- reprezinta acel raport care este reglementat de norme juridice de drept administrativ si care intervine in si pentru exercitarea functiei executive a statului. Cvasi majoritatea autorilor de drept administrativ recunosc existenta a 4 tipuri de drept administrativ.
- raportul de subordonare: presupune ca subiectii acelui raport nu se afla pe pozitii de egalitate, ba chiar unul dintre ei are mai multe drepturi si mai putine obligatii, iar celalalt subiect este obligat sa se conformeze dispozitiilor primului subiect. Ex. raporturile juridice de drept administrativ care se stabilesc intre Guvern pe de o parte si prefectii judetului pe de alta parte. Prefectul este reprezentantul Guvernului in teritoriu, fiind obligat sa puna in aplicare programul de guvernare.
- raporturile de coordonare: aceste raporturi presupun ca unii dintre subiectii raportului desfasoara o activitate de indrumare a celorlalti subiecti, aceasta activitate nepresupunand insa si subordonarea. Ex. textul sau norma de drept administrativ din legea administratiei publice locale 215/ 2001, care prevede ca activitatea Consiliilor Locale este coordonata de Consiliile Judetene.
- raportul de colaborare: in cadrul acestui raport subiectii sunt aproape egali, existand paliere diferite in ceea ce priveste competentele lor, dar acelasi palier ierarhic. Ex. 215/2001 prevede ca intre autoritatea administrativa publica locala, pe de o parte, si prefectul judetului pe de alta parte, nu exista raport de subordonare. Mai mult, intre Consiliile Locale si primari exista raporturi de colaborare. La fel si in cazul Consiliilor Judetene si a presedintelui Consiliilor Judetene.
- raportul de tutela: in ceea ce ne priveste, ne exprimam opinia ca acest raport, sub denumirea consacrata, nu exista, tutela reprezentand o institutie care provine din dreptul familiei si care in opinia noastra nu se poate aplica in dreptul administrativ. Aceasta parere a fost publicata in nr. 3/2005 al revistei de Drept public.
Tutorele in dreptul familiei reprezinta persoana careia i se incredinteaza minorul in vederea ocrotirii, cresterii si educatiei acestuia, tutorele putand confirma sau incuviinta actele minorului si in functie de varsta, avand chiar si dreptul de a incheia aceste acte in numele minorului. In dreptul administrativ, atunci cand se scrie despre raportul de tutela, in principal se fac referiri la tutela pe care ar exercita-o prefectul asupra activitatii (actelor administrative) autoritatii administrative publice locale, ori prefectul nu poate fi un tutore si nici activitatea sa nu poate fi comparata cu cea a unui tutore, deoarece ea nu poate incheia, elabora acte administrative in locul autoritatii administratiei publice locale, care ar avea competenta legala de a le incheia, nici nu poate sa le confirme, suplinandu-le semnatura. Prefectul are la indemana, impotriva actelor administrative emise de autoritatile administratiei publice locale pe care le considera ilegale, doua posibilitati:
- Vizeaza notificarea autoritatii emitente a actualului administrator considerat ilegal. Autoritatea emitenta poate sa revoace sau sa modifice, in tot sau in parte, actul administrativ, daca apreciaza ca prefectul are dreptate, sau poate sa ignore cererea prefectului, hotarand mentinerea actului in forma adoptata initial. Trebuie precizat ca actul notificat este considerat ca fiind totusi suspendat de drept din momentul notificarii.
- In cazul in care autoritatea emitenta nu-si modifica sau revoca actul administrativ, prefectul este indriduit sa se adreseze instantei de contencios administrativ pentru anularea actului administrativ considerat ilegal.
Pe cale de consecinta, rezulta ca in niciuna din cele doua situatii prefectul nu poate deveni un tutore, nu poate indeplini atributiile unui tutore in raport cu autoritatea emitenta sau cu actul administrativ considerat ilegal.
Izvoarele raportului juridic de drept administrativ
- actul administrativ individual - aceste acte nasc, modifica sau sting drepturi si obligatii ale subiectilor de drept administrativ. Ex. legea 50/1991 cu privire la autorizarea in constructii, prevede ca orice constructie poate fi demolata numai in baza unei autorizatii de desfiintare. Aceasta autorizatie este un act administrativ individual in baza caruia, intre autoritatea emitenta si beneficiarul autorizatiei, se naste un raport juridic administrativ. Prin urmare, actul administrativ individual respectiv reprezinta izvor al raportului juridic administrativ creat.
- faptele materiale juridice - au in componenta lor actiunile omului producatoare de efecte juridice. Ex. contraventiile sunt fapte materiale ale omului care prin consumarea lor produc efecte juridice: construirea unui imobil fara autorizatie de construire este un fapt material care produce efecte juridice, nascand un raport de drept administrativ intre agentul constatator si persoana care a construit fara autorizatia de constructie, raportul juridic de drept administrativ nascut rezultand din contraventia savarsita ca urmare a faptului material ce a produs efecte juridice. Si fenomenele naturale produc efecte juridice, nascand raporturi de drept administrativ, modificand aceste raporturi, fenomene precum nasterea, moartea, casatoria.
- actul administrativ normativ - acesta stabileste reguli de conduita generala, un anumit tip de comportament, care are un caracter abstract, fiind nevoie de interventia unor acte carora legea le recunoaste relevanta juridica, pentru ca acestea sa se concretizeze. Ex. un act administrativ care staabileste la modul general un anumit tip de comportament il reprezinta legea 50/1991. Aceasta cuprinde conditiile generale in abstract, care trebuie indeplinite ca o fapta materiala sa capete valoarea unui contraventii. Actul administrativ este normativ pentru ca el nu individualizeaza, pentru concretizarea lui fiind necesara fapta unui contravenient care atrage particularizarea normei de drept abstract.
Distinctia fundamentala intre un act administrativ normativ si un act administrativ individual consta in momentul la care se produc efectele juridice. Un act administrativ normativ va intra in vigoare, deci va produce efecte juridice (nastere, modificare, stingere de drepturi si obligatii ale subiectilor raportului de drept administrativ) din momentul in care acesta va fi publicat. Prin publicare se presupune ca toate persoanele carora se adreseaza respectivul act administrativ normativ au luat cunostinta de prevederile acestuia, spre deosebire de un act administrativ individual, care va intra in vigoare din momentul in care acesta a fost comunicat subiectilor interesati.
Elementele raportului juridic de drept administrativ
Ca orice raport juridic si raportul juridic de drept administrativ are trei elemente: subiect, obiect si continut.
Subiectele raportului juridic de drept administrativ sunt acele persoane fizice/ juridice, autoritati ale administratiei publice sau particulari, intre care se nasc raporturi legate de executarea si organizarea executarii legii. Un raport juridic administrativ are in componenta sa existenta a cel putin doua subiecte. In cadrul raportului juridic de drept administrativ, cel putin unul dintre subiecte este o autoritate publica. Aceasta autoritate poate fi o autoritate a administratiei publice centrale, o autoritate a administratiei publice locale, o societate comerciala sauo regie autonoma care a fost abilitata sa presteze un anumit serviciu public. Exista raporturi juridice de drept administrativ in care subiectii au deopotriva drepturi si obligatii, dar exista si raporturi juridice de drept administrativ unde drepturi are doar unul dintre subiectii raportului juridic de drept administrativ, iar celalalt subiect are numai obligatii.
In dreptul administrativ, subiectii raportului de drept administrativ nu se afla pe pozitii de egalitate, ca in cazul raportului juridic de drept civil. Distingem raporturi juridice de drept administrativ in care ambele subiecte sunt purtatoare ale puterii publice, aici intalnim cazul in care se stabilesc raporturi de subordonare, precum cele dintre GUVERN in intregul sau si minister sau intre Guvern si prefecti.
Exista raporturi de drept administrativ unde doar unul dintre subiecti este purtator al puterii publice, iar celalalt subiect esta un particular, adica o persoana fizica/juridica. In aceasta situatie, intotdeauna subiectul care este purtator al puterii publice va avea mai multe drepturi. Chiar si in cazul contractelor administrative incheiate intre o autoritate publica si un particular, autoritatea publica autoritatea publica are mai multe drepturi decat particularul.
Continutul raportului juridic este format din totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care le au subiectii acelor raporturi juridice de drept administrativ. Un raport juridic administrativ ar ramane fara continut daca ar fi golit de drepturile si obligatiile pe care le au subiectii acestora. In dreptul administrativ, subiectii nu se afla pe pozitii de egalitate, ca in cazul raportului juridic civil, intotdeauna unul dintre subiectii raportului juridic de drept administrativ va avea mai multe drepturi decat celalalt.
Obiectul raportului juridic administrativ consta intr-o actiune sau inactiune, intr-un anumit tip de comportament asupra caruia sunt exercitate drepturile si obligatiile subiectelor.
Trasaturi:
- Dreptul administrativ romanesc este guvernat de principiul legalitatii. Intreaga activitate a subiectilor raportului de drept administrativ se poate desfasura doar in conformitate stricta cu legea.
- Continutul raportului juridic de drept administrativ, in ceea ce priveste normele juridice aplicabile, are o mobilitate crescuta in raport cu continutul raportului juridic de drept civil, motivat de imprejurarea ca in dreptul administrativ, relatiile sociale se schimba mai des, in sensul ca exista o varietate crescuta a raporturilor dintre autoritatea administratiei publice si particulari.
- Intotdeauna interesul public are prioritate fata de interesul privat.
- Normele dreptului administrativ nu sunt codificate (nu exista un cod administrativ sau un cod de procedura administrativa).
- Un ansamblu de norme specifice reglementeaza activitatea in domeniul administrativ.