Pin It

Conform legislaţiei privind investitiile străine în România, persoanele fizice şi juridice pot

realiza investiţii în ţara noastră într-o mare varietate de forme legale, cum ar fi investiţii directe în economie, investiţii prin cumpărarea titlurilor de stat etc..

Legislaţia în domeniu stabileşte cadrul general aplicabil investiţiilor în România, precum şi unele prevederi speciale, în anumite domenii de activitate, cum ar fi in industria petrolieră.

Cadrul general de realizare a investiţiilor în România, astfel este reprezentat de:

-Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 92/1997, cu modificările ulterioare, privind stimularea investiţiilor directe, publicată în Monitorul Oficial nr. 386 din 30 decembrie 2003;

-Ordonanţa Guvernului nr. 66/1997, privind regimul investiţiilor străine în România,

realizate prin cumpararea de titluri de stat, republicată în Monitorul Oficial nr. 928 din 18 octombrie 2005;

-Legea nr. 332/2001, cu modificările ulterioare, privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie, publicată în Monitorul Oficial nr. 356 din 3 iulie 2001;

-Ordonanţa Guvernului nr. 65/2001, privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, publicată în Monitorul Oficial nr. 536 din 1 septembrie 2001;

-Codul fiscal al României.

Din analiza cadrului general a legislaţiei, rezultă că, în România, investitorii străini pot realiza investiţii directe, investiţii cu impact semnificativ în economie şi investiii prin cumpărarea de titluri de stat.

Autoritatea competentă în domeniul investiţiilor străine este Agenţia Română pentru Investiţii Străine, care funcţionează ca organ de specialitate în subordinea Guvernului, în temeiul Legii nr. 390/2002 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Române pentru Investiţii Străine, publicată în Monitorul Oficial nr. 443 din 24 iunie 2002.

Prevederile referitoare la investiţiile străine se aplică persoanelor fizice sau juridice

nerezidente.

Persoanele fizice nerezidente sunt cetăţenii străini, cetăţenii români şi apatrizii, cu domiciliul în străinătate, precum şi persoanele fizice, cetăţeni străini, cetăţeni români şi apatrizi, cu domiciliul în străinătate, care sunt autorizate şi/sau înregistrate să desfăşoare activităţi

economice în străinătate, în mod independent.

Persoanele juridice nerezidente sunt persoanele juridice cu sediul în străinătate.