loading...

În cazul când nu puteți vizualiza articolul faceți refresh la pagină (butonul F5).

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Rating 0.00 (0 Votes)

Veniturile bugetelor locale au o structură complexă. Potrivit prevederilor O.U.G. nr. 63/2010[1] veniturile se grupează în venituri ale secţiunii de funcţionare şi venituri ale secţiunii de dezvoltare a bugetelor locale.

Veniturile secţiunii de funcţionare ale bugetelor locale cuprind: a) venituri proprii, cu excepţia veniturilor din valorificarea unor bunuri; b) venituri proprii ale instituţiilor publice locale finanţate integral sau parţial din venituri proprii; c) subvenţii pentru finanţarea cheltuielilor curente; d) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor curente; e) venituri din împrumuturi acordate instituţiilor şi serviciilor publice locale sau activităţilor finanţate integral din venituri proprii; f) vărsăminte din secţiunea de funcţionare pentru finanţarea secţiunii de dezvoltare, care se reflectă cu valoare negativă.

Veniturile secţiunii de dezvoltare a bugetelor locale includ: a) vărsăminte din secţiunea de funcţionare; b) sume rezultate din valorificarea unor bunuri; c) subvenţii pentru cheltuieli de capital; d) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea cheltuielilor de capital; e) sume primite de la Uniunea Europeană şi/sau alţi donatori în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări.

            Această clasificare a veniturilor a urmărit gruparea acestora după destinaţie şi anume pentru finanţarea cheltuielilor de funcţionare sau acoperirea cheltuielilor de capital. Gruparea veniturilor bugetelor locale în venituri ale secţiunii de funcţionare şi venituri ale secţiunii de dezvoltare, în opinia noastră, este criticabilă deoarece nu ţine cont de specificul proiectelor de investiţii care implică şi cheltuieli de funcţionare pe toată durata de viaţă a obiectivului realizat. Regula ce ar trebui aplicată ar fi ca din veniturile curente să se acopere cheltuielile curente şi cheltuielile de capital să fie finanţate din veniturile de capital. Această separare a veniturilor este complexă şi creează confuzii în ceea ce priveşte mecanismul de transferuri reciproce de venituri.

            Veniturile care se prevăd şi încasează prin bugetele proprii ale judeţelor[2] se structurează astfel:

  1. Venituri proprii:
  • Impozitul pe profit de la regiile autonome şi societăţile comerciale de sub autoritatea consiliilor judeţene;
  • Cote defalcate din impozitul pe venit;
  • Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital;
  • Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi;
  • Venituri din proprietate;
  • Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi;
  • Amenzi, penalităţi, confiscări;
  • Venituri din valorificarea unor bunuri.
  1. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
  2. Donaţii şi sponsorizări
  3. Subvenţii de la bugetul de stat şi de la alte administraţii
  4. Operaţiuni financiare.

            Veniturile care se prevăd  şi încasează prin bugetele proprii ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi al municipiului Bucureşti au următoarea structură:

  1. Venituri proprii:
  • Impozit pe profit de la regiile autonome şi societăţile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale;
  • Cote defalcate din impozitul pe venit;
  • Alte impozite pe venit, profit şi câştiguri din capital;
  • Impozite şi taxe pe proprietate;
  • Alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii;
  • Taxe pe servicii specifice;
  • Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi;
  • Alte impozite şi taxe fiscale;
  • Venituri din proprietate;
  • Venituri din dobânzi;
  • Venituri din prestări de servicii şi alte activităţi;
  • Venituri din taxe administrative, eliberări de permise;
  • Amenzi, penalităţi şi confiscări;
  • Diverse venituri;
  • Venituri din valorificarea unor bunuri.     
  1. Sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat
  2. Donaţii şi sponsorizări
  3. Subvenţii de la bugetul de stat şi de la alte administraţii
  4. Operaţiuni financiare

Evaluarea corectă a veniturilor bugetelor locale implică analiza unor date din perioadele precedente, estimarea impactului unor modificări în baza de impozitare a unor venituri.

 

[1] O.U.G. nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, publicată în M. Of. nr. 450 din 2 iulie 2010, art. I alin. 6

[2] Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, anexa nr. 1

Loading...