În funcţie de regimul aplicabil, se distinge între persoane juridice de drept public şi persoane juridice de drept privat.
- a) Persoanele juridice de drept public sunt următoarele:
- statul. Ca subiect de drept, statul participă la raporturile juridice de drept public. Numai prin excepţie el poate fi parte şi în raporturi juridice de drept privat. De exemplu, el poate fi titular al dreptului de proprietate publică exercitat asupra bunurilor domeniului public şi al dreptului de proprietate privată exercitat asupra bunurilor domeniului privat. Tot astfel, succesiunile “vacante” (adică bunurile rămase în urma decesului unor persoane fără moştenitori) sunt dobândite de către stat;
- unităţile administrativ-teritoriale. Teritoriul ţării este organizat sub aspect administrativ în comune, oraşe şi judeţe. Aceste unităţi administrativ-teritoriale au calitatea de subiect de drept, ele pot fi titulare ale dreptului de proprietate publică şi ale dreptului de proprietate privată;
- organele puterii legislative, executive şi judecătoreşti sunt, de asemenea, subiecte de drept civil, având calitatea de persoane juridice: Parlamentul României, Preşedintele României, Guvernul României, ministerele, misiunile diplomatice, autorităţile administraţiei publice locale, organele puterii judecătoreşti: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public, tribunalele; Curtea Constituţională, Curtea de Conturi;
- partidele politice sunt, de asemenea, organizaţii de tip asociativ considerate de lege persoane juridice de drept public.
- b) Persoane juridice de drept privat sunt:
- agenţii economici de stat (regiile autonome şi societăţile economice cu capital de stat);
- societăţile comerciale;
- sindicatele;
- cultele religioase;
- organizaţiile cooperatiste;
- organizaţiile non-profit (asociaţii, fundaţii, case de ajutor reciproc etc.)
În funcţie de natura scopului urmări, există două categorii de persoane juridice:
- a) persoane juridice care urmăresc obţinerea unui profit (persoane juridice cu scop lucrativ, de la lucrum care înseamnă profit în latină). Astfel sunt regiile autonome, societăţile comerciale, organizaţiile cooperatiste etc.;
- b) persoanele juridice cu scop nepatrimonial (organizaţii nonprofit). Din această categorie fac parte instituţiile de stat, partidele politice, asociaţiile, fundaţiile, cultele religioase etc.
După naţionalitatea lor, persoanele juridice pot fi:
- a) persoane juridice române;
- b) persoane juridice străine;
Clasificarea persoanelor juridice prezintă interes practic în privinţa regimului lor patrimonial, al organizării şi reorganizării, precum şi în ceea ce priveşte aplicarea legii în funcţie de capacitatea juridică.