Reluarea urmăririi penale este o instituţie procesuală complementară, cu caracter excepţional, care are ca scop aducerea procesului pe linia de desfăşurare normală. Aceasta se poate dispune când desfăşurarea procesului penal a fost întreruptă, fie înainte de a ajunge cauza în faţa instanţei de judecată, fie ulterior acestui moment.
Potrivit art. 270 C.pr.pen. urmărirea penală este reluată în caz de:
- încetare a cauzei de suspendare;
- restituire a cauzei de către instanţa de judecată în vederea refacerii sau completării urmăririi, ori ca urmare a extinderii acţiunii penale pentru alte acte materiale care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni ( art. 335 ) sau a procesului penal pentru alte fapte sau cu privire la alte persoane ( art. 336 şi 337 );
- redeschidere a urmăririi penale.
Reluarea urmăririi penale nu poate avea loc dacă se constată că între timp a intervenit vreunul din cazurile prevăzute de art. 10 C.pr.pen., şi necesită o dispoziţie expresă a organului de cercetare penală luată în acest sens, prin ordonanţă, sau a instanţei prin încheiere sau decizie.
- a) Reluarea după suspendare
Are loc când se constată că a încetat cauza care a determinat suspendarea, respectiv a intervenit însănătoşirea învinuitului sau inculpatului, organul de cercetare penală înaintând dosarul procurorului care dispune prin ordonanţă reluarea urmăririi penale ( art. 271 C.pr.pen.). Dar aşa cum suspendarea poate fi dispusă numai pe baza unei expertize medico-legale care să ateste boala gravă a celui cercetat, prin analogie, deşi legea nu prevede, credem că şi reluarea urmăririi penale trebuie să aibă la bază un act medical.
- Reluarea în caz de restituire
Potrivit art. 272 C.pr.pen. când instanţa de judecată a dispus restituirea cauzei în vederea refacerii ( art. 332 C.pr.pen.) sau a completării urmăririi penale ( art. 333 C.pr.pen.), ori în caz de extindere a acţiunii penale sau a procesului penal ( art. 335-337 C.pr.pen.), urmărirea se reia în baza hotărârii prin care instanţa a dispus restituirea, hotărâre care constituie actul de sesizare a procurorului în vederea reluării urmăririi.
- Reluarea în caz de redeschidere a urmăririi
Redeschiderea urmăririi penale are loc în cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale şi ulterior se constată că nu a existat în fapt cazul care a determinat luarea acestor măsuri sau că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia încetarea sau scoaterea de sub urmărire penală (art. 273 alin.1 C.pr.pen.). Procurorul dispune reluarea urmăririi prin ordonanţă (art. 273 alin.2 C.pr.pen.). Este indiferent dacă acţiunea penală a fost pusă în mişcare sau nu. Instituţia redeschiderii urmăririi penale nu este incidentă în cazul clasării şi nici în cel al neînceperii urmăririi penale, fiindcă nu exista urmărire penală.
Redeschiderea urmăririi penale are loc, de asemenea, când instanţa de judecată, potrivit art. 278¹ a admis plângerea împotriva ordonanţei sau, după caz, a rezoluţiei procurorului de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, ori de clasare, şi a trimis cauza procurorului în vederea redeschiderii urmăririi penale. În cazul în care instanţa, potrivit art. 278¹ a admis plângerea împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale şi a trimis cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale, acesta poate reveni asupra neînceperii urmăririi şi poate dispune începerea în condiţiile prevăzute de lege.
În aceste cazuri dacă se consideră pe baza datelor din dosar că se justifică luarea unei măsuri preventive, procurorul procedează potrivit art. 233 sau 236 C.pr.pen., care se aplică în mod corespunzător. În ordonanţa prin care s-a dispus reluarea urmăririi penale, se face menţiune cu privire la luarea acestor măsuri.
PROCEDURA
Atât în cazul încetării cauzei de suspendare, cât şi în cazul redeschiderii urmăririi penale, organul de cercetare penală reia urmărirea din stadiul în care se afla cauza în momentul suspendării, al scoaterii de sub urmărire penală sau al încetării urmăririi penale. Aceeaşi atitudine o va avea şi procurorul în cazul urmăririi penale proprii. Aceasta înseamnă că se va continua strângerea şi administrarea probelor în vederea aflării adevărului şi a lămuririi cauzei sub toate aspectele.
În cazul restituirii, activitatea organului de urmărire penală se va limita la indicaţiile cuprinse în hotărârea instanţei de restituire, dar acestea se vor efectua de un alt organ[1] decât cel care a îndeplinit în primă fază procedurile.
[1] ART. 49, alin. 4 Persoana care a efectuat urmărirea penală este incompatibilă să procedeze la completarea sau refacerea acesteia, când completarea sau refacerea este dispusă de instanţă.