Publicitatea înseamnă că procesul civil, cu excepţia deliberării, se desfăşoară înaintea instanţei în şedinţă publică, în prezenţa părţilor, dar şi a oricărei alte persoane care vrea să urmărească modul în care se desfăşoară judecata proceselor la o instanţă judecătorească şi poate asista chiar dacă este străină de procesele ce se judecă.
Principiul publicităţii este consacrat în Constituţia României (art. 127) în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara (art. 12) republicată, precum şi în Codul de procedură civilă (art. 121).
Potrivit art. 127 din Constituţie, şedinţele de judecată sunt publice afară de cazurile prevăzute de lege, ceea ce înseamnă că accesul liber al oricărei persoane la şedinţele de judecată este garantat la toate instanţele fără deosebire de natura cauzelor ce se judecă şi indiferent de poziţia persoanei.
Principiul publicităţii cu valoare constituţională este reluat în
art. 12 din Legea nr. 304/2004.
O dispoziţie asemănătoare se găseşte şi în art. 121 alin. 1 Codul de procedură civilă, care prevede că şedinţele vor fi publice, afară de cazurile când legea dispune altfel.
Pentru a se asigura respectarea principiului publicităţii, şedinţele de judecată se ţin de regulă la sediul instanţei, în zilele şi la orele stabilite.
Preşedintele va dispune să se întocmească pentru fiecare şedinţă o listă cu pricinile fixate să se judece în ziua respectivă şi care va fi afişată la uşa sălii de şedinţă, cu cel puţin o oră înainte de începerea şedinţei de judecată.
De la principiul publicităţii se fac şi unele excepţii, deoarece în anumite situaţii prezenţa publicului în sala de judecată poate aduce grave prejudicii atât actului de justiţie, cât şi în interesul părţilor.
În aceste condiţii, Constituţia permite legiuitorului să stabilească prin lege cazurile în care şedinţele de judecată sunt secrete şi accesul publicului este limitat.
Astfel, potrivit art. 121 alin. 2 Codul de procedură civilă, instanţa poate să dispună ca dezbaterile să se facă în şedinţă secretă, dacă dezbaterea publică ar putea vătăma ordinea sau moralitatea publică sau pe părţi.
În acest caz, părţile vor putea fi însoţite, în afara apărătorilor lor, de cel mult două persoane desemnate de ele.
De regulă pentru părţi nu există judecată secretă, însă, în anumite situaţii, se impune rezolvarea unor incidente procedurale fără prezenţa părţilor (art. 31 alin. 1 Codul de procedură civilă).
La cererea părţii interesate sau din oficiu instanţa poate dispune ca şedinţa să fie secretă, dar, întotdeauna măsura va fi motivată.
Măsura luată poate privi întregul proces sau numai o parte a acestuia.
Cu privire la pronunţarea hotărârii, art. 121 alin. 3 Codul de procedură civilă statuează că ea se face întotdeauna în şedinţă publică.