Instanţa, judecând recursul, pronunţă una din următoarele soluţii:
- respinge recursul, menţinând hotărârea atacată:
- a) dacă recursul este tardiv sau inadmisibil;
- b) dacă recursul este nefondat;
- admite recursul, casând hotărârea atacată şi:
- a) menţine hotărârea primei instanţe, când apelul a fost greşit admis;
- b) achită pe inculpat sau dispune încetarea procesului penal în cazurile prevăzute în art. 11;
- c) dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost casată pentru vreunul din cazurile de nulitate prevăzute în art. 197 alin. 2, cu excepţia cazului de incompetenţă, când se dispune rejudecarea de către instanţa competentă.
Rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost casată se dispune şi în cazurile când judecarea la acea instanţă a avut loc :
- în lipsa unei părţi nelegal citate, sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a înştiinţa instanţa despre această imposibilitate
- în lipsa unei părţi căreia i s-a respins în mod nejustificat o cerere de amânare şi din această cauză nu a putut să-şi facă apărarea
- dacă prin hotărâre nu a fost rezolvat fondul cauzei.
Când recursul priveşte atât hotărârea primei instanţe, cât şi hotărârea instanţei de apel, în caz de admitere şi dispunerea rejudecării de către instanţa a cărei hotărâre a fost casată, cauza se trimite la prima instanţă dacă ambele hotărâri au fost casate, şi la instanţa de apel când numai hotărârea acesteia a fost casată.
În cazul în care admite recursul declarat împotriva deciziei pronunţate în apel, instanţa de recurs desfiinţează şi hotărârea primei instanţe, dacă se constată aceleaşi încălcări de lege ca în decizia recurată.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dacă admite recursul, când este necesară administrarea de probe, dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost casată sau, când interesele justiţiei o cer, de către o altă instanţă egală în grad;
- d) dispune rejudecarea de către instanţa de recurs în celelalte cazuri decât cele prevăzute la lit. c. Când reţine cauza spre rejudecare , deci instanţa de recurs casează hotărârea, se pronunţă şi asupra probelor ce urmează a fi administrate, fixând termen pentru rejudecare.
- e) dispune restituirea cauzei procurorului, dacă hotărârea este desfiinţată pentru că s-a constatat existenţa vreuneia din situaţiile arătate în art. 333, pentru a lua măsuri în vederea completării urmăririi penale.
Admiţând recursul, instanţa casează hotărârea atacată, casare ce poate fi totală sau parţială. Casarea totală face ca hotărârea atacată să fie anulată în întregime, dar este limitată doar de efectul devolutiv şi extensiv ale recursului.
Casarea parţială, are un caracter restrâns, fiind anulate numai unele aspecte ale hotărârii instanţei de fond, celelalte menţinându-se.
Hotărârea instanţei de recurs este o decizie. Ea este definitivă, se bucură de autoritate de lucru judecat şi poate fi executată. Ea mai poate face obiectul unei căi extraordinare de atac. Ea rămâne definitivă, la data pronunţării acesteia.
- când recursul a fost admis, fără rejudecare,
- cauza a fost rejudecată de către instanţa de recurs, după casare.