- Commonwealth. Anglia, pentru aşi menţine influenţa asupra fostelor colonii, în 1931 prin adoptarea Statutului de la Westminster a creat Comunitatea Britanică de Naţiuni ( The British Commonwealth of Nations) ce reprezenta o asociaţie a dominioanelor engleze. În 1949 denumirea a fost înlocuită cu Commonwealth of Nations (Comunitatea de Naţiuni) pentru a sublinia caracterul unei asociaţii de staqte libere şi egale în drepturi. Astăzi Commonwealth-ul numără aproape 40 de state independente, printre care: Canada, India, Australia, Noua Zeelandă, Gambia, Ghana, Guyana, Bangladesh etc.
Din punct de vedere al dreptului internaţional toate statele membre ale Commonwealth-ului sunt subiecte depline, titulare de drepturi şi obligaţii. Suveranul Marii Britanii, formal, este recunoscut ca şef al Commonwealth-ului. Conferinţele la nivel înalt, desfăşurate periodic, iau în discuţie probleme de interes comun.
2.Comunitatea franco-africană (Uniunea Franceză). Şi această asociaţie, care numără şi ea aproape 40 de state, ca şi Commonwealth-ul englez, a luat naştere pe fundamentul fostului imperiu colonial francez. Comunitatea, de prima dată a fost reglementată de Constituţia Franţei din 1946 apoi reconfirmată de Constituţia din 1958. Organul de conducere a comunităţii îl constituie Conferinţa la nivel înalt care începând din 1973, annual dezbat aspecte social-economice cu care se confruntă statele membre. Membrii comunităţii sunt state independente, reunite pe considerente de limbă şi spiritualiatte franceză.
3.Uniunea Europeană (UE). Asociaţia de dstate care constituie astăzi Uniunea Europeană
a fost creată în baza Tratatului de la Roma la 25.03.1957 de 6 ţări ca o Comunitate Economică Europeană (CEE) la care ulterior au aderat încă 6 state.
Scopul iniţial al CEE a fost stabilirea unei piţe comune, prin crearea unei uniuni vamale, urmărind în final o unificare a economiilor naţionale.
Pe parcursul anilor, procesul evolutiv a dus la adâncirea structurilor democratice şi consolidarea puterilor acestora ajungând până la o integrare politică. În 1975 Parlamentul Europei decide folosirea expresiei Comunitate Europeană în scopul de a demonstra entitatea politică suprastatală creată prin tratatele de constituire, apropiindu-se de o formă de structură de stat. În prezent, UE dispune de un organ deliberativ numit Parlamentul Europei care se alege de populaţia ţărilor membre prin intermediul votului universal. UE dispune şi de un organ executiv numit Comisia Europeană având largi atribuţii executive şi de decizie, fiind responsabilă pentru implimentarea şi controlul executării legilor şi politicilor comunitare. Curtea de justiţie, cu sediul la Luxembourg, este organul jurisdicţional compus din judecători numiţi pe bază de acord cu statele membre. Curtea are competenţă internaţională şi caracter suprastatal, având şi competenţă de istanţă federală şi arbitraj comercial.
În 1987 a intrat în vigoare Actul European Unic care constituie obiectivul unei uniuni monetare şi economice, amendează şi complimentează tratatele de constituire şi codifică principiile cooperării politice şi în scecial cerinţa de a acţiona în comun pentru a implimenta o politică externă europeană. Tratatul de la Maastricht din 10.12.1991 a legiferat instituirea Uniunii polirice prin care s-a introdus cetăţenia comună europeană, iar prin Tratatul de la Schengen s-au lichidat frontierile interne a statelor membre.
Oricum, deocamdată nu se poate vorbi de o structură de stat, de şi are aproape toate elementele necesare unei federaţii. Însă. Organul deliberatiov Parlamentul European încă nu dispune de puteri identice pe care le au parlamentele statelor federale.
4.Consiliul Europei (CE). Prezenta organizaţie interguvernamentală a fost înfiinţată la 5.05.1949 la Londra de către 10 state. În prezent CE numără 40 de state, inclusiv din 1993 şi Republica Moldova.
Obiectivele majore ale CE sunt următoarele:
- protejarea şi dezvoltarea democraşiei pluraliste şi a drepturilor omului;
- soluţionarea problemelor cu care se confruntă societăţile;
- favorizarea dezvoltării culturii europene48.
Pentru realizarea acrestor scopuri se închee acorduri şi se desfăşoară acţiuni comune în domeniile: econopmic, social, cultural, ştiinţific, juridic şi administrativ.
Organele de conducerer ale CE sunt: Adunarea parlamentară, instanţă deliberativă, fiind desemnată din reprezentanţi ai parlamentelor naţionale; Comitetul de miniştri, instanţă de decizie, compus din miniştrii de externe a statelor membre; Secretariatul CE cu sediul la Strasbourg (Franţa).
Adunarea parlamentară se întruneşte în fiecare an într-o sesiune ordinară, poate fi convocat şi în sesiuni extraordinare la iniţiativa Comitetului de Miniştri sau a Preşedintelui Adunării.
- 5. Comunitatea Statelor Independente (CSI). Procesul de dezintegrare a fostei URSS (1989-1991) a evoluat atât de rapid şi activ încât pe data de 8.12.1991 în Belorusia, Belovejskaia Puşcia, Preşedinţii Rusiei B.Elţin, Ucrainei L.Cucima şi Preşedintele Parlamentului Belorus S.Şişchevici au semnat un document fără precedent, Acorfdul cu privire la constituirea Comunităţii Statelor Independente, care practic a pus capăt imperiului sovietic. Fostele republici ale URSS una după alta şi-au declarat independenţa, urmând să semneze Acordul menţionat. În realitate, această idee nu a fost întâlnită cu mult entuziasm de unele state independente, cum ar fi republicile baltice, Ucraina, Turcmenia care până în prezent nu au ratificat documentele de constituire. Cu o întârziere de 3 ani Statutul CSI a fost ratificat şi de Republica Moldova.
La baza CSI se află Statutul care a fost deschis pentru semnare la 22.01.1993 în care scopul principal a comunităţii este definit: dezvoltarea multilaterală economică şi socială a statelor membre în cadrul unui spaţiu economic comun; acordarea spriginului cetăţenilor în circulaţia liberă în cadrul comunităţii; soluţionarea paşnică a litigiilor şi conflictelor; ajutor reciproc şi colaborare în domeniile economic, politic, ecologic, cultural, şi altele.49
Organele de conducere ale CSI le constituie: Consiliul şefilor de state;
Consiliul şefilor de guvern; Consiliul miniştrilor de externe. Problemele curente ale CSI sunt încredinţate Secretariatului Executiv cu sediul la Mensc-Belorusia.
CSI a fost gândită ca un prototip al UE însă fără succese vizibile care se explică prin scopurile politice pronunţate în defavoarea scopurilor economice. Membri ai CSI în prezent sunt următoarele state: Azerbaigan, Armenia, Belorusia, Georgia, Cazahstan, Chirgistan, Moldova, Rusdia, Tadjichistan, Uzbechistan.
4 8 Le Conseil de l`Europe: activites et realisations, Strasbourg, 1995, p.3.
4 9 Sodrujestvo Nezavisimîh gosudarst, Pangraf, Mensc, 1996,p.51.