Drept

Sindicatele se constituie^[1] în temeiul dreptului de asociere prevăzut de Constituţie^[2]: „ Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate şi în alte forme de asociere". Tot în legea fundamentală se prevede^[3]: „Sindicatele se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit cu statutele lor. Ele contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale salariaţilor".

Art.1 alin 1. din Legea nr.54/2003 (noua lege a sindicatelor prin care a fost abrogată Legea nr. 54/1991) stabileşte că sindicatele "sunt constituite în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislaţia naţională, pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, precum şi în contractul colectiv de muncă şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor acestora".

În acelaşi sens defineşte şi ,,Codul muncii" sindicatele: "sunt persoane juridice independente, fără scop patrimonial, constituite în scopul apărării şi promovării drepturilor colective şi individuale, precum şi a intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor lor"(art. 217).

1. Trăsături caracteristice

Din reglementările menţionate, se desprind următoarele trăsături proprii sindicatelor:

-  se constituie în temeiul dreptului de asociere, ca drept fundamental al omului, consacrat de Constituţie(art. 40 alin. 1);

• sunt persoane juridice independente, fără scop patrimonial;
• funcţionează în baza statutelor proprii ce trebuie să fie conforme Constituţiei şi

legilor;

-    nu pot desfăşura direct activităţi politice, deoarece scopul constituirii îl reprezintă apărarea şi promovarea drepturilor colective şi individuale, precum şi a intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor lor.

2. Libertatea sindicală

Libertatea sindicală^[4] este o formă de manifestare a libertăţii de asociere şi se înscrie în categoria drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Libertatea sindicală înseamnă dreptul persoanelor încadrate în muncă şi funcţionarilor publici de a constitui - sau nu - organizaţii sindicale şi de a adera - sau nu -la acestea. De asemenea, persoanele care exercită potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum şi persoanele în curs de calificare, au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă de a adera - sau nu - la o organizaţie sindicală. Se deduce că, persoanele din prime categorie - salariaţii şi funcţionarii publici - pot constitui şi pot adera la organizaţii sindicale, în timp ce, persoanele din cea de-a doua categorie pot, doar, să adere la o organizaţie sindicală.

Dincolo de acest plan individual, libertatea sindicală mai înseamnă independenţa sindicatelor faţă de autorităţile publice, de partidele politice şi de patronate.

3. Izvoare privind libertatea sindicală

Izvoarele libertăţii sindicale se pot grupa astfel:

1. a) Acte ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii:

• Convenţia nr. 87 din anul 1948 (ratificată de România în anul 1957), prin care se garantează tuturor salariaţilor dreptul de a constitui organizaţii sindicale şi de a adera la aceste organizaţii, iar sindicatelor le este garantat între altele, dreptul de a-şi elabora statute şi regulamente de funcţionare;
• Convenţia nr. 98 din anul 1949 (ratificată de România în anul 1978), prin care se oferă protecţie organizaţiilor sindicale împotriva ingerinţelor din partea patronilor;

- Rezoluţia din anul 1952 prin care se asigură independenţă mişcării sindicale;

- Rezoluţia din anul 1970 prin care se reglementează drepturile sindicale şi relaţiile lor cu libertăţile civile.

1. b) Acte adoptate de Adunarea Generală a O.N.U:

- Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948), în care se stipulează între altele, dreptul oricărei persoane de a constitui sindicate împreună cu alte persoane, precum şi dreptul de afiliere la astfel de organizaţii;

- Pactul Internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale (1966), prin care se recunoaşte deasemenea, dreptul oricăror indivizi de a forma sindicate, precum şi dreptul sindicatelor de a-şi desfăşura liber activitatea şi de a se uni în federaţii sau confederaţii.

1. c) Acte elaborate de Consiliul Europei:

- Convenţia pentru protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale

(1950);

- Carta Socială Europeană (1961) - ambele prevăd dreptul la constituirea de sindicate.

1. d) Izvoare interne:

• Constituţia României (1991), care în art. 37 alin. 1 consacră dreptul cetăţenilor de a se asocia liber în sindicate, în art. 9 prevede libertatea sindicatelor de a se constitui şi de a-şi desfăşura activitatea potrivit cu statutele lor, iar în art. 40 prevede dreptul la grevă.
• Legea nr. 54/2003, consfinţeşte în numeroase articole -al căror conţinut va fi comentat în următoarele pagini -libertatea sindicală;
• contractele colective de muncă, care conţin şi prevederi referitoare la protecţia drepturilor membrilor de sindicat şi ale liderilor sindicali.

4. Clasificare

Libertatea sindicală poate fi înţeleasă sub două forme:

1. a) Libertatea sindicală individuală, consfinţită de documentele internaţionale
   amintite, de Constituţie, dar şi de următorul text al Legii nr. 54/2003: "nimeni nu poate fi
   constrâns să facă parte sau nu, ori să se retragă sau nu dintr-o organizaţie sindicală (art. 2
   3).

Conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 54/2003, nu beneficiază de această libertate sindicală, adică nu pot constitui organizaţii sindicale următoarele categorii de persoane:

• salariaţii care deţin funcţii de conducere, funcţii de demnitate publică;
• persoanele care deţin funcţii de procuror sau judecător (magistraţii);
• personalul militar din aparatul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Ministerului Justiţiei, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Pază şi Protecţie, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale precum şi din unităţile aflate în subordinea acestora.

1. b) Libertatea sindicală colectivă, priveşte nu persoana, ci organizaţia de sindicat
   ca întreg.

Iată ce reglementări a adus Legea nr. 54/2003 în acest sens:

• sindicatele sunt independente faţă de autorităţile publice, faţă de partidele politice şi faţă de patronate (art. 1 alin. 2);
• modul de constituire, organizare, funcţionare, reorganizare şi încetare a unui sindicat se reglementează prin statutul adoptat de către membrii săi (art. 5);
• sindicatele au dreptul de a-şi elabora reglementări proprii, de a-şi alege liber reprezentanţii, de a-şi organiza gestiunea şi activitatea şi de a-şi formula programe proprii de acţiune cu respectarea legii (art. 7 alin. 1);
• este interzisă autorităţilor publice şi patronatelor orice intervenţie de natură a limita ori întrerupe exercitarea drepturilor prevăzute la alin. 1 (art. 7 alin. 2);
• organizaţiile sindicale nu pot fi dizolvate şi nu li se poate suspenda activitatea în baza unor acte de dispoziţie ale autorităţilor publice sau ale patronatelor (art. 39);
• sindicatele au libertatea de a se asocia în federaţii profesionale, confederaţii sau în uniuni sindicale (art.41);
• organizaţiile sindicale se pot afilia la organizaţii similare internaţionale (art.50).

Dobândirea personalităţii juridice a organizaţiei sindicale

Pentru a se constitui o organizaţie sindicală este necesar acordul unui număr de cel puţin 15 persoane care activează în aceeaşi ramură sau profesiune. De reţinut că, aceste persoane pot proveni din unităţi diferite, nefiind impusă condiţia ca toate cele 15 persoane să-şi desfăşoare activitatea la acelaşi angajator. Pot fi membri ai organizaţiei sindicale şi salariaţii minori, de la împlinirea vârstei de 16 ani, fără a fi necesară încuviinţarea prealabilă a reprezentanţilor lor legali (condiţie cerută în materia dreptului civil la încheierea actelor juridice de către minorii cu capacitate de exerciţiu restrânsă).

Împuternicitul special al membrilor fondatori, prevăzut în procesul verbal de constituire, trebuie să depună o cerere de înscriere la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are sediul organizaţia sindicală, anexând originalul şi câte două copii (certificate de reprezentantul legal) de pe următoarele acte (art. 6 alin. 1 din Legea nr. 54/2003):

1. procesul-verbal de constituire a organizaţiei sindicale, semnat de cel puţin 15
   membri fondatori;
2. statutul organizaţiei sindicale, care va trebui să cuprindă prevederi, cel puţin cu
   privire la:

- scopul constituirii, denumirea şi sediul organizaţiei sindicale;

- modul în care se dobândeşte şi încetează calitatea de membru al organizaţiei sindicale;

• drepturile şi îndatoririle membrilor;
• modul de stabilire şi încasare a cotizaţiei;

• organele de conducere, denumirea acestora, modul de alegere şi de revocare, durata mandatelor şi atribuţiile lor;
• condiţiile şi normele de deliberare pentru modificarea statutului şi de adoptare a hotărârilor;

- mărimea şi compunerea patrimoniului iniţial;

-   divizarea, comasarea sau dizolvarea organizaţiei sindicale, transmiterea ori, după caz, lichidarea patrimoniului, cu specificarea că bunurile date în folosinţă de către stat vor fi restituite acestuia;

1. lista membrilor din organul de conducere a organizaţiei sindicale, cu
   menţionarea numelui, prenumelui, cod numeric personal, profesiunii şi domiciliului;
2. procura autentică a împuternicitului special, dată prin procesul verbal de
   constituire.

Furnizarea de date neconforme cu realitatea constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda de la 20 milioane lei la 50 milioane lei.

Măsura de publicitate

Judecătoriile sunt obligate să ţină un registru special în care vor consemna: denumirea şi sediul organizaţiei sindicale, numele şi prenumele membrilor organului de conducere, codul numeric personal al acestora, data înscrierii, precum şi numărul şi data hotărârii judecătoreşti definitive de admitere a cererii de înscriere. Această înscriere, se face din oficiu, în termen de 7 zile de la data la care hotărârea a rămas definitivă.

Judecătoria este obligată să menţioneze în registru, orice modificare ulterioară a statutului şi orice schimbare în compunerea organului de conducere a sindicatului (sindicatul are obligaţia de a aduce la cunoştinţa judecătoriei, în termen de 30 de zile, astfel de modificări).

Drepturi ce decurg din calitatea de persoană juridică

După dobândirea personalităţii juridice, organizaţia sindicală are următoarele drepturi:

66. dreptul de a fi titularul unui patrimoniu. Sindicatul poate dobândi în condiţiile prevăzute de lege, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, orice fel de bunuri mobile şi imobile dacă servesc realizării scopului înfiinţării⁶⁶.
67. dreptul de a încheia contracte (ex: contractul colectiv de muncă, contracte individuale de muncă), convenţii sau acorduri. Membrii aleşi în organele de conducere, personalul de specialitate şi administrativ din aparatul acestora pot fi salarizaţi din fondurile organizaţiei sindicale, iar în funcţiile de specialitate care necesită o calificare superioară pot fi angajaţi şi salariaţi ai altor unităţi (aceştia îşi vor desfăşura activitatea în afara programului de muncă), precum şi pensionari. Aceste categorii de persoane pot cumula salariul şi, după caz, pensia, cu veniturile obţinute din activitatea prestată la organizaţia sindicală;
68. dreptul de a figura ca reclamant sau pârât în faţa instanţelor de judecată, fie în cauzele ce-l privesc ca persoană juridică, fie în cele în care apără drepturile membrilor săi (ce decurg din legislaţia muncii şi din contractele colective de muncă);
69. d) dreptul de a avea organe proprii de conducere.

De asemenea, organizaţia sindicală poate, în condiţiile prevăzute de statut:

• să sprijine material membrii săi în exercitarea profesiunii;
• să constituie case de ajutor proprii;
• să editeze şi să tipărească publicaţii proprii în vederea creşterii nivelului de cunoaştere a membrilor săi şi pentru apărarea intereselor acestora;
• să înfiinţeze şi să administreze, în condiţiile legii, în interesul membrilor săi, unităţi de cultură, învăţământ şi cercetare în domeniul activităţii sindicale, unităţi economico - sociale, comerciale, asigurări, precum şi bancă proprie pentru operaţiuni financiare în lei şi în valută;
• să constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor săi;
• să organizeze şi să sprijine material şi financiar activitatea sportivă în asociaţii şi în cluburi sportive, precum şi activitatea cultural - artistică.

Pentru realizarea acestor activităţi sindicatele au dreptul, în condiţiile legii, la obţinerea de credite (art. 25).

Activitatea financiară proprie a organizaţiei sindicale este controlată de comisia de cenzori, care funcţionează potrivit statutului.

Forme de asociere a sindicatelor

Sindicatele au dreptul de a-şi constitui structuri proprii pe unitate, ramură, profesie sau teritoriu. Aşadar, se vorbeşte de un pluralism sindical chiar la nivelul unităţii (conform legii însă, un salariat nu poate face parte în acelaşi timp decât dintr-un singur sindicat⁶⁷).

Două sau mai multe organizaţii sindicale constituite la nivelul unor unităţi diferite din aceeaşi ramură de activitate sau profesiune se pot asocia în vederea constituirii unei federaţii sindicale (spre exemplu, în ramura minieră s-a constituit Federaţia sindicatelor miniere, iar în domeniul învăţământului s-au constituit 4 federaţii: Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământul Preuniversitar, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor Autonome din Învăţământul Preuniversitar, Sindicatul Liber Independent al Profesorilor - Maiştrii).

Două sau mai multe federaţii sindicale din ramuri de activitate sau profesiuni diferite se pot asocia în vederea constituirii unei confederaţii sindicale (spre exemplu, federaţii din ramurile construcţiei de maşini, construcţiilor, industriei, petrolului, transporturi şi telecomunicaţii, învăţământ, sănătate, prestări servicii etc, s-au asociat constituind confederaţia numită CNSRL - FRĂŢIA).

Federaţiile sindicale şi confederaţiile pot constitui, din sindicatele componente, uniuni sindicale.

Aceste forme de asociere a organizaţiilor sindicale dobândesc personalitate juridică prin hotărârea tribunalului judeţean sau a municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are sediul federaţia, confederaţia sau uniunea sindicală teritorială⁶⁸.

Organizaţiile sindicale se pot afilia la organizaţii similare internaţionale (spre exemplu, Confederaţia numită Cartelul „ ALFA" este afiliată la Confederaţia Mondială a Muncii, cu sediul la Bruxelles).

Sindicatele se constituie în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislaţia naţională, pactele, tratatele şi convenţiile la care România este parte, precum şi în contractul colectiv de muncă şi promovării intereselor profesionale, economice, sociale, culturale şi sportive ale membrilor acestora.

Astfel de drepturi sunt apărate în faţa organelor de jurisdicţie şi a altor instituţii sau autorităţi ale statului , prin apărători proprii sau aleşi⁷¹.

Dizolvarea sindicatelor este posibilă prin hotărârea adunării membrilor sau delegaţilor acestora, statutar constituită, luată corespunzător statutului propriu (art. 36).

Dizolvarea este urmată de împărţirea patrimoniului sindicatului conform prevederilor statutului, sau în lipsa acestora, conform hotărârii adunării de dizolvare.

Conducătorii sindicatului dizolvat sau lichidatorii patrimoniului (în termen de 5 zile), sau orice persoană interesată din rândul membrilor organizaţiei sindicale (după expirarea termenului de 5 zile) au obligaţia (în primul caz),⁷⁰ sau pot (în ce de al doilea

Art. 2 alin. 4 din Legea nr. 54/2003.

Conform procedurii prevăzute în art. 41-49 din Legea nr. 54/2003.

A se vedea art. 1 alin. 1 şi art. 28 alin. 1 din Legea nr. 54/2003.

Altfel, fapta constituie contravenţie conform art. 51 din Legea nr. 54/2003.

caz) să ceară judecătoriei care a operat înscrierea ca persoană juridică, să facă menţiunea despre dizolvarea organizaţiei sindicale.

Legea organică în materie o reprezintă Legea nr 54/2003

Art. 40 alin. 1 din Constituţie.

Art. 9 din Constituţie.

A se vedea şi S. Ghimpu, A. Ţiclea, Aspecte ale libertăţii sindicale în România, în „Dreptul", nr. 2/1993.