Terorismul nu este propriu-zis o formă a crimei organizate, situându-se în afara definiţiei date pentru aceasta, cel puţin în ceea ce priveşte scopul specific structurilor de crimă organizată, acela de a realiza profituri importante.
Cu toate acestea ne-am propus să tratăm terorismul în prezenta lucrare, date fiind legăturile profunde ce există tocmai între veniturile realizate de crima organizată şi utilizarea lor în susţinerea acţiunilor teroriste.
De mulţi ani Biroul pentru Droguri şi Criminalitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite din Viena, a semnalat că există numeroase relaţii între formele de crimă organizată, în principal ale celor care se ocupă cu traficul de droguri, şi organizaţiile teroriste. Teroriştii îşi dobândesc resursele financiare pe căi ilegale, iar activitatea lor intră sub incidenţa Convenţiei împotriva Crimei Organizate Transnaţionale.
De când terorismul a atacat în mod brutal societatea civilă, atrăgând atenţia întregii lumi, şi s-au intensificat eforturile statelor pentru combaterea acestui fenomen, s-au relevat şi alte aspecte ale legăturilor dintre droguri, crimă şi terorism.
Urmărirea circulaţiei fondurilor utilizate de terorişti a dus de cele mai multe ori la o sursă ilicită de producere a acestora. Spre exemplu, s-a stabilit clar că industria narcoticelor din Columbia alimentează grupările teroriste ale acestei ţări, care monopolizează culturile de coca şi sunt din ce în ce mai implicate în producerea şi traficul de droguri. Guvernul columbian estimează că profiturile obţinute din traficul de cocaină sunt folosite pentru achiziţionarea a mai mult de jumătate din armele grupurilor teroriste columbiene, precum şi pentru dotarea logistică a armatelor ilegale din această ţară. In consecinţă, Guvernul S.U.A. a sprijinit şi sprijină în continuare guvernul Columbiei în lupta sa împotriva traficului de droguri şi a terorismului. Aceste probleme îngemănate sunt evidenţiate în special în zonele subpopulate ale ţării unde şi prezenţa structurilor guvernamentale este mai puţin simţită. Majoritatea culturilor de coca se află în aceste zone, unde aplicarea legii este slabă, iar accesul forţelor statului este limitat. Se poate spune că această ţară reprezintă un exemplu pentru modul cum s-a realizat legătura dintre terorismul criminal şi cel politic, corupţia şi traficul de droguri. Afganistanul din perioada în care statul acorda protecţie politică teroristului numărul unu al lumii, Osama Ben Laden, este un exemplu şi mai complet al împletirii formelor de crimă organizată cu terorismul.
Traficul de droguri nu este singura formă de crimă organizată care finanţează terorismul, fonduri substanţiale provenind şi din acţiuni de răpire, tâlhării, furturi, dar şi fraude cu cărţi de credit, extorcări de fonduri, furturi de autoturisme ş.a.
Cu toate că scopul direct al grupărilor teroriste nu este unul financiar, există similitudini ale acestora cu crima organizată în modul în care sunt transferaţi banii sau cum se încearcă ascunderea provenienţei fondurilor.
Pentru o privire de ansamblu asupra principalelor surse de finanţare şi mijloacelor utilizate în circulaţia capitalurilor pe care organizaţiile teroriste le utilizează în sprijinirea reţelelor acestora, putem sublinia faptul că persoanele investigate pentru comiterea unor activităţi teroriste au efectuat operaţiuni de transmitere a banilor prin sistemele alternative răspândite în toată lumea.
Adesea, fondurile au fost transferate în străinătate prin intermediul acelor reţele alternative de transfer al banilor, fiind colectate de către cetăţenii de naţionalităţi specifice, rezidenţi în ţări implicate în lupta împotriva terorismului. Pentru astfel de entităţi, operarea prin intermediul sistemului bancar a dus la dezvoltarea activităţii lor pe plan internaţional.
În alte cazuri, persoanele fizice au efectuat plăţi în numerar în diferite ţări, implicând sume mari de bani care au fost direcţionate spre acelaşi cont.
Fondurile colectate erau transferate apoi în Asia sau S.U.A. Astfel, putem spune că numele plătitorilor coincide parţial cu numele incluse în listele cu persoanele fizice sau juridice ce au legături cu organizaţiile teroriste, întocmite după atacurile din 11 septembrie 2001.
Cel mai comun instrument, folosit în special de organizaţia Al-Qaida, în vederea sprijinirii grupării sale teroriste, este însă „sistemul infernal de circulaţie a banilor", aşa numitul sistem „Hawala”.
Asemănări ale terorismului cu celelalte forme de crimă organizată găsim şi în ceea ce priveşte structura organizaţională. Şi în cazul organizaţiilor teroriste acestea sunt conduse autoritar de un şef suprem, membrii săi sunt bine specializaţi şi cu atribuţiuni clare şi dispun de dotări din cele mai performante.
De asemenea, întâlnim aceleaşi reguli referitoare la limitarea accesului la informaţiile grupului, atât în ceea ce priveşte acţiunile planificate, dar şi cu privire la ceilalţi membri, astfel încât în caz de trădare sau anchetare a unui membru din reţea, consecinţele să fie cât mai mici.