Acţiunea de urmărire penală sunt o totalitate de acţiuni procesuale, efectuate de către organele de urmărire penală în vederea stabilirei împrejurărilor ce au importanţă pentru soluţionarea cauzelor penale şi se caracterizează printr-o procedură distinctă stipulată în Codul de Procedură Penală.
Fiecare cauză penală, prin specificul ei, impune efectuarea unei anumite game de acţiuni de urmărire penală. De aceea, se poate spune că paleta de acţiuni pe care le realizează, pe parcursul urmării penale, organele de urmărire penală, depind de particularităţile fiecărei cauze penale în parte.
Avînd în vedere varietatea activităţilor de urmărire penală ce pot fi întreprinse pe parcursul urmării penale, precum şi faptul că organele de urmărire pot dispune luarea unor măsuri prin care sunt restînse strictă a legalităţii de către toţi subiecţii oficiali. În această idee, se apreciază că, în actuala legislaţie procesaulă penală, au sporit garanţiile procesaule ce însoţesc exercitarea drepturilor celor implicati în cadrul urmării penale.
Ca şi orice acţiune de ordin procesual penal, acţiunile de urmărire peanlă au următoarele trăsături caracteristice:
- sunt efectuate numai de către organele de urmărire penală competente, stabilite în legea procesaul penală.
- Au ca scop culegerea şi verificarea probelor.
- Sunt asigurate de puterea de constrîngere a statului.
- Limitează într-o măsură oarecare drepturilor cetăţenilor.
- Procedura de efectuare a acestor acţiunii este detaliat stipulată în Codul de procedură penală al Republicii Moldova.
Sistemul acţiunilor de urmărire penală include următoarele:
- aplicarea măsurilor procesuale de constrîngere;
- interogarea martorului, părţii vătămate, bănuitului şi a învinuitului;
- cercetarea la faţa locului;
- confruntarea;
- prezentarea spre recunoaştere;
- ridicarea de obiecte şi documente;
- percheziţia;
- punerea sub sechestru a averii;
- examinarea corporală (a cadavrului);
- reconstituirea faptei;
- efectuarea expertizei;
- efectuarea comparaţiilor de probe etc.
Analizarea cuprinsului acestui paragraf, a ansambluilui de activităţii procesuale, care se desfăşoară în cadrul urmării penale, presupune anumite observaţii şi precizării.
Noţiunea de acţiune de urmărire penală poate fi acceptată într-un sens larg, presupunînd orice activitate procesuală care se realizează în cursul urmării penale. În acest sens, constituie acţiune de urmărire penală începerea urmării , pornirea urmării penale, suspendarea sau încetarea urmării, prezentarea materialelor urmării etc.
Noţiunea se foloseşte şi într-un sens mai restrîns, incluzînd numai acele activităţi care sînt legate de stîngerea şi administrarea probelor sau luarea măsurilor procesaule. Ascultarea bănuitului/învinuitului sau martorilor, dispunerea expertizei, ridicarea de obiecte, efectuarea percheziţiei sau confruntării, aplicarea măsurilor procesaule de constrîngere, diverse dispuneri de sechestre precum şi altele reprezintă acţiuni de urmărire penală.[1]
Expunerea sistematică a urmării penale ca de altfel părţi speciale ale procesului penal se face în ordine cronologică. Criteriul nu poate fi aplicat însă la tratarea acţiunilor de urmărire penală, întrucît, cu rare excepţii.
Unele acţiuni de urmărire penală, care se examinează în acest paragraf nu sunt excusiv acţiuni de urmărire penală.
De altfel, cu excepţia instituţiilor propriu-zise ale urmăririi penale, ca de pildă pornirea urmării penale, prezentarea materialelor urmării, suspendarea urmării penale etc. Acţiuni exclusive de urmărire penală există foarte puţine (de exemplu: constatarea tehnico-ştiinţifică, constatarea medico-legală, reţinerea).
Rezultă că, anumite acţiuni de urmărire penală ce se vor examina în continuare se pot întîlni şi în cursul judecării cauzei.
În examinarea acţiunilor de urmărire penală din acest paragraf, se dă o extensiune numai acţiunilor care nu au format deja obiectul de studiu al altor capitole. Cu privire la acestea din urmă acţiuni (de ex: ascultarea învinuitului, audierea martorilor, dispunerea expertizeă, luarea măsurilor procesuale de constrîngere etc.)
Condiţiile care trebuie îndeplinite înainte de a începe efectuarea acţiunilor de urmărire penală sunt:
- pornirea urmăririii penale;
- existenţa temeiurilor legale pentru efetuarea actului de urmărire;
- acţiunile de urmărire penală se efectuează de persoana competentă sau la însărcinarea acesteia;
- unele acţiuni de urmărire penală necesită sancţiunea procurorului sau a judecătorului de instrucţie;
- rezultatele şi procedura de efectuare a acţiunilor de urmărire penală se fixează în procesele verbale ale urmării penale.
Conform art.260 C.P.P., procesul –verbal privind acţiune penală se întocmeşte în timpul efectuării acestui act, sau imediat după terminarea lui de către ofiţerul de urmărire penală.
Procesul – verbal privind acţiunea de urmărire penală cuprinde:
- locul şi data efectuării acţiunii de urmărire penală;
- funcţia, numele şi prenumele persoanei care întocmeşte procesul-verbal;
- numele, prenumele şi calitatea persoanelor care au participat la efectuarea acţiunii de urmărire penală, iar dacă este necesar, şi adresele lor, obiecţiile şi explicaţiile acestora;
- data şi ora începerii şi terminării acţiunii de urmărire penală;
- descrierea amănunţită a faptelor constatate, precum şi a măsurilor luate în cadrul fectuării acţiunii de urmărire penală;
- menţiunea privind efectuarea, în cadrul realizării acţiunii de urmărire penală, a fotografierii, filmării, înregistrării audio, interceptării convorbirilor telefonice şi a altor convorbiri sau executarea mulajelor şi tiparelor de urme, privind mijloacele tehnice utilizate la efectuarea acţiunii respective de urmărire penală, condiţiile şi modul de aplicare a lor, obiectele faţă de care au fost aplicate aceste mijloace, rezultatele obţinute, precum şi menţiunea că, înainte de a se utiliza mijloacele tehnice, despre aceasta s-a comunicat persoanelor care participă la efectuarea acţiunii de urmărire penală.
Dacă în cadrul efectuării acţiunii de urmărire penală s-au constatat şi ridicat obiecte care pot constitui corpuri delicte, ele vor fi descrise amănunţit în procesul-verbal, cu menţiunea despre fotografierea lor, dacă aceasta a avut loc, şi despre anexarea lor la dosar.
Procesul-verbal se citeşte tuturor persoanelor care au participat la efectuarea acţiunii de urmărire penală, explicîndu-li-se, totodată, că au dreptul de a face obiecţii, iar acestea urmează să fie consemnate în procesul-verbal.
La procesul-verbal se anexează schiţele, fotografiile, peliculele, casetele audio şi video, mulajele şi tiparele de urme executate în cursul efectuării acţiunilor de urmărire penală.
Fiecare pagină a procesului-verbal se semnează de persoana care îl întocmeşte, precum şi de persoanele menţionate la alin.(2) pct.3), cu excepţiile prevăzute de prezentul cod. Dacă vreuna din aceste persoane nu poate semna sau refuză să semneze procesul-verbal, despre aceasta se face menţiune.
[1] N.Volonciu , „dicţionar de procedură penală” Editura Ştiinţifică şi Encicopedică, Bucureşti 1998. pag 270.