Drept

     Prin continutul infractiunii se determina cadrul, tiparul legal in care se vor inscrie faptele concrete savarsite in realitatea sociala. Poate imbraca 2 aspecte: a) continutul legal - cel descris prin norma de incriminare si cuprinde conditiile obiective si subiective in care o fapta devine infractiune; b) continutul concret - cel al unei fapte determinate, savarsite in realitatea obiectiva de catre o persoana si care se inscrie prin elementele sale in tiparul abstract prevazut in norma de incriminare.

     Subiectii infractiunii sunt persoanele implicate in savarsirea unei infractiuni fie prin savarsirea ei, fie prin suportarea consecintelor acesteia. Subiectii activii sau propriu-zisi sunt personele care savarsesc infractiunea, iar subiectii pasivi sunt persoanele vatamate, care sufera raul produs prin infractiune.

     Existenta subiectului activ este conditionata de anumite aspecte:

1. a) Varsta: varsta de la care poate o persoana sa raspunda penal, sa devina subiect al infractiunii este de 14 ani impliniti( art. 99 C.p.). Pana la varsta de 14 ani se prezuma absolut ca minorul nu are discernamant. De la 14-16 ani este prevazuta in lege o prezumtie relativa a lipsei de discernamant. Fiind relativa acuzarea trebuie sa dovedeasca prezenta discernamantului in momentul savarsirii faptei. Minorul peste 16 ani este prezumat ca are capacitate penala.
2. b) Responasabilitatea: nu este definita in C.p., insa se poate deduce din interpretarea dispozitiilor art. 48 C.p. care defineste iresponsabilitatea - cauza care inlatura caracterul penal al faptei. In doctrina responasabilitatea este definita ca fiind aptitudinea persoanei de a-si da seama de faptele sale, de rezonanata sociala a acestora, precum si de a-si putea determina in mod constient vointa in raport cu aceste fapte. Se apreciaza prin prisma a 2 factori: unul intelectiv ( capacitatea persoanei de a intelege semnificatia actiunilor sau inactiunilor) si altul volitiv (capacitatea persoanei de a fi stapana pe actiunile sau inactiunile sale pe care le dirijeaza in mod constient). Lipsa celui intelectiv duce la iresponsabilitate, caz in care lipseste vinovatia, iar lipsa celui volitiv are loc cand persoana este constransa.

     Persoana juridica ca subiect activ al infractiunii: conform art. 19¹ C.p. care prevede: "Persoanele juridice, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu face obiectul domeniului privat, raspund penal pt. infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori numele persoanei juridice, daca fapta a fost savarsita cu vinovatoa prevazuta de legea penala."

De asemenea, art. 19¹ alin. 2 C.p. prevede: "raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea infractiunii." Raspunderea penala a persoanei fizice poate fi antrenata indiferent daca persoanei juridice i se stabileste o raspundere penala sau nu.

     Locul si timpul de savarsire a faptei: sunt elemente preexistene infractiunii fara de care nu poate fi conceputa savarsirea unei infractiuni.

1. a) Locul de savarsire a faptei - conditie esentiala: poate constitui o conditie esentiala in continutul infractiunii, de indeplinirea careia depinde existenta infractiunii. Ex: conducerea unui autovehicul cu tractiune mecanica fara permis de conducere pt. a fi infractiune trebuie sa se faca pe drumurile publice.

a') Locul de savarsire a faptei - element circumstantial: poate constitui doar o conditie ce are rolul de element circumstantial, de realizarea caruia nu depinde existenta infractiunii, ci doar relizarea variantei calificate a aceteia. Ex: infractiunea de furt se realizeaza in varianta calificata cand furtul este savarsit intr-un loc public ori intr-un mijloc de transport in comun.

1. b) Timpul in care se savarseste fapta - conditie esentiala: timpul poate constitui o conditie esentiala de realizarea careia depinde existenta infractiunii. Ex: coborarea pavilionului are drept conditie esentiala realizarea ei intimpul luptei. (art. 344 C.p.)

b') Timpul in care se savarseste infractiunea - element circumstantial: timpul poate constitui doar o conditie cu rol de element circumstantial, de realizarea careia nu depinde existenta infractiunii, ci doar a variantei calificate a acesteia. Ex: infractiunea de furt devine calificata cand este savarsita in timpul noptii sau in timpul unei calamitati.