În epoca actuală mişcările teroriste sunt într-o perioadă de căutări atât structurale cât şi din punct de vedere al modalităţilor de acţiune. În urma analizării acestui fenomen putem aprecia că s-au conturat următoarele tendinţe ale terorismului zilelor noastre: continuarea procesului de extindere teritorială; crearea unor legături între organizaţiile teroriste pe principii ideologice şi scopuri similare; orientarea acţiunilor asupra unor ţinte simbolice; utilizarea mijloacelor informative; menţinerea riscului de utilizare a armelor de distrugere în masă; recurgerea grupurilor de presiune la acţiuni teroriste în vederea atingerii scopurilor propuse; trecerea de la activitatea pur ideologică la o activitate orientată spre profit.
Prezentăm mai jos pe flecare dintre tendinţele menţionate.
a) Continuarea procesului de extindere teritorială
Evenimentele de la 11 septembrie 2001 au arătat că grupările teroriste sunt capabile să acţioneze la nivel internaţional şi să organizeze atacuri devastatoare la nivel global. Pentru aceasta a fost nevoie de un spaţiu mare de manevră pentru organizaţia Al-Qaida atât pentru atragerea surselor de finanţare, perfecţionarea membrilor grupării, dar mai ales pentru pregătirea cu minuţiozitate a acţiunilor şi ascunderea luptătorilor. Libertatea de mişcare este esenţială pentru terorişti, în special pentru grupările care acţionează în mai multe regiuni. Piraţii aerului implicaţi în evenimentele amintite mai sus reprezintă cea mai bună dovadă în acest sens. în lunile care au precedat evenimentele, mai mulţi dintre aceştia au efectuat numeroase deplasări pentru a se organiza în statelor arabe, au efectuat cursuri de pilotaj în şcoli din S.U.A. şi ţări europene şi au pregătit în cel mai mic amănunt acţiunile, culegând informaţii din zone diverse.
Zonele de conflict sau care tocmai au ieşit dintr-o astfel de situaţie, cum ar fi Somalia şi anumite părţi din Balcani, sunt, de asemenea, folosite ca baze pentru organizarea şi finanţarea activităţii teroriste.
b) Crearea unor legături între organizaţiile teroriste pe principii
ideologice şi scopuri similare
Se constată că pentru asigurarea succesului în acţiunile pe care şi le propun există tendinţa realizării unor colaborări între organizaţiile teroriste, mai ales între cele cu vederi ideologice şi religioase comune. Din informaţiile şi anchetele serviciilor de aplicare a legii s-a constatat că Al-Qaida s-a înconjurat în mod tradiţional de grupări teroriste fundamentaliste existente deja şi de reţelele lor logistice. Aşa este cazul reţelelor europene, structurilor din Algeria şi Egipt şi al mai multor mişcări separatiste din Caşmir, precum şi al mişcărilor care acţionează în Asia de sud-est cum ar fi cele din Malaezia şi Singapore.
Tendinţa de regrupare a forţelor teroriste a generat în ultimii ani chiar dezvoltarea unor fronturi teroriste, ca de exemplu „Frontul islamic internaţional", creat în anul 1990, care îşi propune să unească mişcările teroriste islamice, în vederea alungării forţelor americane din ţările musulmane, sau „Frontul de luptă împotriva evreilor şi cruciaţilor", înfiinţat de Osama Ben Laden în februarie 1998 care a revendicat atentatele teroriste împotriva ambasadelor americane din Kenya şi Tanzania.
Unele structuri teroriste folosesc trupe de mercenari a căror singură ideologie este câştigul financiar.
c) Orientarea acţiunilor asupra unor ţinte simbolice
Reacţia statelor după momentul 11 septembrie 2001 a fost acela de a se regrupa şi a riposta mai hotărât împotriva terorismului. Acest lucru a învăţat organizaţiile teroriste (poate cu excepţia Al-Qaida) că acţiunile care implică un număr mare de victime sunt urmate de riposte pe măsură din partea autorităţilor statale, ceea ce ar pune în primejdie însăşi existenţa organizaţiei ca atare. Ca urmare a acestui fapt este posibil ca teroriştii să revină pe termen scurt şi mediu, alegând ţinte simbolice şi având grijă să limiteze pierderile umane, angrenându-se într-o lungă campanie de uzură până când acţiunea colectivă a statelor îşi va pierde din vigoare.
d) Utilizarea mijloacelor informative
Utilizarea mijloacelor tehnice moderne de comunicaţii, cifrare ş.a., de către organizaţiile teroriste nu mai este un factor de noutate. De la stadiul actual şi până la organizarea unui „cyberatac" împotriva structurilor informatice esenţiale pentru funcţionarea statelor sau marilor companii, nu mai este decât un pas. Acest lucru este posibil în momentul de faţă, dar poate că deocamdată organizaţiile teroriste sunt în căutarea persoanelor care posedă astfel de cunoştinţe. Mijloacele moderne de transmisie sunt de asemenea utilizate de grupările teroriste pentru a-şi face cunoscută ideologia, scopurile şi programul, pentru atragerea de noi membri iar, mai nou, pentru a-şi prezenta în direct anumite acţiuni. Ce poate provoca mai mare groază pentru întreaga populaţie a planetei decât decapitarea „în direct" a unei persoane nevinovate, de către structurile teroriste din Irak ?!.
Un astfel de atac s-ar putea susţine cu mult mai puţine cheltuieli, dar şi cu maximă protecţie pentru terorişti.
e) Menţinerea riscului de utilizare a armelor de distrugere în masă
Se menţine în continuare pericolul ca în atentatele teroriste să fie utilizate arme de distrugere în masă, în special chimice şi biologice, atât din cauza absenţei reglementărilor şi controlului internaţional real asupra armelor de acest gen, dar şi din cauza costului relativ redus al conceperii şi fabricării unor asemenea arme.
Utilizarea substanţelor radioactive s-ar putea aplica prin conceperea unor dispozitive aşa-zis „murdare", dintr-un dispozitiv clasic ce ar împrăştia în mediu pulbere nucleară.
Există şi posibilitatea realizării unei combinaţii între un atentat cu bombă convenţională şi un atentat nuclear, biologic, chimic şi informatic, ceea ce ar avea cele mai dezastruoase consecinţe.
f) Recurgerea grupurilor depresiune la acţiuni teroriste în vederea
atingerii scopurilor propuse
Asistăm în prezent, tot mai mult, la radicalizarea unor grupuri de presiune atât din Europa cât şi din S.U.A. (de protecţie a animalelor, protejare a mediului), care au dezvoltat un extremism ce s-ar putea dezvolta în ameninţare teroristă. Astfel de grupuri par tot mai dispuse să recurgă la violenţă nu numai împotriva unor ţinte „logice" (laboratoare în care se fac experienţe pe animale, industrii pentru confecţii din blană naturală ş.a.), dar şi faţă de alte persoane din conducerea guvernelor sau altor instituţii. Este cunoscută activitatea de propagandă susţinută prin intermediul internetului pentru recrutarea unor noi membri şi radicalizarea acestora.
g) Trecerea de la activitatea pur ideologică la o activitate orientată spre profit
Apare, de asemenea, tot mai des tendinţa grupărilor teroriste, de trecere de la o activitate dictată de motivaţii pur ideologice la o activitate orientată către profit. Acest lucru le-ar putea asigura pe viitor o putere politică mai mare, precum şi continuitate şi stabilitate. In acest sens, organizaţiile teroriste probabil că se vor implica ele însele în activităţi lucrative sau vor colabora cu alte structuri de crimă organizată, în vederea asigurării fondurilor necesare.