Regimul investiţiilor directe este stabilit de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investiţiilor directe, denumită în continuare OUG nr. 92/1997, şi de Legea nr. 332/2001, privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie, denumită în continuare Legea nr. 332/2001.
OUG nr. 92/1997 stabileşte cadrul general privind garanţiile şi facilităăţile de care beneficiază investiţiile directe în România.
Legea nr. 332/2001 prevede condiţiile în care o investiţie directă poate fi considerată ca având impact semnificativ asupra economiei româneşti, precum şi garanţiile şi facilităţile acordate de statul român pentru acest tip de investiţii.
Regimul investiţiilor directe
- Formele investiţiilor în România:
Investiţiile directe străine reprezintă participarea unei persoane fizice sau juridice nerezidente la constituirea sau la extinderea unei întreprinderi în oricare dintre formele juridice prevăzute de Legea nr. 31/1990 a societăţilor comerciale, dobândirea de acţiuni sau de părţi sociale ale unei societăţi comerciale, cu excepţia investiţiilor de portofoliu, sau înfiinţarea şi extinderea în România a unei sucursale de către o societate comercială străină, prin:
- aport financiar, în moneda naţională sau în valută convertibilă;
- aport în natură de bunuri imobile sau/şi bunuri mobile, corporale şi necorporale;
- participarea la creşterea activelor unei întreprinderi, prin orice mod legal de finanţare.
- Tipuri de societăţi comerciale în România:
O persoană fizică sau juridică străină poate face investiţii în România prin intermediul unei varietăţi largi de forme legale.
În concordanţă cu practica şi legislaţia internaţională, legea română a societăţilor comerciale a adoptat sediul societăţii drept criteriul care determină naţionalitate societăţii comerciale.
Potrivit acestui criteriu, societăţile comerciale cu sediul în România sunt persoane juridice
române.
Cele mai importante forme de societăţi comerciale române sunt:
- societăţile cu răspundere limitată – o societate cu răspundere limitată poate avea între 1şi 50 de asociaţi. Capitalul social al unei societăţi cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de 200 lei şi se divide în părţi sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei.
- societăţile pe acţiuni – o societate pe acţiuni trebuie să aibă minim 5 acţionari şi un capital de 25.000 Euro, în echivalent, calculat la cursul Băncii Naţionale a României din ziua subscrierii. Societatea pe acţiuni se constituie prin subscriere integrală şi simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripţie publică.
- Garanţiile de care beneficiază investitorii străini în România:
Libertatea formelor juridice şi modalităţilor de efectuare a investiţiilor Statul român garantează investitorilor libera alegere a formelor juridice de efectuare a investiţiilor directe, cu respectarea prevederilor legale, dar şi a tipurilor de aport la capitalul societăţilor comerciale, în numerar sau în natură.
Tipul de activitate pe care investitorii o vor îndeplini în România se alege în mod liber, prin luarea în considerare a reglementărilor care stabilesc regimul de obţinere a autorizaţiilor şi
monopolului de stat valabil pentru anumite activităţi.
Tratament egal pentru investitorii romăni şi străini, rezidenţi şi nerezidenţi. Persoanele fizice şi juridice străine care investesc în România se bucură de aceleaşi drepturi şi le este garantat acelaşi tratament, fără deosebire de naţionalitate, sediu de activitate sau domiciliu, ca şi persoanele rezidente.
Totodată, investitorii străini pot transfera în străinătate, fără nici un fel de restricţii, după plata taxelor şi impozitelor prevăzute de lege, următoarele venituri obţinute din activitatea desfăşurată:
- dividendele sau beneficiile obţinute de la societatea comercială, persoana juridică română, în cazul în care investitorul este acţionar sau asociat;
- veniturile obţinute în cazul unei asocieri în participaţiune sau cele obţinute din vânzarea acţiunilor sau părţilor sociale;
- sumele obţinute din lichidarea unei societăţi comerciale;
- sumele primite cu titlu de despăgubiri, ca urmare a exproprierii sau a unei alte măsuri cu efect echivalent;
- alte venituri realizate din investiţii.
Protecţia investitorilor împotriva naţionalizării, exproprierii sau a altor măsuri cu efect echivalent. Investiţiile directe efectuate în România nu pot fi naţionalizate, expropriate sau supuse unor alte măsuri cu acelaşi efect, cu excepţia cazurilor în care o asemenea măsură întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
- este necesară pentru o cauză de utilitate publică;
- este nediscriminatorie;
- se efectuează în conformitate cu prevederile legale exprese în această materie;
- se face cu plata unei despăgubiri prealabile, adecvate şi efective.
Despăgubirile trebuie să se facă la valoarea de piaţă a investiţiei expropriate la momentul
imediat anterior exproprierii sau înainte ca exproprierea iminentă să devină cunoscută şi să conducă la scăderea valorii investiţiei. Despăgubirile pot fi exprimate într-o valută liber convertibilă, la cererea investitorului.
Garanţiile prezentate mai sus nu sunt oferite investitorilor care operează şi investiţiilor care se realizează în zonele libere sau în zonele reglementate prin legi speciale. Totodată, prin anumite acte normative, sunt stabilite domenii de activitate în care investiţiile se pot realiza doar pe baza unei licenţe sau a unei autorizări.
- Regimul juridic al bunurilor:
În măsura necesară derulării activităţii sale, o persoană juridică străină poate dobândi orice drepturi reale (drept de proprietate, uz, uzufruct) asupra bunurilor imobile, cu excepţia terenurilor care, în prezent, au o situaţie specială.
Astfel, până la data aderării României la Uniunea Europeană, în anul 2007, persoana fizică sau juridică străină nu poate dobândi terenuri în România.
Conform Constituţiei României, persoana fizică străină poate dobândi, în prezent, terenuri în România doar în condiţiile moştenirii legale.
După aderarea României la Uniunea Europeană, persoanele membre ale statelor U.E. vor
putea dobândi terenuri în aceleaşi condiţii ca şi persoanele române. Persoanele străine aparţinând statelor terţe vor putea dobândi terenuri în România doar pe baza unor tratate bilaterale, în condiţii de reciprocitate.
- Litigii:
În litigiile dintre investitorul străin şi statul român cu privire la drepturile şi obligaţiile rezultate din prevederile legale referitoare la investiţiile directe, instanţa competentă va putea fi aleasă de către investitor astfel:
- instanţa competentă, conform Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ sau conform Legii nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat;
- organismul de conciliere sau de arbiraj, potrivit prevederilor Convenţiei pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state, încheiată la Washington, când investitorul este cetăţean/persoană juridică a unui stat semnatar.
O societate română în care investitorii străini deţin, potrivit legii romăne, o poziţie de control, va fi considerat ca având naţionalitatea investitorului străin.
- arbitrajul, în cazul în care se aplică Regulamentul de arbitraj UNCITRAL/CNUDCI.
Regimul investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie
Legea nr. 332/2001 reglementează cadrul general al efectuării investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie, precum şi garanţiile de care se bucură aceste investiţii.
Dacă o investiţie poate beneficia de mai multe facilităţi, acordate prin mai multe legi, investitorul va trebui să opteze explicit pentru un singur regim de facilităţi.
Investiţiile directe cu impact semnificativ în economie sunt acele investiţii cu o valoare care depăşeşte echivalentul a 1 milion dolari SUA, care contribuie la dezvoltarea şi modernizarea
infrastructurii economice a României, determină un efect pozitiv de antrenare în economie şi creează noi locuri de muncă. Acest tip de investiţii poate fi efectuat în toate sectoarele de activitate, cu excepţia sectoarelor bancar, financiar, asigurări-reasigurări.
Participarea la acest tip de investiţii se face doar cu capital lichid, în lei sau în valută liber convertibilă.
- Garanţii şi facilităţi:
Perioada de acordare a garanţiilor prin lege este întreaga durată de existenţă a investiţiilor.
Protecţia investitorilor împotriva exproprierii.
Investiţiile efectuate în România nu pot fi expropriate cu excepţia cazurilor de utilitate publică.
În sectorul investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie, investitorii străini beneficiază de următoarele drepturi:
- să transfere integral în străinătate profiturile ce li se cuvin, în condiţiile regimului valutar din România, după plata impozitelor, taxelor şi a altor obligaţii prevăzute de legislaţia română;
- să transfere în străinătate, în valuta investiţiei, sumele obţinute în urma vânzării acţiunilor sau părţilor sociale, precum şi pe cele rezultate din lichidarea investiţiilor, în condiţiile regimului valutar din România;
- să transfere în străinătate, în valuta investiţiei, sumele obţinute cu titlu de despăgubire, în situaţia exproprierii.
Posibilitatea de amortizare accelerată.
Utilajele tehnologice, instalaţiile, echipamentele, aparatele de măsură şi control, automatizări şi produse de software, achiziţionate din import, care au fost produse cu cel mult un an înainte de intrarea lor în ţară şi nu au fost niciodată utilizate sau care au fost fabricate în România, necesare pentru realizarea investiţiei, sunt exceptate de la plata taxelor vamale conform listei aprobate prin ordin comun al ministrului dezvoltării şi prognozei şi al ministrului finanţelor publice.
Aceste bunuri pot fi amortizate. Amortizarea accelerată constă în includerea pe cheltuielile de exploatare, în primul an de funcţionare, a unei amortizări de 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix. Data punerii în funcţiune a investiţiei reprezintă dată încheierii procesului verbal de recepţie finală.
Facilităţi fiscale
Conform Codului fiscal, dacă amortizarea accelerată nu a fost aleasă, investitorii au dreptul de a deduce cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a mijlocului fix la data punerii în funcţiune a acestuia.
Pentru investiţiile directe cu impact semnificativ în economie, realizate până la data de 31
decembrie 2006, potrivit legii, contribuabilii pot deduce o cotă suplimentară de 20% din valoarea acestora.
Deducerea se calculează în luna în care se realizează investiţia.
Pentru terenul aferent investiţiilor, prin Codul fiscal se acordă scutirea de la plata impozitului pe teren sau reducerea acestuia pe toată perioada executării lucrărilor de investiţii, până la punerea în funcţiune, dar nu mai mult de 3 ani de la data începerii lucrărilor.
- Urmărirea derulării investiţiei şi penalităţi:
Dacă investiţiile directe cu impact semnificativ în economie s-au realizat prin intermediul unei societăţi care se lichidează voluntar într-un termen mai mic de 10 ani de la realizarea investiţiei, societatea va fi obligată să plătească toate impozitele aferente întregii durate de funcţionare a investiţiei, precum şi majorările de întârziere aferente taxelor şi impozitelor care ar fi trebuit plătite în absenţa facilităţilor acordate.
Aceste sume se vor plăţi cu prioritate din sumele rezultate în urma lichidării investiţiei.
Dacă bunurile necesare pentru realizarea investiţiei, care au fost exceptate de la plata taxelor vamale, sunt înstrăinate într-un termen mai mic de 2 ani de la achiziţionarea acestora sau de la introducerea în ţară, investitorul va fi obligat la plata contravalorii facilităţilor de care a beneficiat, a majorărilor de întârziere, a taxelor şi impozitelor care ar fi trebuit plătite în lipsa
acordării facilităţilor.
- Litigiile:
Litigiile dintre investitorii străini şi statul român cu privire la drepturile şi obligaţiile aferente investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie se soluţionează de instanţele de contencios administrativ, conform Legii nr. 544/2004.
Referitor la regimul fiscal aplicabil, menţionăm că atât pentru investiţiile directe, cât şi pentru investiţiile directe cu impact semnificativ în economie investitorii străini, sub condiţia obţinerii unui certificat de exonerare, beneficiază de scutirea de la plată în vamă a taxei pe valoarea adăugată pentru importul de maşini industriale, utilaje tehnologice, instalaţii, echipamente, aparate de măsură şi control, automatizări, destinate realizării de investiţii, precum şi importul de maşini agricole şi mijloace de transport destinate realizării de activităţi productive. Acest regim se aplică şi pentru importul de materii prime şi materiale consumabile care nu se produc sau sunt deficitare în ţară şi sunt destinate utilizării în cadrul activităţii economice a persoanei care realizează importuri.
Procedura de eliberare a certificatelor de exonerare este reglementată de Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.219 din 12 august 2004 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare a certificatelor de exonerare de la plată în vamă a taxei pe valoarea adaugată pentru importurile prevăzute la art. 157 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal Materiile prime şi materialele consumabile care nu se produc sau sunt deficitare în ţara, pentru care se poate elibera acest tip de certificat sunt stabilite în Anexa nr. 1 la Ordin.
Certificatul de exonerare de la plată în vamă a taxei pe valoarea adaugată se eliberează la solicitarea importatorului de către organul fiscal teritorial în a cărui rază importatorul este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe.
Organele fiscale teritoriale abilitate să elibereze certificate de exonerare de la plată în vamă a taxei pe valoarea adăugată sunt: direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili şi administraţiile finanţelor publice ale sectoarelor din municipiul Bucureşti.