Este reglementată diferit, după cum este vorba de urmărire penală fără punerea în mişcare a acţiunii penale ( art. 255-257 C.pr.pen.) sau de urmărire penală cu acţiune penală pusă în mişcare ( art. 258-260 C.pr.pen.)
- Terminarea urmăririi penale în cazul urmăririi penale fără punerea în mişcare a acţiunii penale
Potrivit art. 255 alin.1 C.pr.pen. în cauzele în care nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală, organul de cercetare, după efectuarea actelor de cercetare penală potrivit art. 232, dacă există învinuit sau inculpat în cauză şi constată că împotriva acestuia sunt suficiente probe, procedează la o nouă ascultare a învinuitului, aducându-i la cunoştinţă învinuirea şi întrebându-l dacă are noi mijloace de apărare.
Dacă învinuitul nu a propus noi probe sau propunerea sa nu a fost temeinică sau dacă cercetarea a fost completată potrivit propunerilor făcute, cercetarea se consideră terminată (art. 255 alin.2 C.pr.pen.) iar organul de cercetare penală înaintează dosarul procurorului cu un referat, în care consemnează rezultatul cercetării, spre a se decide potrivit dispoziţiilor art. 262 C.pr.pen ( art. 256 C.pr.pen.)
În urma modificării aduse art. 257 C.pr.pen. prin Legea nr. 281/2003, procurorul primind dosarul îl cheamă pe învinuit şi îi prezintă materialul de urmărire penală potrivit dispoziţiilor art. 250 C.pr.pen., care se aplică în mod corespunzător.
- Terminarea urmăririi penale în cazul urmăririi cu acţiunea penală pusă în mişcare
Potrivit art. 258 C.pr.pen. în cauzele în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare, după completarea cercetării şi după îndeplinirea dispoziţiilor privitoare la prezentarea materialului de urmărire penală, cercetarea penală se consideră terminată. Organul de cercetare penală înaintează procurorului dosarul cauzei însoţit de un referat. Referatul întocmit de organul de cercetare penală va cuprinde menţiunile prevăzute de art. 259-260 C.pr.pen.