Drept

1. Evoluția istorică a dreptului vamal în Republica Moldova

Dreptul vamal, fiind o ramură a dreptului Republicii Moldova, este studiat în calitate de disciplină juridică în cadrul Facultatii de Drept. Această disciplină juridică are ca sarcină familiarizarea studenților Facultatii de Drept cu modul de organizare și functionare a sistemului vamal al Republicii Moldova și a realizarii activității vamale. Concepția strategică a cursului de „Drept Vamal” presupune cunoașterea principiilor generale de organizare a sistemului vamal, a reglementarii tarifare a activitătii economice externe, taxa vamală, originea marfii, evaluarea vamală, masurile netarifare de reglementare a activitatii economice externe, procedura de vamuire și perfectarea actelor vamale, regimurile vamale și colaborarea internatională în domeniul vamal. Cunoașterea acestora va permite crearea unei concepții transparente privind Dreptul Vamal și o aplicare practică a cunoștințelor obținute. Deşi în problema definirii dreptului vamal nu se atestă mari divergenţe conceptuale, totuşi deocamdată în literatura de specialitate din diferite ţări, inclusiv din România şi Rusia, nu este este expusă o definiţie care ar avea un caracrer general şi ar fi acceptată de către toţi specialiştii, cel puţin la nivel de ţară. Cât priveşte Republica Moldova, constatăm, că nu este nici un manual care ar fi consacrat dreptului vamal şi în care ar fi abordată şi problema definirii. Aceste deficienţe însă nu sunt un temei pentru a considera că în domeniul dreptului vamal nu s-au făcut elaborări teoretico-ştiinţifice care ne-ar permite să facem anumite concluzii. Aceste deficienţe însă nu sunt un temei pentru a considera că în domeniul dreptului vamal nu s-au făcut elaborări teoretico-ştiinţifice care ne-ar permite să facem anumite concluzii.^[1]

Recurgînd la o privire de ansamblu asupta definiţiilor date dreptului vamal, constatăm că problema expunerii unui concept sau noţiuni care ar include totalitatea de caractere specifice şi ar exprima cu exactitate trăsăturile esențiale prin care se delimitează concludent de altele, este soluţionată în mod diferit. Dar, din totalitatea formulărilor existente pot fi evidenţiate 2 direcţii: unii încearcă să dea o definiţie cât mai amplă, incluzînd în ea un spectru cât mai vast de aspecte, pe când alţii încearcă să formuleze o definiţie cît mai concisă, dar care ar avea o încărcătură semantică cât mai exactă.

Astfel, unul dintre adepţii tratării extinse a noţiunii de drept vamal este cercetătorul rus L. Nozdraciov, care defineşte dreptul vamal ca pe o ramură complexă de drept ce reprezintă un ansamblu de norme juridice, cu apartenenţă ramurală diversă, care au drept scop reglementarea relaţiilor sociale legate de trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, perceperea plăţilor vamale,  vămuirea, controlul vamal, precum şi alte modalităţi de realizare a politicii vamale, care este o parte componentă a politicii externe şi interne a statului.

Unul din marii specialişti în domeniul dreptului vamal, profesorul rus Gabricidze B., propune o variantă mai laconică a definiţiei şi consideră că dreptul  vamal este o ramură complexă de drept ce reprezintă un ansamblu de norme juridice, care reglementează relaţiile sociale din domeniul activităţii vamale. Iar în continuarea ideei sale, el explică că sub noţiunea de  „domeniu al activităţii vamale” trebuie de înţeles: politica vamală,  trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, regimurile vamale, reglamentarea tarifară şi netarifară, plăţile vamale, perfectarea vamală, controlul vamal, statistica vamală, combaterea infracţiunilot şi a încălcărilor de reguli vamale, răspunderea pentru comiterea infracţiunilot şi a încălcărilor de reguli vamale, procedura în cazul săvîrşirii infracţiunilot şi a încălcărilor de reguli vamale, etc,. Variante ale definiţiei dreptului vamal comunitar (european) sunt prezentate de autorul moldovean Radu Gh., dintre care cea mai concisă se pare a fi cea care îl defineşte ca „un ansamblu de norme juridice ce fixează drepturile şi obligaţiile subiecţilor raporturilor juridice vamale precum şi stabileşte mecanismul de percepere a plăţilor vamale”.^[2]

Dimpotrivă, acestea sunt prezente şi la unele dintre ele ne vom opri mai jos. Recurgînd la o privire de ansamblu asupta definiţiilor date dreptului vamal, constatăm că problema expunerii unui concept sau noţiuni care ar include totalitatea de caractere specifice şi ar exprima cu exactitate trăsăturile esentiale prin care se delimitează concludent de altele, este soluţionată în mod diferit.
Din punct de vedere administrativ, vama este autoritatea care are înatribuţiile ei administrarea tuturor serviciilor de vămuire, control şi încasare a impozitelor şi taxelorde importşi export, precum şi autoritatea care reprezintă puterea executiva în chestiuni vamale. De asemenea, prin organele sale decontrol, funcţionarii vamali şi politia vamală, instituţia amintită participa la efortul de apărare a teritoriului şi a populaţiei.”Conchidem că Dreptul vamal poate fi definit ca o ramură complexă (înglobează aspecteale altor ramuri) de drept formată din instituţii şi norme juridice care au drept scop reglementarea relaţiilor sociale ce se nasc, se modifică şi se sting în legătură cu trecerea persoanelor, mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a statului”.

2.Considerații generale privind identitatea dreptului vamal

În istoria RM activitatea vamală se începe după proclamarea independenţei. În cadrul URSS statului îi aparţinea monopolul asupra comerţului exterior, nimeni nu putea să-i dicteze aceste operaţiuni, nimeni nu putea să introducă/scoată mărfuri, mijloace băneşti de pe acest teritoriu.[3]    Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova îşi are începuturile imediat după proclamarea independenţei şi suveranităţii ţării noastre la 4 septembrie 1991, odată cu intrarea în vigoare a Decretului Preşedintelui nr.189 din 03.09.91 „Cu privire la subordonarea instituţiilor vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova". Actul normativ dispunea trecerea tuturor structurilor vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului Republicii Moldova, compuse la acel moment din  vama Ungheni, vama Leuşeni şi vama internă Chişinău.

Sistemul vamal s-a format în regim de urgenţă, în scurt timp fiind amenajate posturi de control vamal, angajat efectivul de inspectori vamali, care aveau o închipuire vagă despre specificul acestei activităţi, dar pe parcursul anilor au însuşit alfabetul specialităţii şi au devenit punctul de sprijin al verticalităţii organelor de control vamal.  În anul 1992 birourile vamale Ungheni şi Leuşeni au fost reorganizate şi create patru birouri vamale noi la frontiera cu România: Sculeni, Costeşti, Cahul şi Giurgiuleşti. Tot în acest an au fost puse bazele activităţii a 22 puncte de control vamal la frontiera Republicii Moldova cu Ucraina, activitate legalizată prin semnarea la 20.03.93 a Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei „Cu privire la punctele de trecere a frontierei vamale".

Primul Cod vamal - actul legislativ de bază care reglementează principiile organizatorice şi de activitate ale sistemului vamal a fost adoptat la 09.03.93. Noua redacţie a Codului vamal a fost adoptată la 20 iulie 2000.

Din luna octombrie  anul 1994 Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline a Organizaţiei Mondiale a Vămilor.

Pe parcursul  ultimelor ani de activitate organele vamale au înregistrat o dezvoltare continuă şi stabilă, perfecţionându-şi formele de activitate, însuşind tehnologii moderne, aplicate pe plan internaţional. În punctele de trecere a frontierei de stat au fost edificate noi sedii ale birourilor vamale cu o infrastructură contemporană, au fost create condiţii optime, care permit organizarea muncii angajaţilor vamali la un nivel calitativ superior. S-a îmbunătăţit baza materială a sistemului vamal, subdiviziunile teritoriale au fost dotate cu tehnică şi utilaj special.

Rezultatul major al acestei perioade constă în faptul că în Republica Moldova activitatea vamală a obţinut statut social de permanenţă, s-a reuşit formarea unui colectiv de specialişti în materie vamală, apt să îndeplinească la nivelul cerinţelor toată gama de sarcini ce le revin organelor vamale. Fondul de aur al Serviciului Vamal îl constituie contingentul de colaboratori, angajaţi în organele vamale la etapa formări lor şi au rămas devotaţi acestei profesii, devenind etalonul specialistului de înalt profesionalism, model de onestitate, dăruire, care şi-au asumat riscul perioadei de tranziţie şi de edificare a organului de drept, chemat să stea la straja securităţii economice a ţării noastre - Republica Moldova.

În cadrul URSS statului îi aparţinea monopolulasupra comerţului exterior, nimeni nu putea să-i dicteze aceste operaţiuni, nimeni nu putea să introducă/scoată mărfuri,mijloace băneşti de pe acest teritoriu. La 4 septembrie, 1991 este declarat că orice persoană fizică sau juridică, indiferentde forma de proprietate, este în drept să efectueze operaţiuni de import/export.^[4]

Activitatea vamală în RM constă în:

• trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor, mijloacelor de transport, mijloacelor băneşti
• aplicarea reglementărilor tarifare şi netarifare
• aplicarea şi încasarea drepturilor de import/export
• vămuirea cu perfectarea actelor necesare în funcţie de regimul vamal şi destinaţia mărfurilor
• controlul vamal, supravegherea vamală
• alte modalităţi de realizare a politicii vamale ca parte componentă a politicii interne şi externe a statulu

3.Noțiunea drepuului vamal, poziția doctrinară vizavi de cea normativă

Unul dintre adepţii tratării extinse a noţiunii de drept vamal este cercetătorul ruc L. Nozdraciov,  care defineşte dreptul vamal ca pe o ramură complexă de drept ce reprezintă un ansamblu de norme juridice, cu apartenenţă ramurală diversă, care au drept scop reglementarea relaţiilor sociale legate de trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, perceperea plăţilor vamale,  vămuirea, controlul vamal, precum şi alte modalităţi de realizare a politicii vamale, care este o parte componentă a politicii externe şi interne a statului. Unul din marii specialişti în domeniul dreptului vamal, profesorul rus Gabricidze B., propune o variantă mai laconică a definiţiei şi consideră că dreptul  vamal este o ramură complexă de drept ce reprezintă un ansamblu de norme juridice, care reglementează relaţiile sociale din domeniul activităţii vamale^[5]. Iar în continuarea ideei sale, el explică că sub noţiunea de  „domeniu al activităţii vamale” trebuie de înţeles: politica vamală,  trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală, regimurile vamale, reglamentarea tarifară şi netarifară, plăţile vamale, perfectarea vamală, controlul vamal, statistica vamală, combaterea infracţiunilot şi a încălcărilor de reguli vamale, răspunderea pentru comiterea infracţiunilot şi a încălcărilor de reguli vamale, procedura în cazul săvîrşirii infracţiunilot şi a încălcărilor de reguli vamale, etc,. În scopul creării bazei normative a activității vamale, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat un șir de legi și hotărîri cele de bază fiind :

• Legea cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova;
• Legea cu privire la tariful vamal;
• Legea reglementării de stat a activității comerciale externe;
• Legea serviciului оn organele vamale;
• Codul Vamal;
• Legea cu privire la controlul exportului, reexportului, importului și tranzitului de mărfuri strategice;
• Legea cu privire la modul de introducere și de scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice;
• Legea cu privire la inspecția înainte de expediție, alte legi, hotărîri ale Parlamentului.

Legea serviciului în organele vamale  reglementează angajarea, încetarea, restabilirea în serviciul organelor vamale, exercitarea și condițiile serviciului în organele vamale. Potrivit acestei legi, serviciul în organele vamale este un gen special de activitate în serviciul public prin care se exercită funcțiile, drepturile       și obligațiile organelor vamale, incluse în sistemul organelor de drept.

Codul vamal  stabilește principiile juridice, economice și  organizatorice ale activității vamale orientate spre apărarea suveranității și securității economice  a Republicii Moldova.^[6]

Codul vamal stipulează că activitatea vamală se constituie din promovarea politicii vamale, asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de  transport și persoanelor peste  frontiera vamală  a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import și drepturilor de export, vămuirea, controlul și supravegherea vamală, din alte activități de promovare a politicii vamale și că activitatea vamală se desfășoară în conformitate cu normele și cu practica internațională. 

Conform Codului vamal, politica vamală este parte integrantă a politicii externe și interne a statului și urmărește asigurarea eficienței operațiunilor vamale,  reglementării schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contribuția la  rezolvarea problemelor politice și comerciale privind protecția pieței interne și stimularea dezvoltării economiei naționale, alte obiective stabilite de legislație. Codul vamal reglementează organizarea în întregime a activității vamale.

Legea cu privire la tariful vamal stabilește modul de formare și de aplicare a tarifului vamal la mărfurile introduse pe teritoriul  Republicii Moldova sau scoase din țară, regulile de supunere a acestora taxelor vamale, precum și metodele de determinare a valorii în vamă a mărfurilor și a țării lor de origine. Scopul aplicării tarifului vamal sunt optimizarea structurii importului de mărfuri; echilibrarea importului și exportului de mărfuri, proteția producătorilor de mărfuri autohtoni;

Legea cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice stabilește modul de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova de către persoane fizice a mărfurilor, obiectelor de uz personal și a mijloacelor de transport auto.

Legea cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova garantează cetățenilor Republicii Moldova, cetățenilor străini apatrizilor dreptul de ieșire   și intrare în Republica Moldova, stabilește restricții temporare la acest drept, reglementează modul de eliberare a actelor de ieșire         și intrare și de soluționare a litigiilor privind eliberarea acestor acte.

Activitatea vamală este indispensabil legată de frontiera de stat.

Legea privind frontiera de stat a Republicii Moldova reglementează, de asemenea, regimul frontierei de stat, precum și regimul punctelor de trecere a  acesteia^[7]. Aici sunt stipulate trecerea frontierei de stat de către persoane, mijloace de transport,  mărfuri și alte bunuri, soluționarea incidentelor legate de încălcarea regimului frontierei de stat, ordinea de intrare (ieșire) a persoanelor, mijloacelor de transport, de introducere (scoatere) a mărfurilor și a altor bunuri, cederea în punctele de trecere  frontierei de stat a persoanelor și mijloacelor de transport. Stipulările respective din legislație, în majoritatea lor, par a fi suficient de clare și oportune pentru crearea bazei legale și reglementarea activității vamale. Cu atît mai mult, că în lege se menționează: „activitatea vamală se desfășoară în conformitate cu normele și cu practica internațională”.  În baza stipulărilor

legislative au fost adoptate un   șir de hotărîri ale Guvernului care reglementează activitatea vamală. De exemplu, în baza Codului Vamal au fost adoptate Regulamentele privind regimurile vamale .

De menționat că legile, hotărîrile Parlamentului și ale Guvernului, precum și alte acte normative guvernamentale, de regulă, se publică în Monitorul Oficial și pot fi accesate în Internet. Unele acte normative se publică în mass-media de profil economic. Cu toate acestea, accesul la actele normative nu este atît de liber cît s-ar dori. Mulți antreprenori din businessul mic, dar mai cu seamă publicul larg, din motive materiale deseori  nu au acces nici la Monitorul Oficial și nici la Internet. Aceste acte nu sunt în număr suficient chiar și pentru activitatea funcționarilor din organele vamale. Deseori, stipulările legislative nu sunt explicate detaliat și în mod regulat cetățenilor. Multe persoane se confruntă cu consecințele nerespectării legislației .

 4.Obiectul de stiudiu în dreptul vamal.

Prin obiect de studiu înţelegem - realitatea obiectivă (istorică) asupra căreia este îndreptată activitatea de cercetare, adica ceea ce studiază disciplina dată, iar domeniul de studiu cuprinde - problematica (aria de răspîndire a intereselor gnoseologice) şi instrumentarul ştiinţific (metodele, procedeele şi principiile de cercetare) aplicate la studierea obiectului. Sigur că aceasta este o delimitare convenţională deoarece în practica investigaţiilor ştiinţifice obiectul şi domeniul de studiu formează un corp integru al procesului gnoseologic. Este cunoscut că fiecare ramură de drept are obiectul şi metodele sale de reglamentare juridică, iar fiecare disciplină ştiinţifică are obiectul şi domeniul său de studii. Deoarece dreptul vamal este o ramură relativ tînără, care nu se bucură de elaborări conceptuale ample şi profinde, determinarea particularităţilor obiectului şi metodelor sale de reglamentare reprezintă o problemă destul de importantă, dar şi complicată. Deocamdată, între jurişti nu există unanimitate în ideea de a considera dreptul vamal ca o pamură de drept independentă, ori afiliată sau parte componentă a altei ramuri. Unii susţin că putem vorbi doar de existenţa legislaţiei vamale în cadrul altei ramuri, sau cel puţin o ramură a dreptului administrativ (şt. rusă) sau a dreptului financiar (şt. română), pe cînd alţi specialişti sunt de părere că dreptul vamal reprezintă o ramură de sine stătătoare.^[8]

În ştiinţa juridică, tradiţional, în calitate de criteriu definitoriu pentru delimitarea ramurilor de drept serveşte obiectul şi metoda specifica de reglementare juridică. Fiind o ştiinţă socioumană, preocupată de studiul aspectelor normative ale activităţii umane, obiectul ei de cercetare este format de anumite relaţii sociale. Fiecare ramură este alcatuită dintr-un grup de norme juridice, organic legate, ce reglementeaza o anumita categorie de relatii sociale pe baza aceleiaşi metode şi în temeiul unor principii comune. De aceea, fiecare ramură de drept are obiectul si metoda (său metodele) specifice.

Obiectul de reglementare juridică al dreptului vamal il constituie relațiile sociale din domeniul activităţii vamale. Aceste relaţii poartă un caracter complex şi sunt condiţionate de însăşi structura şi conţinutul activităţii vamale. În literatura de specialitate sunt evidenţiate următoarele categorii de relatiile sociale vamale:

• sfera politicii vamale;
• ce vizează statutul regimurilor vamale;
• ce ţin de reglamentarea tarifară şi perceperea plăţilor vamale;
• vămuirea şi întocmirea documentaţiei vamale;
• organizarea şi efectuarea controlului vamal;
• legate de infracţiuni şi încălcările legislaţiei vamale şi răspunderea pentru comiterea lor;
• Trăsătura caracteristică a relatiilor sociale enumerate mai sus constă în faptul că ele se nasc, se modifică şi se sting doar în legătură cu trecerea persoanelor, mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală a statului.

5.Metoda dreptului vamal generale și specifice

Metodă a dreptului vamal este totalitatea de modalităţi şi procedee de cunoaştere a realităţii, care sunt subordonate soluţionării unei probleme concrete.^[9] Are deasemenea accepţiunea de:

• mod de cercetare, de cunoaştere şi de transformare a realităţii.
• ansamblu de procedee folosite în vederea atingerii unui anumit scop.
• procedeu sistematic de predare a unei discipline; metodică.
• mod de a acţiona pentru a atinge un anumit scop; manieră; modalitate; procedeu; mijloc.

Cînd vorbim de metodele dreptului vamal, urmează să facem distincţia dintre cele de cercetare - specifice aspectului ştiinţific, şi cele de reglementare juridică. Din categoria metodelor de cercetare fac parte metodele cu aplicaţie ştiinţifică generală, cunoscute în mare parte din cadrul altor discipline: logică, istorică (evolutivă), comparativă, tipologică, sistemică, funcţională, etc. Dar ne interesează în primul rănd cele care sunt aplicate în reglementarea juridică a relatiilor sociale.

În teoria dreptului se disting două metode de bază, şi anume:a)metoda imperativă – bazată pe relaţia de conducere şi supunere faţă de o normă juridică. b)metoda dispozitivă – bazată pe egalitatea şi libertatea părţilor în alegerea acţiunilor proprii în limitele prevederilor normelor juridice. Deoarece relaţiile vamale au un caracter complex, respectiv şi metoda de reglementare e complexă, prin combinareaambelor elemente, adică mixtă: imperativ-dispozitivă.^[10]

Mărfurile care sunt deplasate peste frontiera vamală a RM, ce aparţin persoanelor fizice, juridice, rezidente/nerezidente,membrilor de delegaţii oficiale, membrilor organizaţiilor internaţionale – în mod obligatoriu se declară organului vamal. Este oaltă întrebare în ce formă se achită, se efectuează sau nu controlul etc. Valiza consulară, poşta diplomatică ea este declaratăla scoaterea sau introducerea pe teritoriu. De ex. valiza consulară – doreşti o prezinţi, nu doreşti n-o prezinţi controlului, dar în această situaţie organul vamal îşi rezervă dreptul de a-ţi accepta trecerea sau nu. Dar în aceste situaţii nu apar probleme,datorită Convenţiilor din ’61, ’63. Dacă noi am venit la vamă şi declarăm mărfurile, suntem liberi să alegem orice tip de regim vamal prevăzut de Codul vamal, cu condiţia de a ne îndeplini obligaţiile ce revin prin regimul vamal solicitat.^[11]

La organul vamal există posibilitatea de a încheia diferite contracte, de ex: contract de amînare şi eşalonare a plăţilor taxelor vamale: agentul economic pe parcursul unui an de zile nu arecareva încălcări, permanent efectuează operaţiuni de import-export, şi acum s-a creat o situaţie cînd a venit marfa,ex. îngrăşăminte minerală pentru sezonul de agricultură din primăvară şi nu e posibil de achitat plăţile care suntnecesare. Aşadar, se încheie un contract, doar că se prevede că la amînare şi eşalonare nu mai puţin de 0,1% pentru fiecare zi.

Bibliografie

1. Codul Vamal a Republicii Moldova
2. Radu Gh. Drept vamal comunitar: Curs de lecţii. Chişinău, 2001 p 6, 98 pag
3. Radu Gh. Drept vamal comunitar: Curs de lecţii. Chişinău, 2001,p 6,98 pag
4. Габричидзе Б.Н. Российское таможенное право. Москва, 1999 p 60,490 pag
5. Габричидзе Б.Н. Российское таможенное право. Москва, 1999 p 60,490 pag
6. Activitatea vamală în Republica Moldova și fenomenul  corupției / Efim Obreja, Viorelia Gвsc", Natalia Calenic; Transparency International - Moldova. – Ch.: Transparency International - Moldova, 2003 p.12, 142 pag
7. Efim Obreja, Viorelia Gâscă, Natalia Calenic. Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei.Transparancy International Moldova. Chişinău 2003 p. 9, 142 pag
8. Dreptul vamal în sistemul de drept al Republicii Moldova [online] http://ro.scribd.com/doc/88502649/Drept-Vamal(citat la 23.11.2014)
9. Notiţe de curs la disciplina dreptul vamalAutor: A.Perjaru [online] http://ro.scribd.com/doc/48365539/Dreptul-Vamal(citat la 23.11.2014)
10. Dreptul vamal în sistemul de drept al Republicii Moldova [online] http://ro.scribd.com/doc/88502649/Drept-Vamal(citat la 23.11.2014)

^[1]   Radu Gh. Drept vamal comunitar: Curs de lecţii, Chişinău  2001 p.6, 98 pag

^[2] Radu Gh. Drept vamal comunitar: Curs de lecţii, Chişinău  2001  p.6,98 pag

^[3] Dreptul vamal în sistemul de drept al Republicii Moldova [online] http://ro.scribd.com/doc/88502649/Drept-Vamal

(citat la 23.11.2014, ora 15:25)

^[4] Габричидзе Б.Н. Российское таможенное право. Москва 1999  p.60, 490 pag

^[5] Габричидзе Б.Н. Российское таможенное право. Москва 1999 p 60, 490 pag

^[6] Efim Obreja, Viorelia Gâscă, Natalia Calenic. Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei.Transparancy International Moldova. Chişinău 2003 p 12, 142 pag

^[7] Efim Obreja, Viorelia Gâscă, Natalia Calenic. Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei.Transparancy International Moldova. Chişinău 2003 p 9, 142 pag

^[8] Notiţe de curs la disciplina dreptul vamalAutor: A.Perjaru [online] http://ro.scribd.com/doc/48365539/Dreptul-Vamal

(citat la 23.11.2014 ora 15:30)

^[9] Dreptul vamal în sistemul de drept al Republicii Moldova [online] http://ro.scribd.com/doc/88502649/Drept-Vamal

(citat la 23.11.2014 ora 15:40)

^[10] Dreptul vamal în sistemul de drept al Republicii Moldova [online] http://ro.scribd.com/doc/88502649/Drept-Vamal

(citat la 23.11.2014ora 15:40)

^[11] Codul Vamal a Republicii Moldova, art 23