Drept

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, practicat într-un număr foarte mare de state. Aplicarea acestui impozit în România a fost precedată de aplicarea impozitului pe circulaţia mărfurilor, care era un impozit „în cascadă". La I.C.M., pe fiecare stadiu al producţiei sau circulaţiei se aplica, de fiecare dată, cota de impozitare, astfel că, începând cu cel de-al doilea stadiu şi până la ajungerea la consumatorul final, cota de impozitare se aplica valorii care deja conţinea I.C.M. plătit. Taxa pe valoarea adăugată a înlăturat această multiplicare „în cascadă". În România, TVA a fost introdusă pentru prima dată prin Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992.

Valoarea adăugată este diferenţa între preţul de ieşire şi preţul de intrare. Exemplu: un agent economic cumpără un produs la preţul P₁ = 300 lei. După intervenţiile asupra lui, îl vinde mai departe la P₂ = 400 lei. Valoarea adăugată (V.A.) = 100 lei.

Valoarea adăugată are caracter universal deoarece se aplică asupra tuturor bunurilor şi serviciilor, cu excepţia celor scutite de lege.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit neutru şi unic deoarece se aplică asupra tuturor activităţilor economice, iar nivelul ei este independent de întinderea circuitului economic.

Taxa pe valoarea adăugată este fracţionată deoarece se calculează pe fiecare stadiu care intervine în producerea şi comercializarea bunului economic.

Livrările de bunuri sunt definite de lege ca orice transfer al drepturilor de proprietate asupra bunurilor de la proprietar către o altă persoană, direct sau prin persoane care acţionează în numele acestuia. Schimbul de bunuri sau servicii se impozitează ca două livrări sau prestări separate.

Prestarea de servicii este definită ca orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri. Sunt cuprinse operaţiunile de leasing, transferul drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi similare, operaţiunile de intermediere etc.

Regimurile TVA. Operaţiunile impozabile pot fi:

• operaţiuni taxabile, la care în prezent se aplică o cotă, fie cota standard de 19%, fie cota de 9%;
• operaţiunile scutite cu drept de deducere, pentru care nu se datorează T.V.A., dar este permisă deducerea T.V.A. datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile achiziţionate. Aceste scutiri sunt pentru exporturi sau alte operaţiuni similare şi pentru transportul internaţional, precum şi scutiri speciale legate de traficul internaţional de bunuri, cum este cazul bunurilor plasate în antrepozit vamal, în magazinele duty-fre, introducerea bunurilor în zonele libere sau portul liber, scoaterea mărfurilor străine din zonele libere sau portul liber;
• operaţiuni scutite fără drept de deducere, pentru care nu se datorează T.V.A. şi nu este permisă deducerea T.V.A., datorate sau plătite pentru bunurile sau serviciile achiziţionate, cum este cazul serviciilor medicale, activitatea de învăţământ, inclusiv a căminelor şi cantinelor organizate pe lângă acestea, prestarea de servicii culturale sau strâns legate de practicarea sportului şi educaţiei fizice ş.a.;

- operaţiuni de import scutite de plata T. V.A., pentru care nu se datorează T.V.A. în vamă, cum este cazul bunurilor introduse în ţară de persoane fizice, bunurilor importate destinate comercializării în regim de duty-free, importurilor de bunuri efectuate de organismele internaţionale sau interguvernamentale cu sediul în România ş.a.

Subiecţii impunerii. Deşi T.V.A. este suportată de consumatorul final, plătitorul este orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice de natura celor impozabile pe valoarea adăugată; oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi. Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în calitate de autorităţi publice, dacă tratarea lor ca persoane neimpozabile ar distorsiona concurenţa, precum şi pentru activităţile desfăşurate în aceleaşi condiţii legale ca şi cele aplicate operatorilor economici, chiar dacă sunt prestate în calitate de autoritate publică şi pentru o serie de activităţi expres prevăzute de

lege.

Sunt scutite de plata T. V.A. persoanele impozabile a căror cifră de afaceri anuală, declarată sau utilizată, este inferioară plafonului de scutire, fixat la acest moment la 2 miliarde lei. ROL, dar acestea pot opta pentru aplicarea regimului normal de T.V.A. Dacă în cursul anului fiscal este depăşit plafonul de scutire, este obligatorie solicitarea înregistrării ca plătitor de T.V.A. După acest moment nu se mai poate reveni la scutirea de T.V.A. chiar dacă cifra de afaceri este inferioară plafonului de scutire.

Faptul generator al T. V.A. este operaţiunea (livrarea de bunuri sau prestarea de servicii) care determină naşterea obligaţiei de plata T.V.A. Intervine la data livrării sau la data prestării de servicii, cu unele excepţii prevăzute de lege.

Exigibilitatea T.V.A. o reprezintă momentul când autoritatea fiscală devine îndreptăţită, în baza legii, să solicite plata, chiar dacă aceasta este stabilită prin lege la o altă dată (art. 134 alin. 2 Cod fiscal). Regula este că T.V.A. devine exigibilă la data livrării sau prestării. Atunci când sunt livrări sau prestări succesive care se efectuează continuu (gaze naturale, curent electric, servicii telefonice ş.a.) se consideră efectuate la momentul decontărilor sau plăţilor succesive. Exigibilitatea anticipată faptului generator intervine la data la care este emisă o factură fiscală înaintea livrării de bunuri sau prestării de servicii sau la data încasării avansului, cu excepţia celor pentru care plata importurilor şi a drepturilor vamale şi a oricăror avansuri pentru operaţiuni scutite sau care nu sunt în sfera de aplicare.

În cazul construirii unui bun imobil, antreprenorul general poate opta ca exigibilitatea T.V.A. să intervină la data livrării.

Cotele de T.V.A.. Există, la acest moment, cota standard de 19% şi cota redusă de 9%. Cota redusă se aplică pentru: taxele de intrare la muzee, monumente istorice, castele, case memoriale, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii, cinematografe; livrările de cărţi, ziare, reviste, cu excepţia celor destinate publicităţii; pentru proteze şi accesorii, cu excepţia celor dentare; pentru produse ortopedice; pentru medicamente de uz uman şi veterinar; pentru cazarea în sectorul hotelier şi al celor cu funcţie similară.

Dreptul de deducere ia naştere la momentul exigibilităţii şi se aplică pentru T.V.A. datorată sau achitată pentru bunurile livrate sau care urmează să-i fie livrate şi prestările de servicii efectuate sau care urmează a fi efectuate de o altă persoană impozabilă, precum şi pentru T.V.A. achitată pentru bunurile importate. Se mai acordă şi pentru livrările de bunuri scutite de T.V.A. sau pentru operaţiunile efectuate în străinătate, dacă T.V.A. ar fi deductibilă sau s-ar efectua în ţară.

Perioada fiscală pentru T.V.A. este luna calendaristică.