O condiţie esenţială a exercitării dreptului de vot este maturitatea judecăţii sau censul vârstei. În majoritatea statelor, această vârstă este de 18 ani, fiind considerată vârsta la care tânărul are buna reprezentare a faptelor şi actelor sale, posedă maturitatea politică necesară exercitării dreptului de vot. Optsprezece ani este vârsta la care persoanei i se atribuie capacitate electorală, un aspect al capacităţii de drept constituţional.
De remarcat, această vârstă nu reprezintă un etalon, în unele ţări fiind stabilită după criterii ce au la bază şi motivaţia politică de a micşora sau mări corpul electoral.
În urma unui studiu efectuat de Comitetul Director al Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei, s-a constatat că în ţările membre sunt în vigoare următoarele censuri de vârstă:16
18 ani Danemarca, Spania, Finlanda, Franţa (pentru consiliile locale)
Irlanda, Italia, Norvegia, Olanda, Portugalia, Germania.
18 - 20 ani Elveţia (în diferite cantoane)
19 - 21 ani Austria (în diferite landuri)
21 ani Belgia, Franţa (pentru consiliile departamentale şi cele regionale), Grecia, Luxembourg, Germania (la nivel de land),
Marea Britanie
Conform legii electorale a Braziliei, sunt consideraţi alegători cetăţenii de la vârsta de 16 ani înscrişi în listele electorale în circumscripţia în care domiciliază.
În România şi Republica Moldova, legile privind alegerile locale stabilesc cetăţenilor dreptul de vot de la vârsta de 18 ani.
Un cens de vârstă este stabilit şi pentru exercitarea dreptului de a fi ales. În România, art. 4 alin.2 din Legea 70/1991 privind alegerile locale prevede că pot fi aleşi consilieri şi primari cetăţenii cu dreptul de vot de la vârsta de 23 de ani care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ - teritoriale în care urmează să fie ales.
În Republica Moldova, art.3 alin.2-3 din Legea cu privire la alegerile locale fixează vârsta de 21 de ani pentru a fi ales consilier şi 25 de ani pentru a fi ales primar.
Censul vârstei de 21, 23, 25 de ani faţă de cel de 18 ani necesar exercitării dreptului de vot se explică prin importanţa autorităţilor publice elective, prin responsabilitatea ce le revine celor desemnaţi, prin maturitatea şi experienţa candidaţilor, prin ideea unei reprezentări responsabile şi eficiente care ar presupune un grad sporit de maturitate politică şi civică, o onorabilitate mai strictă.17 De remarcat, şi la acest cens nu există un etalon al vârstei . În Marea Britanie, de pildă, persoana poate fi aleasă de la vârsta de 21 de ani. În Franţa pentru consiliile generale de la 21 de ani, iar pentru consiliile municipale şi consiliul oraşului Paris de la 18 ani.
1 6 Sursa: Conseil de l' Europe. Statut et conditions de travail des elus locaux et regionaux, Strasbourg, 1992, p.43-45.
1 7 Ioan Muraru, Drepturile electorale ale cetăţenilor români, Revista Drepturile Omului, I.R.D.O, nr.1,1992, p.4.