Faptele care prezinta pericol social mai redus decat infractiunea se numesc contraventii. Cadrul legal il reprezinta O.G. 2/2001.
Trasaturile contraventiei :
- Fapta sa fi fost savarsita cu vinovatie. Vinovatia trebuie privita la fel ca si in dreptul penal, sub cele 2 aspecte ale intentiei si culpei. Intentia la randul ei poate fi directa sau indirecta. Cauze care inlatura raspunderea contraventionala sunt cele legate de legitima aparare, forta majora, cazul fortuit, betia involuntara totala. In toate situatiile insa, cauza care inlatura raspunderea contraventionala trebuie sa fie constatata de catre instanta de judecata.
- Cea legata de imprejurarea faptei care prezinta un grad de pericol social mai redus decat infractiunea.
- Cea legata de imprejurarea ca fapta care reprezinta contraventia trebuie sa fie reglementata de o norma juridica cuprinsa intr-o lege, hotarare sau ordonanta de guvern, sau intr-un act administrativ emis de o autoritate locala.
Subiectele raspunderii contraventionale:
In cazul raspunderilor contraventionale ia nastere un raport juridic al carei subiecti sunt - subiectul activ, care intotdeauna este reprezentat de autoritate publica din care face parte agentul constatator si subiectul pasiv, contravenientul, cel care savarseste fapta incriminata de contraventie, de normele juridice respective. Subiect pasiv poate fi orice persoana fizica sau juridica, iar subiect activ poate fi statul sau o colectivitate locala, dar poate fi si o persoana juridica de drept privat, imputernicita legal sa indeplineasca un serviciu public.
Minorii care nu au implinit varsta de 14 ani nu raspund contraventional pentru faptele comise de catre acestia. Minorii care au implinit varsta de 14 ani raspund contraventional, dar cuantumul amenzilor aplicate se situeaza la jumatate. Pentru minorii care nu au implinit 16 ani, aplicarea unei sanctiuni contraventionale de obligare la munca in folosul comunitatii nu poate fi aplicata.
De o mare importanta este si discernamantul persoanei care comite contraventia, adica reprezentarea pe care aceasta o are in raport cu realitatea inconjuratoare, cu fapta comisa si cu urmarile acesteia. Exista situatii in care pentru a deveni subiect pasiv al raspunderii contraventionale este necesar ca persoana in cauza sa indeplineasca o anumita functie, o anumita calitate. Exemplu: nu poate fi trasa la raspundere contraventionala cu privire la regimul armelor si munitiilor decat o persoana care intr-un fel sau altul are in posesie arme sau munitie; nu poate fi sanctionat contraventional o persoana care nu este conducator auto si a incalcat o norma de drept cuprinsa in regulamentul de circulatie pe drumurile publice.
Sanctiunile contraventionale – principale si complementare
Dintre sanctiunile principale: avertismentul – se acorda in cazul unor fapte care prezinta cel mai mic nivel de pericol social si care presupune ca fara sa fie amendat, contravenientul se poate indrepta doar prin atragerea atentiei cu privire la regula de conduita incalcata. In cazul in care contravenientul este de fata, de regula, sanctiunea avertismentului se aplica verbal, dar in situatia in care contravenientul nu este prezent, poate primi in scris procesul verbal prin care s-a constatat contraventia si s-a aplicat sanctiunea avertismentului.
Amenda – este principala forma de sanctiune aplicata in cadrul raspunderii contraventionale administrative. Amenda, in cazul in care este aplicata de catre stat, regasindu-se in norme de drept cuprise in legi, hotarari sau ordonante de guvern se va face venit la bugetul de stat in proportie de 75%, iar 25% se va face venit la bugetul autoritatii publice din randul careia face parte agentul constatator. In cazul in care sanctiunea amenzii este cuprinsa intr-un act al unei autoritati locale, cuantumul amenzii se va face venit la bugetul local.
Exista si sanctiuni complementare, cum ar fi confiscarea bunului care a stat la baza savarsirii contraventiei sau rezultat in urma contraventiei. In unele cazuri contravenientii pot fi obligati sa presteze o munca in folosul colectivitatii pentru o anumita perioada de timp. Sectoarele in care contravenientii pot fi obligati, daca legea prevede asta, sunt cele legate de salubritate, intretinerea si repararea drumurilor publice, infrumusetarea parcurilor, aleelor etc. De asemenea, pot fi stabilite ca sanctiuni complementare: interdictia savarsirii unei anumite activitati, suspendarea activitatii unei societati etc.
Procedura propriu-zisa contraventionala este reglementata de ordonanta de guvern 2/2001 si stabileste ca persoana care constata savarsirea contraventiei si uneori chiar aplica sanctiunea poarta numele de agent constatator, in timp ce persoana acuzata de savarsirea contraventiei, poarta numele de contravenient. Agentul constatator este imputernicit de catre conducatorul autoritatii de care apartine sa constate savarsirea contraventiilor din resortul respectiv si uneori chiar sa aplice sanctiunea contraventionala. Atunci cand se aplica o sanctiune contraventionala, agentul constatator intocmeste un inscris care poarta denumirea de proces verbal de constatare si sanctionare contraventionala. La individualizarea sanctiunii ce urmeaza a fi aplicata, agentul constatator are in vedere conditiile specifice in care a fost comisa fapta, urmarile produse ca urmare a acesteia, apararile formulate de contravenient, astfel ca individualizarea amenzii sau a sanctiunii se va face tinand cont de aceste aspecte.
Procesul verbal care se incheie de catre agentul constatator la constatarea contraventiei trebuie ca in mod obligatoriu sub sanctiunea nulitatii absolute sa aiba in continutul sau inserate date corecte referitoare la numele si prenumele contravenientului, data la care a fost savarsita contraventia, data la care a fost incheiat procesul verbal de contraventie, imprejurarile concrete in care s-a savarsit contraventia, articolele din actele normative care au fost incalcate de contravenient si, daca are competenta materiala in acest sens, cuantumul amenzii aplicate.
Exista situatii in care agentul constatator are o competenta limitata, in sensul ca acesta va putea doar constata contraventia si nu va putea aplica sanctiunea, aceasta urmand a fi aplicata de catre seful autoritatii din care face parte agentul constatator sau de catre organul competent. In situatia in care contravenientul este prezent in momentul intocmirii procesului verbal de contraventie si al aplicarii sanctiunii, acestuia i se inmaneaza un exemplar al procesului verbal de contraventie, celalalt exemplar ramanand in posesia autoritatii de care apartine agentul constatator. Daca contravenientul nu este prezent, acestuia i se va trimite procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei prin intermediul postei, a recomandatei cu confirmare de primire. In cazul in care contravenientul nu este prezent la aplicarea sanctiunii, acestuia i se va trimite prin recomandare si instiintarea de plata care cuprinde cuantumul sumei ce urmeaza a fi platit de catre contravenient de bunavoie, intr-un termen de 15 zile de la comunicare. In cazul in care in termenul de 15 zile contravenientul nu va achita suma inserata, in instiintarea de plata se va trece la executarea silita. Contravenientul, in unele situatii are posibilitatea ca in termen de 48 de ore sa plateasca jumatate din minimul amenzii. Trebuie facuta insa precizarea ca aceasta posibilite o confera doar actul normativ, nefiind lasata la latitudinea agentului constatator, iar agentul constatator este obligat sa consemneze aceasta posibilitate, facilitate, in continutul procesuui verbal de constatare si sanctionare a contraventiei. In cazul in care procedura de comunicare nu este indeplinita, pentru punerea in executare mai poate fi folosita si procedura afisarii la domiciliul sau resedinta contravenientului a instiintarii de plata. In aceasta situatie se va intocmi insa si un proces verbal semnat de cel putin un martor care sa ateste imprejurarea ca au fost indeplinite conditiile de afisare a instiintarii de plata.
In cazul in care contravenientul se considera nevinovat el poate formula o plangere impotriva procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei. La plangerea respectiva va atasa toate inscrisurile si probele pe care le apreciaza a fi utile solutionarii. Legiuitorul a prevazut aceasta procedura pentru ca autoritatea de care apartine agentul constatator sa aiba posibilitatea de a mai verifica o data imprejurarile concrete in care s-a produs fapta, urmarile produse si cuantumul amenzii aplicate. Pe cale de consecinta, legiuitorul a avut in vedere si posibilitatea ca autoritatea de care apartine agentul constatator, sa reaprecieze, reevalueze si sa dispuna in consecinta, fie admitand, fie respingand plangerea respectiva. Din pacate, in practica lucrurile nu stau asa, iar autoritatile de care apartin agentii constatatori se marginesc in a-si indeplini formal rolul de a prelua plangerea contravenientului insotita de inscrisurile doveditoare si de a o transmite mai departe instantei de judecata ce urmeaza sa se pronunte. Instanta de judecata competenta material sa judece plangerea este judecatoria, iar competenta teritoriala apartine judecatoriei, pe raza careia se afla localitatea in care s-a savarsit contraventia.
Plata amenzii se va face intr-un termen de 48 de ore, la CEC si o dovada copie de catre instanta care atesta plata amenzii respective va fi trimisa organului de care apartine agentul constatator. Instanta de judecata, analizand plangerea si probele administrate, comparand norma de drept preexistenta cu realitatea consemnata in procesul verbal de constatare a contraventiei si cu sustinerile contravenientului va pronunta o hotarare judecatoreasca numita sentinta prin care fie va admite plangerea petentului, fie o va respinge. Impotriva solutiei instantei de fond, partea nemultumita va putea face recurs, care va fi judecat de catre tribunal, instanta competenta material in judecarea recursului.