Drept

1. Noţiuni introductive

            Desenele şi modelele industriale reprezintă creaţii de formă, care permit individualizarea produselor industriale printr-un element estetic sau ornamental.

            Elementul estetic poate consta în forma, modelul sau culoarea unui obiect util. Având vocaţia de a fi reproduse prin mijloace industriale sau artizanale, desenele şi modelele se numesc industriale.

            În orientarea cererii consumatorului şi creşterea valorii comerciale a produsului un rol important îl are estetica industrială. Ca forme de creaţie intelectuală, desenele şi modelele industriale contribuie la dezvoltarea industriei şi mărirea eficienţei economice a întreprinderii. Desenele şi modelele industriale concretizează sau personalizează aspectul unor produse cunoscute, imprimându-le noi elemente de formă.

 

2. Definirea obiectului protecţiei

            Desenele sunt ansambluri de linii şi culori, care se realizează pe suprafeţe plane, prezentând un caracter specific. Prin aplicarea lor pe un articol sau produs industrial, se creează un efect decorativ nou. De exemplu, ornamentarea unei ţesături sau dispoziţia firelor unei ţesături.

            Obiectul protecţiei este format din desenul sau modelul industrial, care se aplică sau încorporează într-un produs. Scopul protecţiei constă în stimularea elementului de desen sau model în producţie.

            Prin design se înţelege ansamblul caracteristicilor sau elementelor vizuale ale unui obiect, aparenţa pe care o prezintă un articol, impresia pe care o produce asupra celui ce-l observă. Forma produsului corespunde unor cerinţe de ordin funcţional, având o funcţie utilitară.

 

3. Natura juridică

            Desenele şi modelele industriale fiind la răscrucea dintre artă şi industrie au o dublă natură. În funcţie de efortul creator, desenele şi modelele industriale fac parte din drepturile de autor. Din punct de vedere al destinaţiei şi modului de reproducere, desenele şi modelele industriale aparţin drepturilor de proprietate industrială.

            Datorită naturii dualiste, desenele şi modelele industriale se mai numesc opere de artă aplicată sau creaţii industriale. Creaţiile industriale propriu-zise se aplică în industrie şi au importanţă numai prin utilitatea lor. Cele mai importante creaţii tehnice sunt invenţiile. Elementul de creaţie priveşte forma artistică încorporată sau adăugată obiectului utilitar, care se personalizează printr-o înfăţişare estetică. Din această categorie fac parte desenele şi modelele industriale. Creaţiile artistice pure se individualizează, în principal, prin elementul estetic. Acest aspect este independent de orice scop utilitar.

 

4. Sisteme de protecţie

            Sistemele de protecţie adoptate prezintă o mare diversitate . În conformitate cu particularităţile acestor creaţii, se por distinge trei sisteme principale: sistemul cumulului de protecţie, sistemul cumulului parţial şi sistemul protecţiei specifice.

 

4.1. Sistemul cumulului de protecţie

            Sistemul cumulului de protecţie este consacrat de dreptul francez. Desenele şi modelele industriale sunt reglementate atât de Legea specială din 14 martie 1909, cât şi de Legea din 11 martie 1957 privind proprietatea literară şi artistică.

            Soluţia cumulului de protecţie se explică prin teoria unităţii artei. Datorită imposibilităţii de a găsi un criteriu obiectiv de apreciere, arta propriu-zisă nu poate fe separată de arta aplicată.

            Principalele avantaje ale cumulului de protecţie constau în următoarele: în absenţa efectuării unui depozit, care condiţionează obţinerea protecţiei, dreptul creatorului poate fi valorificat în sistemul dreptului de autor; perioada de protecţie este mai mare în cadrul dreptului de autor; acţiunea în contrafacere implică o procedură mai simplă în sistemul dreptului de autor, iar sancţiunile sunt mai severe.

Autorul unui desen sau model industrial poate opta pentru o protecţie cumulativă ori, la alegere, alternativă. Protecţia acordată nu este condiţionată de valoarea artistică a desenului sau modelului.

 

4.2. Sistemul cumulului parţial

Sistemul cumulului parţial este tradiţional în dreptul german. În funcţie de caracterul elementului artistic, desenele şi modelele industriale propriu-zise sunt deosebite de operele de artă aplicată, care pot fi protejate în cadrul dreptului de autor. Cu toate că se admite cumulul de protecţie, teoria unităţii artei nu este acceptată.

Distincţia dintre desenele şi modelele industriale şi operele de artă aplicată se întemeiază pe criteriul nivelului artistic. În situaţia în care desenul sau modelul industrial prezintă un anumit nivel artistic se acordă o dublă protecţie. Dacă cerinţa nivelului artistic nu este realizată, se va aplica numai protecţia specifică.

 

4.3. Sistemul protecţiei specifice

Sistemul protecţiei specifice este adoptat de dreptul italian. Desenele şi modelele industriale sunt protejate numai în cadrul reglementării speciale, stabilite prin Decretul din 25 august 1940. Prin excluderea totală a cumulului, desenele şi modelele industriale beneficiază de un regim de protecţie unic. Desenele şi modelele industriale sunt denumite creaţii ornamentale. Regimul lor juridic este la fel cu cel al modelelor de utilitate.

În dreptul nostru, desenele şi modelele industriale beneficiază de o protecţie specifică prin Legea nr. 129 din 1992, care nu exclude protecţia conferită prin alte dispoziţii legale privind proprietatea intelectuală. Până la această dată, desenele şi modelele industriale erau susceptibile de protecţie în cadrul dreptului de autor.

 

5. Corelaţia desenelor şi modelelor industriale cu alte drepturi intelectuale

Datorită legăturii cu celelalte drepturi de proprietate intelectuală, protecţia desenelor şi modelelor prezintă importante dificultăţi. Desenele şi modelele industriale se apropie prin aspectul estetic de dreptul de autor, prin aspectul utilitar şi tehnic de brevetele de invenţie iar prin modul de folosire de mărci.

Aparţinând dreptului de proprietate industrială, dar şi dreptului de autor, desenele şi modelele industriale au o autonomie relativă.

 

5.1. Desenele sau modelele industriale şi dreptul de autor

            Desenele şi modelele industriale pot fi protejate şi în cadrul dreptului de autor. Această soluţie este posibilă prin admiterea cumulului de protecţie. De altfel, Legea Model a Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii intelectuale pevede că protecţia stabilită de lege nu exclude protecţia prin altă ramură a legii, în special prin legea dreptului de autor.

            Dreptul de autor se naşte din momentul realizării operei, fără a fi necesară îndeplinirea vreunei formalităţi. Înregistrarea nefiind necesară, proba se poate face prin orice mijloc.

            Pentru a beneficia de protecţie, opera de artă aplicată trebuie să fie originală. În domeniul dreptului de autor, originalitatea este rezultatul unei activităţi de creaţie intelectuală, care reflectă personalitatea sau individualitatea autorului.

            Durata protecţiei operelor de artă aplicată este de 25 de ani de la data creării lor. În alte legislaţii, protecţia durează tot timpul vieţii autorului şi se prelungeşte 50 de ani după moartea sa.

 

5.2. Desenele şi modelele industriale şi brevetele de invenţie

            În multe situaţii, distincţia dintre elementele tehnice şi elementele estetice ale unui produs este greu de precizat. Mai mult, elementul tehnic şi funcţia obiectului pot condiţiona forma produsului.

            În dreptul nostru, Legea nr. 129 din 1992 permite cumulul de protecţie. Potrivit art. 8, reglementarea specială a desenelor şi modelelor industriale nu exclude protecţia acordată prin alte dispoziţii legale, referitoare la brevete de invenţie.

            Pentru ca desenul sau modelul industrial să beneficieze de protecţie prin brevet, trebuie întrunite condiţiile de brevetabilitate. În comparaţie cu ele, forma prezintă importanţă doar în măsura în  care determină aplicarea unor noi cunoştinţe tehnice.

            În practică, acelaşi produs poate constitui atât un desen sau model industrial, cât şi o invenţie brevetabilă. În măsura în care legătura dintre forma şi efectul tehnic al produsului este indisolubilă, se va aplica regimul brevetelor de invenţie.

 

5.3. Desenele sau modelele industriale şi mărcile

            Pentru identificarea unor anumite produse, desenele şi modelele industriale pot constitui semne distinctive. Cu toate că distincţia prezintă unele dificultăţi, între desene sau modele industriale şi mărci este posibil un cumul de protecţie. Reglementarea specială din ţara noastră, dată de Legea nr. 129 din1992 admite prin art. 8, cumulul de  protecţie pentru desene şi modele industriale cu mărcile.

 

6. Subiectele protecţiei

6.1. Autorul independent

            În conformitate cu art. 3 al Legii nr. 129 din 1992 dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare aparţine autorului desenului sau modelului industrial ori succesorului său în drepturi. Se consideră ca fiind creat în mod independent desenul sau modelul industrial care nu a fost realizat ca urmare a unor contracte cu misiune creativă sau de către salariaţi, în cadrul atribuţiilor de serviciu.

            Calitatea de autor al desenului sau modelului industrial este recunoscută numai unei persoane fizice. Creatorul operei de artă aplicată desfăşoară o activitate de creaţie intelectuală, fiind subiectul exclusiv al protecţiei juridice. În cazul în care mai multe persoane au creat împreună un desen sau model industrial, dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare le aparţine în mod egal.

 

6.2. Autorul salariat

            Desenele sau modelele industriale pot fi realizate de un autor în cadrul organizat al unei întreprinderi. Potrivit unei prime ipoteze, pentru desenul sau modelul industrial care este rezultatul unui contract cu misiune creativă, dreptul la certificatul de înregistrare aparţine persoanei care a comandat realizarea desenului sau modelului, cu excepţia unor prevederi contractuale contrare. Conform unei a doua ipoteze, desenul sau modelul industrial care este realizat de către un salariat în cadrul atribuţiilor sale de serviciu, încredinţate explicit, dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare aparţine unităţii angajatoare, cu excepţia unor prevederi contractuale contrare.

 

6.3. Titularul certificatului de înregistrare

            În conformitate cu dispoziţiile Legii nr.129 din 1992 dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare a desenului sau modelului industrial aparţine următoarelor persoane:

1. autorului individual, în cazul în care desenul sau modelul industrial a fost creat de o persoană fizică, în mod independent;
2. autorilor în comun, în situaţia în care mai multe persoane au creat împreună un desen sau model industrial;
3. autorului salariat, în împrejurarea în care desenul sau modelul industrial a fost realizat în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, încredinţate explicit şi există o prevedere contractuală de atribuire creatorului a titlului de protecţie;
4. succesorului în drepturi a autorului;
5. cesionarilor dreptului la eliberarea certificatului de înregistrare a desenului sau modelului industrial;
6. persoanei care a comandat realizarea desenului sau modelului industrial ca urmare a unui contract cu misiune inventivă, fără să existe o altă prevedere contractuală;
7. unităţii angajatoare în cazul în care desenul sau modelul industrial a fost realizat de un salariat, în cadrul atribuţiilor de serviciu, neexistând o prevedere contractuală de atribuire către autor a dreptului la eliberarea titlului de protecţie.

 

7. Condiţiile de fond ale protecţiei

            Desenul sau modelul industrial potrivit art. 9, alin. 1 a Legii nr. 129 din 1992 poate fi înregistrat în măsura în care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: să constituie un desen sau model industrial; să fie nou; să aibă caracter individual.

 

7.1.  Caracterul industrial

            Potrivit reglementării în vigoare, un desen sau un model industrial este considerat că are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat  este diferită de cea produsă

7.2.  Noutatea

            În domeniul desenelor şi modelelor industriale, noutatea nu este absolută. Formele noi au legătură cu cele existente, iar aprecierea lor depinde de particularităţile care le diferenţiază de formele anterioare. Noutatea desenelor şi modelelor industriale decurge din originalitatea combinaţiei unor elemente cunoscute. Doctrina a optat pentru criteriul noutăţii subiective. În stabilirea originalităţii, se ţine seama de nivelul creator al autorului, care trebuie să fie superior posibilităţilor mijlocii ale unui industrial designer.

            În dreptul român, noutatea se apreciază prin referire la un criteriu obiectiv. Un desen sau un model industrial este considerat nou dacă nici un desen sau model industrial identic nu a fost făcut public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare, sau dacă a fost revendicată prioritatea, înaintea datei de prioritate. 

 

7.3.  Caracterul individual

            Potrivit reglementării în vigoare, un desen sau model industrial este considerat că are un caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat este diferită de cea produsă asupra unui asemenea utilizator de orice desen sau model industrial făcut public înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare, sau dacă a fost revendicată prioritatea, înainte de data de prioritate.

            Dacă un desen sau model industrial este aplicat la un produs sau încorporat într-un produs, constituind o parte componentă a unui produs complex, va fi considerat nou. De asemenea, va avea caracter individual numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

1. partea componentă, o dată încorporată în produsul complex, rămâne vizibilă pe durata utilizării normale a acestuia;
2. caracteristicile vizibile ale părţii componente îndeplinesc ele însele condiţiile privind noutatea şi caracterul individual.

 

8. Desenele şi modelele excluse de la protecţie

            Dispoziţiile Legii române din 1992 prevăd două categorii de creaţii care nu pot fi protejate ca desene sau modele industriale: desenele sau modelele industriale ale căror destinaţie şi aspect contravin ordinii publice sau bunelor moravuri (art. 12); desenul sau modelul industrial care este determinat exclusiv de o funcţie tehnică(art. 11).

 

9. Procedura de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale

            Protecţia specifică a desenelor şi modelelor industriale presupune îndeplinirea unor formalităţi de înregistrare. În legislaţiile naţionale, procedura de înregistrare prevede examinarea formală a unei cereri pentru un desen sau model industrial.

 

9.1. Solicitantul certificatului de înregistrare

            Persoanele îndreptăţite să solicite eliberarea certificatului de înregistrare sunt autorul desenului sau modelului industrial ori succesorul său în drepturi.

 

9.2. Depunerea cererii de înregistrare

            Cererea de înregistrare a unui desen sau model industrial, potrivit art. 13 al Legii nr. 129 din 1992 trebuie să cuprindă următoarele: solicitarea de înregistrare a desenului sau modelului industrial; datele de identificare a solicitantului; numărul de desene sau modele industriale pentru care se solicită protecţia; indicarea produselor în care este încorporat desenul sau modelul industrial, dacă este cazul; descrierea elementelor noi, caracteristice desenului sau modelului industrial pentru care se aplică protecţia, aşa cum apar în reprezentările grafice; numele autorilor sau o declaraţie pe răspunderea solicitantului, că autorii au renunţat la dreptul de a fi menţionaţi în cerere şi publicaţiile desenului sau modelului industrial; reprezentările grafice ale desenului sau modelului industrial în 3 exemplare.

Cererea va fi înregistrată dacă sunt depuse minimum următoarele: o cerere care să conţină solicitarea de înregistrare a desenului sau modelului industrial, datele de identificare a solicitantului şi reprezentările grafice sau specimenele, într-un exemplar. Dacă în termen de două luni de la depunere, lipsurile nu sunt acoperite, cererea de înregistrare se respinge.

 

9.3. Data depozitului naţional reglementar

            Depozitul naţional reglementar este constituit din cererea de înregistrare şi descriere, însoţite de reprezentările grafice ale desenului sau modelului industrial. În cazul desenului industrial, reprezentările grafice pot fi însoţite de specimene.

 

9.4. Efectele constituirii depozitului naţional reglementar

            Efectele formalităţilor de depozit sunt diferite. Ele se înscriu între reglementările privind depozitul declarativ şi depozitul atributiv. În sistemul depozitului declarativ, primul depunător beneficiază de o prezumţie de proprietate. Această prezumţie poate fi combătută de titularul unor drepturi anterioare, prin proba contrară. Depozitul se efectuează fără examinarea condiţiilor de fond şi fără a cunoaşte dacă depunătorul este adevăratul autor.

            În sistemul depozitului atributiv, dreptul privativ al depunătorilor se constituie prin faptul înregistrării. Efectuarea depozitului este condiţionată de îndeplinirea cerinţelor de formă şi de fond, prevăzute în mod expres. Pentru perioada anterioară depozitului, persoana îndreptăţită beneficiază de dreptul la o acţiune în revendicare, precum şi de un drept de posesiune anterioară şi personală. Efectele depozitului se produc timp de 5 ani. Depozitul poate fi reînnoit de două ori, pentru perioade consecutive de 5 ani.

În dreptul român, reglementarea privind desenele şi modelele industriale a optat pentru caracterul atributiv al depozitului. Constituirea depozitului este supusă unei examinări de formă şi fond, verificându-se îndeplinirea condiţiilor prescrise de lege. De altfel, dreptul exclusiv de exploatare al titularului decurge din faptul înregistrării desenului sau modelului industrial.

Potrivit art. 18 al Legii nr. 129 din 1992, depozitul naţional reglementar asigură solicitantului un drept de prioritate. Acest drept începe de la data constituirii depozitului, faţă de orice alt depozit ulterior privind acelaşi desen sau model industrial. Solicitantul primului depozit  va fi recunoscut singurul titular al dreptului asupra desenului sau modelului industrial.

Prioritatea convenţională şi prioritatea de expoziţie trebuie invocată o dată cu depunerea cererii de înregistrare a desenului sau modelului industrial. În termen de 3 luni de la data depunerii cererii, prioritatea invocată se confirmă prin acte oficiale.

 

9.5. Examinarea preliminară a cererii de înregistrare

În conformitate cu art. 22, alin. 1 al Legii nr. 129 din 1992, analiza cererii de înregistrare trebuie să evidenţieze următoarele: îndeplinirea condiţiilor de formă ale cererii; îndeplinirea condiţiilor prescrise pentru reprezentările grafice; îndeplinirea condiţiilor prescrise pentru celelalte documente sau acte anexate la cerere; achitarea taxelor în termenul şi cuantumul prevăzut de lege.

    În cazul în care cererea conţine alte date suplimentare sau este însoţită de alte documente ori materiale decât cele stabilite, cererea va fi examinată fără a fi luate în considerare elementele suplimentare. Aceste materiale suplimentare pot fi returnate, la cererea şi pe cheltuiala solicitantului.

Cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial este clasificată în conformitate cu  Aranjamentul de la Locarno. Pe fiecare cerere şi pe celelalte documente se înscriu indicii de clasificare.

 

9.6. Publicarea cererii de înregistrare

            Datele bibliografice ale cererii de înregistrare a desenului sau modelului industrial, precum şi reproducerea, fotografia sau orice reprezentare grafică a acestuia se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială – Secţiunea Desene şi Modele Industriale. Publicarea se face în termen de maximum 6 luni de la data constituirii depozitului reglementar, în alb-negru sau, la cerere, în culori.

 

9.7. Opoziţia persoanelor interesate

            Persoanele interesate pot face opoziţii scrise la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci privind înregistrarea desenului sau modelului industrial.  Opoziţia la înregistrare se poate face în termen de 3 luni de la data publicării  desenului sau modelului industrial. Solicitantul va depune opoziţia direct la Registratura generală a Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci sau prin fax cu confirmare prin poştă în următoarele 7 zile.

            În conformitate cu art. 24, alin. 1 al Legii nr. 129 din 1992, opoziţia se poate face pentru următoarele motive: desenul sau modelul industrial nu are noutate; desenul sau modelul industrial contravine ordinii publice sau bunelor moravuri; solicitantul nu este persoana care a depus cea dintâi cererea; în cazul nerespectării art. 25, alin. 3, lit. d.

Opoziţia se soluţionează de o Comisie de specialitate, formată dintr-un preşedinte şi 2 membri. Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci comunică opoziţia solicitantului şi îi cere să-şi prezinte punctul de vedere în maximum 30 ori 60 de zile, după cum au domiciliul sau sediul în ţara noastră sau în străinătate. Comisia de specialitate poate admite sau respinge opoziţia, întocmind un raport. Acest raport se înaintează Comisiei de examinare şi se transmite solicitantului cererii şi opozantului.

 

9.8. Examinarea de fond a cererii de înregistrare

            În termen de 12 luni de la publicare, cererile de înregistrare a desenelor sau modelelor industriale se examinează de către Comisia de examinare de desene şi modele industriale, în conformitate cu dispoziţiile art. 25, alin. 1 al Legii nr. 129 din 1992.

            Examinatorul va stabili dacă desenele sau modelele industriale îndeplinesc următoarele condiţii de fond:

• obiectul cererii este un desen sau model industrial conform art. 2, lit. d, f, h;
• obiectul cererii se încadrează în prevederile art. 11 şi 12;
• desenul sau modelul industrial este nou şi are caracter individual;
• cererea de înregistrare constituie o utilizare improprie a oricăruia dintre obiectivele menţionate în lista cuprinsă în art. 6^ter al Convenţiei de la Paris sau o utilizare abuzivă a emblemelor şi stemelor, altele decât cele menţionate în art. 6^ter din aceeaşi convenţie.

Comisia de examinare poate lua următoarele hotărâri: admite cererea total sau parţial; respinge cererea; ia act de renunţarea totală sau parţială la cerere sau de retragerea acesteia.  În termen de maximum 60 de zile, hotărârile luate de Comisia de examinare, precum şi menţiunile privind cererile  la care s-a renunţat se comunică solicitantului ori succesorului său în drepturi. Ele se înscriu în Registrul naţional de desene şi modele industriale înregistrate şi se publică în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială – Secţiunea Desene şi Modele Industriale.

 

9.9. Revocarea din oficiu

            Până la comunicarea lor, hotărârile Comisiei de examinare privind cererile de desene şi modele industriale pot fi revocate din oficiu. Revocarea se face de aceeaşi Comisie de examinare care a pronunţat hotărârea. Comisia poate proceda la revocarea hotărârii numai pentru neîndeplinirea condiţiilor de fond ale protecţiei desenelor şi modelelor industriale.

 

9.10. Eliberarea certificatului de înregistrare

        Comisia va lua hotărârea de acordare a certificatului de înregistrare pe baza unui raport de examinare şi în conformitate cu prevederile legale. Acest raport face parte integrantă din dispozitivul hotărârii. Cererea de înregistrare va cuprinde datele bibliografice, descrierea desenului sau modelului industrial şi reprezentările grafice, astfel cum au fost publicate în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială – Secţiunea Desene şi Modele Industriale, alb-negru sau color.

 

9.11. Durata de valabilitate a certificatului de înregistrare

            Potrivit art. 38, alin. 1 al Legii nr. 129 din 1992, perioada de valabilitate a unui certificat de înregistrare a desenului sau modelului industrial este de 10 ani. Această perioadă începe să curgă de la data constituirii depozitului naţional reglementar. Perioada de valabilitate poate fi reînnoită pe trei perioade succesive de 5 ani. Durata maximă de protecţie a unui desen sau model industrial este de 25 de ani.

 

10. Drepturi şi obligaţii

10.1. Drepturile personal nepatrimoniale ale autorului

            Drepturile personal nepatrimoniale sunt legate de persoana autorului. Potrivit Legii române, autorul beneficiază de următoarele drepturi personal nepatrimoniale: dreptul la calitatea de autor, dreptul la nume, dreptul de a decide aducerea creaţiei la cunoştinţa publicului, dreptul la prioritate, dreptul la eliberarea unui titlu de protecţie.

Dreptul la calitatea de autor a desenului sau modelului industrial este consacrat de art. 3, alin. 1 al Legii nr. 129 din 1992. Acest drept este recunoscut exclusiv creatorului. Dacă desenul sau modelul industrial constituie o realizare colectivă, dreptul asupra operei comune aparţine coautorilor. Dreptul de a da publicităţii un desen sau model industrial se decide prin voinţa autorului. În funcţie de aprecierea sa, desenul sau modelul industrial poate fi divulgat prin orice mijloace, cu dată certă. Dreptul de prioritate prezintă mai multe aspecte. În funcţie de efectul recunoscut, prioritatea poate fi ordinară, convenţională sau de expoziţie. Dreptul la eliberarea unui titlu de protecţie specific este prevăzută expres de Legea nr. 129 din 1992.

 

10.2. Drepturile patrimoniale ale titularului certificatului de înregistrare

            Drepturile patrimoniale au un conţinut economic, fiind transmisibile unei alte persoane. Conform Legii române, autorul, titular al certificatului de înregistrare a desenului sau modelului, beneficiază de următoarele drepturi patrimoniale: dreptul exclusiv de exploatare şi dreptul la despăgubiri.

 

10.3. Dreptul exclusiv de exploatare

            Pe întreaga sa perioadă de valabilitate, certificatul de înregistrare, potrivit art. 33 al Legii nr. 129 din 1992, conferă titularului un drept exclusiv de exploatare a desenului sau modelului industrial. Dreptul exclusiv reprezintă un adevărat monopol. Dreptul exclusiv de exploatare se naşte în momentul eliberării certificatului de înregistrare. De altfel, înregistrarea desenului sau modelului industrial asigură titularului recunoaşterea şi protecţia dreptului său. Conform art. 35 al Legii nr. 129 din 1992, dreptul exclusiv de exploatare nu se exercită în următoarele situaţii:

1. actelor efectuate exclusiv în scop personal şi necomercial, experimental de cercetare sau învăţământ, cu condiţia ca aceste acte să nu prejudicieze exploatarea normală a desenelor sau modelelor industriale şi să se menţioneze sursa;
2. echipamentelor aflate pe vehicule de transport maritim sau aerian, înregistrate într-o altă ţară, atunci când acestea intră temporar pe teritoriul României, ori importul de piese de schimb şi accesorii în scopul reparării acestor vehicule sau al executării de reparaţii pe aceste vehicule;
3. folosirii sau luării măsurilor efective şi serioase de folosire a desenelor sau modelelor industriale de către terţi, în intervalul de timp dintre decăderea din drepturi a titularului şi revalidarea certificatului;
4. folosirii desenului sau modelului industrial cu bună-credinţă, în perioada cuprinsă între termenul vizat la art. 31 şi data publicării dreptului restabilit.

 

10.4. Dreptul la despăgubiri

            Desenul sau modelul industrial poate fi exploatat personal de către titularul certificatului de înregistrare. El are dreptul de a interzice terţilor să efectueze, în perioada de valabilitate a certificatului de înregistrare, fără consimţământul său anumite acte.

 

10.5. Obligaţiile titularului certificatului de înregistrare

            Titularul certificatului de înregistrare are obligaţia de plată a taxelor de menţinere în vigoare a titlului de protecţie. În cazul în care taxele anuale nu sunt plătite, titularul va fi decăzut din drepturi (art.38, alin. 2,4 al Legii nr. 129 din 1992).

 

11. Transmiterea drepturilor privind desenele şi modelele industriale

            Drepturile asupra desenelor şi modelelor industriale pot fi transmise altor persoane. Conform art. 41, alin. 1 al Legii nr. 129 din 1992, dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare a desenului sau modelului industrial, precum şi drepturile născute din certificatul de înregistrare eliberat sunt transmisibile în tot sau în parte. Transmiterea se poate face prin acte între vii sau prin acte pentru cauză de moarte. Obiectul transmiterii îl formează numai drepturile personal nepatrimoniale.

 

11.1. Contractul de cesiune

            În conformitate cu art. 41, alin. 2 al Legii nr. 129 din 1992 se admite transmiterea drepturilor asupra desenelor şi modelelor industriale. În absenţa unei reglementări speciale, se consideră că cesiunea este o formă de vânzare, aplicându-se regulile dreptului comun în materie de vânzare.

            Cesiunea poate fi definitivă sau temporară. Dacă cesiunea este limitată în timp, cedentul îşi rezervă dreptul, după o anumită perioadă de a relua certificatul de înregistrare a desenului sau modelului industrial.

            În conformitate cu sfera de cuprindere, cesiunea poate fi totală sau parţială. Cesiunea este totală dacă se referă la totalitatea drepturilor conferite de certificatul de înregistrare. Cesiunea este parţială dacă se referă numai la o parte din drepturile conferite de certificatul de înregistrare. Limitarea poate privi întinderea în spaţiu, aplicaţiile posibile sau conţinutul drepturilor transmise.

            Efectele contractului se produc în momentul realizării acordului de voinţă. Înregistrarea transmiterii reprezintă o condiţie de opozabilitate faţă de terţi şi nu de validitate. Obligaţiile cedentului sunt de a preda obiectul contractului, de a garanta pentru vicii ascunse şi evicţiune. Cesionarul are obligaţia de a plăti preţul cesiunii. În cazul în care preţul este stabilit sub formă de redevenţă proporţională cu volumul producţiei, cesionarul este obligat să exploateze obiectul cesiunii şi să evite decăderea sa din drepturi prin neplata anuităţilor.

            Contractul de cesiune încetează prin ajungerea la expirarea duratei de la valabilitate a certificatului de înregistrare. Părţile nu pot depăşi perioada maximă de protecţie a desenului sau modelului industrial.

 

11.2. Contractul de licenţă

            Licenţa este un contract consensual şi cu titlu oneros, care se încheie intuitu-persoane. Beneficiarul nu poate transmite dreptul dobândit, fără consimţământul titularului certificatului de înregistrare. Contractul de licenţă se înregistrează la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. Formalitatea înregistrării reprezintă o condiţie de opozabilitate, care nu afectează validitatea contractului. Obiectul contractului îl reprezintă drepturile ce rezultă din certificatul de înregistrare.

Ţinând seama de întinderea drepturilor care se atribuie prin contract, licenţele sunt exclusive şi neexclusive. Licenţa este exclusivă când licenţiatorul se obligă să nu mai transmită drepturile cu privire la exploatarea desenului sau modelului industrial altor persoane. Licenţiatul are un drept exclusiv de utilizare. Licenţa exclusivă poate fi absolută sau atenuată, după cum licenţiatorul renunţă sau nu şi la folosirea obiectului contractului. Prin licenţa neexclusivă, licenţitorul îşi conservă un drept de exploatare a desenului sau modelului industrial.

Având în vedere caracterul lor, licenţele pot fi totale sau parţiale. Licenţa totală sau nelimitată se referă la totalitatea drepturilor transmise pe toată durata de valabilitate a certificatului de înregistrare. Licenţa parţială se referă numai la o parte din drepturile conferite de certificatul de înregistrare. Îngrădirile pot privi întinderea teritoriului, durata exploatării sau natura activităţii pentru care se acordă.

Licenţiatorul are obligaţia de a remite obiectul contractului şi obligaţia de garanţie pentru vicii ascunse şi evicţiune. Licenţiatorul nu garantează pentru rentabilitatea exploatării sau valoarea comercială a licenţei. Licenţiatul are obligaţia de plată a preţului. În mod obişnuit, preţul licenţei se stabileşte sub formă de redevenţe.

Contractul de licenţă încetează la expirarea perioadei de valabilitate a certificatului de înregistrare sau prin ajungerea la termenul stabilit de părţi. Înainte de termen, contractul de licenţă poate înceta în cazul anulării certificatului de înregistrare ori decăderii titularului din drepturi.

 

11.3. Transmiterea succesorală  a drepturilor

            Transmiterea prin succesiune legală sau testamentară a drepturilor patrimoniale asupra desenelor sau modelelor industriale este supusă dispoziţiilor dreptului comun. Durata drepturilor şi limitele lor teritoriale vor fi prevăzute de legea specială.

 

12. Încetarea drepturilor asupra desenelor şi modelelor industriale

12.1. Expirarea perioadei de valabilitate

            După împlinirea duratei de protecţie, desenul sau modelul industrial trece în domeniul public şi poate fi utilizat de orice persoană fără acordul autorului.

 

12.2. Anularea certificatului de înregistrare  

            Orice persoană interesată poate cere anularea certificatului de înregistrare a desenului sau modelului industrial, eliberat de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. Certificatul de înregistrare va fi anulat, în tot sau în parte, dacă se constată, la data înregistrării cererii, că nu erau îndeplinite condiţiile privind acordarea  protecţiei. Cererea se judecă de către Tribunalul Bucureşti. Termenul de prescripţie a acţiunii este de 3 ani de la data la care persoana interesată a cunoscut sau trebuia să cunoască existenţa cauzei de nulitate.

 

12.3. Decăderea titularului din drepturi

            Pe întreaga durată de valabilitate a certificatului de înregistrare, titularul este obligat la plata taxelor de menţinere în vigoare a titlului de protecţie. Neplata taxelor legale de menţinere în vigoare şi pentru reînnoirea certificatului de înregistrare atrage decăderea titularului din drepturile ce decurg din înregistrarea desenului sau modelului industrial. Decăderea intervine la expirarea termenului de 6 luni, în care taxa trebuia plătită.

 

12.4. Renunţarea titularului certificatului de înregistrare

            Titularul poate renunţa la drepturile ce decurg  din certificatul de înregistrare, numai pe perioada de valabilitate a titlului de protecţie. În absenţa unei obligaţii de exploatare, renunţarea  nu poate fi prezumată. Renunţarea se face pe baza unei notificări scrise adresate Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci – Serviciul de desene şi modele industriale. În situaţia unui depozit multiplu, solicitantul poate să renunţe, în tot sau în parte, la desenele sau modelele industriale ce fac obiectul cererii.

 

13. Apărarea drepturilor asupra desenelor şi modelelor industriale

             Drepturile asupra desenelor şi modelelor industriale pot fi apărate prin mijloace de drept administrativ, de drept civil şi de drept penal.

 

13.1. Mijloace de drept administrativ

13.1.1. Opoziţia

            Persoanele interesate pot face opoziţii scrise la  Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci privind înregistrarea desenului sau modelului industrial. Opoziţia trebuie formulată în termen de 3 luni de la data publicării desenului sau modelului industrial în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială – Secţiunea Desene şi Modele Industriale.

13.1.2. Contestaţia

            Hotărârile privind cererile de înregistrare a desenului sau modelului industrial pot fi contestate pe cale administrativă. Contestaţiile pot fi formulate împotriva hotărârilor de respingere sau de admitere parţială, luată de Comisia de examinare cu privire la cererile de înregistrare a desenului sau modelului industrial. În soluţionarea contestaţiei, potrivit regulii 41, alin. 6 al Regulamentului de aplicare a Legii nr. 129 din 1992, Comisia poate hotărî următoarele: admiterea contestaţiei şi transmiterea dosarului Serviciului de desene şi modele industriale în vederea punerii în aplicare a hotărârii; respingerea contestaţiei şi menţinerea hotărârii împotriva căreia a fost formulată contestaţia; declinarea competenţei organului în drept, care poate soluţiona cererea, dacă se constată că nu este competentă să soluţioneze contestaţia cu care a fost sesizată Comisia.

 

13.2. Mijloacele de drept civil

            După eliberarea titlului de protecţie pot surveni litigii cu privire la calitatea de autor al desenului sau modelului industrial, calitatea de titular al certificatului de înregistrare şi drepturile patrimoniale născute din contractele de cesiune sau licenţă. Prin textul art. 46 al Legii nr. 129 din 1992, se prevede că aceste litigii sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti, potrivit dreptului comun.

 

13.3. Mijloace de drept penal

13.3.1. Însuşirea fără drept a calităţii de autor

            Potrivit art. 49 al Legii nr. 129 din 1992, constituie infracţiune însuşirea fără drept, în orice mod, a calităţii de autor al desenului sau modelului industrial. Subiect al infracţiunii poate fi orice persoană fizică, care a obţinut, pe nedrept, calitatea de autor. Participaţia poate prezenta forma coautoratului, precum şi a instigării sau complicităţii. 

 

13.3.2. Contrafacerea desenului sau modelului industrial

            În conformitate cu art. 51, alin. 1 al Legii nr. 129 din 1992, constituie infracţiune de contrafacere a desenului sau modelului industrial reproducerea, fără drept, a desenului sau modelului industrial în scopul fabricării de produse cu aspect identic, fabricarea, oferirea spre vânzare, vânzarea, importul, folosirea sau stocarea unor astfel de produse în vederea punerii în circulaţie ori folosirii, fără acordul titularului certificatului de înregistrare a desenului sau modelului industrial, în perioada de valabilitate a acestuia.

            Infracţiunea de contrafacere implică un certificat de înregistrare valabil, o atingere adusă drepturilor titularului şi un element intenţional. Actele care constituie infracţiune de contrafacere se pot grupa în două categorii. Ele privesc contrafacerea propriu-zisă şi fapte asimilate contrafacerii. Infracţiunea se poate realiza prin reproducerea, fără drept, a desenului sau modelului industrial în scopul fabricării de produse cu aspect identic. 

            În aprecierea contrafacerii se ţine seama de asemănări şi nu de deosebiri. Infracţiunea de contrafacere se realizează cu intenţie directă. Acţiunea penală se pune în mişcare l plângerea prealabilă a persoanei vătămate sau din oficiu.

14. Protecţia internaţională a desenelor şi modelelor industriale

14.1. Convenţia de la Paris

            Convenţia de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale din 1883, cu revizuirile ulterioare, dispune, prin art. 1, alin. 2, că în obiectul protecţiei proprietăţii industriale se includ şi desenele sau modelele industriale. În sistemul Convenţiei de la Paris, resortisanţii beneficiază de principiile tratamentului naţional şi dreptului de prioritate. Resortisanţii Uniunii de la Paris beneficiază în celelalte state membre de aceleaşi avantaje pe care legile interne le acordă naţionalilor. Prin asimilare, resortisanţii se vor bucura de aceeaşi protecţie ca naţionalii şi de aceleaşi mijloace legale de apărare (art. 2, alin. 1 din Convenţia de la Paris).

 

14.2. Aranjamentul de la Haga

            În cadrul Convenţiei de la Paris, desenele şi modelele industriale au constituit obiectul unor înţelegeri speciale. În conformitate cu Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga din 2 iulie 1999, orice resortisant al unui stat, care este parte contractantă ori al unui stat membru al unei organizaţii interguvernamentale, care este parte contractantă sau orice persoană care îşi are domiciliul, reşedinţa stabilă ori o întreprindere industrială sau comercială efectivă şi serioasă cu sediul pe teritoriul unei părţi contractante, are dreptul să depună o cerere internaţională.

            Înregistrarea internaţională produce aceleaşi efecte ca acordarea protecţiei desenului sau modelului industrial în baza legislaţiei părţii contractante desemnate. Protecţia asigurată, prin înregistrarea internaţională, este limitată teritorial la ţările contractante ale Uniunii de la Haga, indicate de solicitant.

 

14.3. Convenţia de la Berna

Convenţia de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice din 1886 cuprinde în enumerarea din art. 2, alin. 1 a operelor protejate, şi operele de artă aplicată. Potrivit art. 2, alin. 2 al Convenţiei, ţările membre ale Uniunii de la Berna au posibilitatea de a reglementa câmpul de aplicare a legilor privind operele de artă aplicată, precum şi desenele sau modelele industriale şi condiţiile lor de protecţie. Tot Convenţia de la Berna consacră principiul reciprocităţii legislative.

 

14.4. Acordul de la Marrakech

            În vederea punerii în aplicare a unui sistem  comercial multilateral integrat, mai viabil şi mai durabil, s-a încheiat la Marrakech, la 15 aprilie 1994, Acordul privind constituirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Anexa 1C, care face parte din înţelegerea globală, conţine Acordul privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerţ (TRIPS). Acordul TRIPS are la bază cele mai importante prevederi ale Convenţiei de la Paris pentru protecţia proprietăţii industriale şi Convenţia de la Berna pentru protecţia operelor literare şi artistice.