Ultima faza a activitatii infractionale o reprezinta faza urmarilor, in care se presupune ca a fost realizata in intregime actiunea ce reprezinta elementul material al laturii obiective si s-a produs rezultatul periculos, s-a realizat, cu alte cuvinte, o concordanta deplina intre latura subiectiva si latura obiectiva. S-a realizat infractiunea de configuratie tipica, infractiunea consumata asa cum este numita de norma de incriminare.
Aceasta atrage intotdeauna raspunderea penala.
Caracterizare: - rezultatul se produce odata cu executarea in intregime a elementului material al laturii obiective;
- inglobeaza si tentativa acelei infractiuni;
Infractiunea de fapt epuizat:
- consta in prelungirea in timp a infractiunii dupa momentul consumarii;
- prelungirea se poate datora deopotriva amplificarii rezultatului initial ori continuarii activitatii infractionale;
- este o forma atipica de infractiune, mai grava decat cea tipica, deoarece acumularile cantitative (amplificarea urmarii, continuarea activitatii) conduc la salturi calitative pt. aceste infractiuni;
- atrag o raspundere penala mai grea;
- este posibila la infractiunile: continui, continuate, progresive, si la cele din obicei sau obisnuinta.
Cunoasterea momentului consumarii infractiunii este important pt. determinarea legii penale aplicabile in raport cu spatiul si timpul, incidenta actelor de clementa, calcularea termenului de prescriptie, etc.