile:

 a) legalităţii;

b) egalităţii în faţa legii;

c) respectării drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale omului;

 d) interacţiunii şi cooperării;

e) îmbinării metodelor de activitate deschise cu cele secrete;

f) răspunderii personale;

g) conducerii unice;

h) nepărtinirii;

i) controlului şi supravegherii.

Pentru îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin, Serviciul colaborează cu Ministerul Afacerilor Interne, cu Serviciul de Informaţii şi Securitate, cu Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, cu societăţi şi instituţii avînd orice formă juridică de organizare, cu persoane fizice, precum şi cu instituţii similare din alte ţări, inclusiv organizaţii internaţionale de profil.

Instituţiile prevăzute mai sus acordă Serviciului, în limitele competenţelor legale, sprijin necesar îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de lege. Persoanele beneficiare de protecţie de stat.

Din categoria demnitarilor Republicii Moldova care beneficiază de protecţie de stat fac parte: Preşedintele Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului, Prim-ministrul, ex-Preşedintele Republicii Moldova, ex-Preşedintele Parlamentului, ex-Prim-ministrul, pe perioada stabilită de legislaţie.Pe durata mandatului Preşedintelui Republicii Moldova, al Preşedintelui Parlamentului şi al Prim-ministrului se acordă protecţie şi membrilor lor de familie.

Preşedintele Republicii Moldova dispune acordarea protecţiei şi altor demnitari sau membrilor lor de familie, la solicitarea scrisă a instituţiilor interesate sau din iniţiativă proprie, dacă se constată o stare de pericol sau dacă există informaţii despre organizarea de acţiuni prin care s-ar atenta la viaţa, integritatea fizică, libertatea de acţiune şi sănătatea lor.

În afara teritoriului naţional, protecţia demnitarilor Republicii Moldova prevăzuţi în prezenta lege se asigură de către efectivul Serviciului în cooperare cu serviciile speciale cu atribuţii în domeniu din ţara gazdă. Demnitarilor străini şi membrilor lor de familie li se asigură protecţie pe durata şederii în Republica Moldova în conformitate cu legislaţia naţională, cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

La solicitarea scrisă a instituţiilor interesate, directorul Serviciului poate dispune acordarea protecţiei altor demnitari străini, aflaţi în vizită pe teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă ce nu va depăşi 30 de zile calendaristice, cu informarea Preşedintelui Republicii Moldova.Persoanele menţionate pot refuza pe un termen limitat protecţia acordată, informînd în scris despre refuz directorul Serviciului, cu excepţia timpului pentru care a fost declarată starea de urgenţă, de asediu sau de război.

Lista sediilor de lucru şi a reşedinţelor aflate în paza Serviciului este stabilită prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova. Conducerea Serviciului . Serviciul este condus de un director, numit şi eliberat din funcţie de Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Prim-ministrului. Adjuncţii directorului sînt numiţi şi eliberaţi din funcţie de Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea directorului Serviciului.

Directorul Serviciului şi adjuncţii lui deţin funcţii de demnitate publică, obţinute prin numire. În cadrul Serviciului se constituie şi funcţionează Colegiul Serviciului, care este un organ consultativ în organizarea activităţii lui. Colegiul Serviciului este compus din 9 membri. Componenţa Colegiului se aprobă prin decret al Preşedintelui Republicii Moldova. Şedinţa Colegiului este deliberativă dacă la ea participă cel puţin 2/3 din membrii acestuia. Modul de activitate al Colegiului este prevăzut în regulamentul intern, care este aprobat de directorul Serviciului. Deciziile Colegiului se adoptă cu votul majorităţii membrilor acestuia.

Deciziile se înregistrează şi se fac publice prin ordin al directorului Serviciului.

Directorul Serviciului are următoarele obligaţii:

a) organizează şi conduce activitatea Serviciului şi îl reprezintă în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice, cu instituţii şi organizaţii din ţară, precum şi cu instituţii şi organizaţii similare din străinătate;

b) elaborează şi prezintă Preşedintelui Republicii Moldova spre aprobare structura şi limita efectivului Serviciului;

c) stabileşte modul de utilizare a alocaţiilor bugetare, a mijloacelor materiale şi tehnice destinate întreţinerii şi funcţionării Serviciului, încheie contracte privind achiziţionarea de tehnică, de mijloace speciale şi de mărfuri industrial-tehnice privind efectuarea unor lucrări necesare activităţii acestuia, stabileşte cuantumul sporurilor, adaosurilor şi altor plăţi suplimentare pentru efectivul Serviciului, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

d) stabileşte obligaţiile directorilor adjuncţi şi ale efectivului Serviciului, determină gradul lor de responsabilitate;

e) încadrează şi eliberează din serviciu, conform legislaţiei;

f) stimulează şi aplică sancţiuni disciplinare, conform legislaţiei;

g) emite ordine, dispoziţii şi instrucţiuni;

h) este responsabil de îndeplinirea obligaţiilor Serviciului;

i) detaşează colaboratorii în misiuni de serviciu peste hotare, inclusiv la studii;

 j) negociază şi încheie, în condiţiile legii, contracte şi acorduri cu persoane juridice şi fizice din ţară şi străinătate în probleme ce ţin de competenţa Serviciului;

 k) aprobă devizul de cheltuieli al Serviciului;

l) îndeplineşte alte obligaţii stabilite de legislaţie.

Serviciul are următoarele obligaţii:

a) să prevină, să depisteze şi să anihileze orice acţiune prin care s-ar atenta la viaţa, integritatea fizică, libertatea de acţiune şi la sănătatea persoanelor beneficiare de protecţie de stat, indiferent de locul lor de aflare, să asigure paza sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestor persoane;

b) să întreprindă măsurile de protecţie şi pază prevăzute mai sus, necesare asigurării securităţii persoanelor beneficiare de protecţie de stat şi pazei sediilor de lucru şi a reşedinţelor acestor persoane;

 c) să menţină, în limitele competenţei, ordinea publică în locurile de aflare permanentă sau temporară a persoanelor beneficiare de protecţie de stat şi să excludă cauzele ce împiedică asigurarea acestei ordini;

d) să asigure însoţirea sau escortarea mijloacelor de transport auto cu care se deplasează persoanele beneficiare de protecţie de stat;

 e) să întreprindă, în limitele competenţei, măsuri de asigurare a fiabilităţii, securităţii informaţionale şi operativităţii sistemelor de telecomunicaţii;

f) să organizeze şi să coordoneze, pe timpul misiunilor de protecţie şi pază, activitatea tuturor părţilor participante din instituţiile prevăzute în lege;

g) să participe, în limitele competenţei, la combaterea terorismului;

h) să întreprindă, în colaborare cu Serviciul de Informaţii şi Securitate, acţiuni pentru prevenirea scurgerii de informaţii care nu sînt destinate publicităţii;

i) să execute, independent sau în cooperare cu alte organe specializate, acţiuni de căutare, identificare şi neutralizare a obiectelor suspecte care ar periclita persoanele beneficiare de protecţie de stat, sediile de lucru sau reşedinţele aflate în pază;

 j) să asigure propria securitate şi activitate;

k) la declararea stării de urgenţă, de asediu sau de război, să coordoneze, în limitele competenţei, cu Statul Major General al Forţelor Armate acţiunile de menţinere a regimului stării de urgenţă, de asediu sau de război;

 l) să organizeze, potrivit legii, activitatea de apărare a secretului de stat şi a altor informaţii oficiale cu accesibilitate limitată;

m) să îndeplinească alte obligaţii în conformitate cu legislaţia.

Serviciul are următoarele drepturi:

a) să desfăşoare, în conformitate cu legislaţia, activităţi speciale de investigaţii pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 11 lit. a) al legii; să informeze în mod obligatoriu, printr-un act de sesizare, cu remiterea materialelor confirmative, alte autorităţi care desfăşoară activităţi speciale de investigaţii despre faptele ilicite devenite cunoscute ce ţin de competenţa acestor autorităţi;

b) să solicite şi să primească, în limitele competenţei, de la autorităţile administraţiei publice, de la societăţi şi instituţii cu orice formă juridică de organizare, precum şi de la cetăţeni, informaţiile necesare îndeplinirii obligaţiilor sale;

c) să efectueze verificarea specială a locurilor de aflare permanentă sau temporară a persoanelor beneficiare de protecţie de stat şi să supună testelor de securitate obiectele aflate în folosinţa acestora, utilizînd în acest scop cîini de serviciu şi mijloace speciale din dotare;

d) să reţină şi să predea organelor competente persoanele care comit sau care au comis fapte ilegale în locurile de aflare permanentă sau temporară a persoanelor beneficiare de protecţie de stat ori care au intenţia de a pătrunde sau care au pătruns ilegal în zonele cu acces interzis;

e) să înainteze autorităţilor publice, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor propuneri de înlăturare a cauzelor ce pun în pericol securitatea persoanelor beneficiare de protecţie de stat;

f) să pătrundă pe teritoriile şi în incintele întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor pentru prevenirea şi combaterea acţiunilor ilegale ce pun în pericol securitatea persoanelor beneficiare de protecţie de stat, precum şi pentru urmărirea persoanelor suspecte de comiterea acestor acţiuni, aducînd neîntîrziat la cunoştinţă organelor competente toate cazurile de pătrundere în aceste teritorii şi incinte contrar voinţei proprietarului;

g) să utilizeze unităţi de transport cu numere de înmatriculare speciale, dotate cu mijloace speciale de comunicaţii, de protecţie, de semnalizare sonoră şi luminoasă;

h) să întreprindă, după caz, măsuri în vederea limitării sau interzicerii temporare a circulaţiei vehiculelor şi a accesului persoanelor în anumite zone din localitate şi în imobile de orice natură, precum şi în vederea eliberării zonelor respective de mijloacele de transport care împiedică întreprinderea măsurilor de protecţie şi pază, prin remorcarea acestora;

i) să efectueze schimb de informaţii şi de tehnică specială şi să coopereze cu alte instituţii cu atribuţii în domeniu din Republica Moldova şi din alte ţări pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la art.11 lit.a);

 j) să antreneze, în limitele competenţei, cu acordul Serviciului de Informaţii şi Securitate, al Ministerului Afacerilor Interne, forţele şi mijloacele acestora, necesare stabilirii şi realizării măsurilor de protecţie şi pază;

 k) să legitimeze şi să efectueze cu ajutorul mijloacelor speciale din dotare examinarea corporală şi controlul bunurilor persoanelor aflate în perimetrul desfăşurării măsurilor de protecţie şi pază;

 l) să poarte armă, să deţină, să aplice şi să folosească arma şi muniţiile din dotare, să aplice forţa fizică şi mijloacele speciale, în cazurile şi în modul prevăzute de legislaţie;

m) în executarea unor misiuni care nu pot fi amînate şi care nu pot fi aduse la îndeplinire altfel, să folosească orice mijloc de transport şi de telecomunicaţie proprietate publică sau privată, cu excepţia celor care aparţin corpului diplomatic, cheltuielile de folosire urmînd să fie suportate de Serviciu sau, după caz, de persoanele care au provocat intervenţia.

Condiţiile de încadrare. Încadrarea în Serviciu este benevolă, pe bază de contract. Pot fi încadraţi în Serviciu cetăţenii Republicii Moldova care au atins vîrsta de 21 de ani şi au îndeplinit serviciul militar în termen sau cu termen redus ori care au urmat cursul deplin de instruire la catedra militară, apţi după calităţile lor individuale şi profesionale, pregătiţi din punct de vedere fizic, a căror stare de sănătate le permite să exercite obligaţiile conform funcţiei.

Pentru a fi încadrat în Serviciu, candidatul este supus unui control special conform actelor normative ale Serviciului. Persoanele încadrate în Serviciu sînt radiate din evidenţa militară şi se includ în evidenţa specială a Serviciului.

Persoanele care urmează a fi încadrate în Serviciu sînt supuse dactiloscopiei de stat obligatorii în conformitate cu legislaţia. La încadrarea în Serviciu şi, ulterior, în fiecare an, colaboratorii Serviciului sînt obligaţi să prezinte, în condiţiile legii, declaraţie cu privire la venituri şi la proprietate.

Nu pot fi încadrate în Serviciu persoanele declarate anterior prin hotărîre judecătorească definitivă culpabile de comiterea unei infracţiuni. Dacă există un impediment în angajarea sa în serviciul public, persoana nu poate fi încadrată nici în funcţia de colaborator al Serviciului. Încadrarea în Serviciu se efectuează prin contract de îndeplinire a serviciului special în cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat (denumit în continuare contract), încheiat în scris, prin care se stabilesc condiţiile de îndeplinire a serviciului, obligaţiile, drepturile şi responsabilitatea părţilor.

Contractul se încheie între cetăţeanul Republicii Moldova care urmează a fi încadrat şi directorul Serviciului, pe un termen de pînă la 5 ani. Forma contractului se aprobă de către directorul Serviciului. Contractul intră în vigoare la data semnării sau la data stabilită în el şi îşi încetează acţiunea în conformitate cu prezenta lege.

Limita de vîrstă de încadrare în Serviciu pentru subofiţeri şi ofiţeri este de 30 de ani. În vederea completării Serviciului cu specialităţi deficitare, la decizia directorului său, poate fi încadrată persoana care a depăşit limita de vîrstă de încadrare, dar nu mai mult de limita de vîrstă de aflare în serviciu.

 Pentru colaboratorii Serviciului este stabilită următoarea limită de vîrstă de aflare în serviciu: a) pentru subofiţeri şi ofiţeri cu grade medii – 50 de ani;

b) pentru ofiţerii cu grade superioare – 55 de ani;

 c) pentru ofiţerii cu grade supreme – 60 de ani.

Aflarea în serviciu peste limita de vîrstă poate fi prelungită, la cerere, de către directorul Serviciului, pe un termen de pînă la 5 ani, dacă solicitantul întruneşte condiţiile prevăzute pentru funcţia respectivă.

WEBOGRAFIE:

http://www.usem.md/

ACTE NORMATIVE:

1. LEGEA Nr.618-XIII din 31.10.95 privind securitatea statului

LEGEA Nr.619 din 31.10.1995 privind organele securității statului